Cursul 5

-Afectivitate
Semiologie
- Constiinta
somn

-Personalitatea
-sd.personaliatatii
- oligofreniile
 TULBURARILE DE AFECTIVITATE

-Procesele afective sunt rezultatul confruntarii dintre - nevoile interne (motivatie) si

- realitatea inconjuratoare.
- Satisfacerea cerintelor interne- genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.
-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate
= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale
- B - stari afective elaborate,
A- stari afective elementare ,normale

- dispozitiile= starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă

- emotiile = expresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment

( ex iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere )
- afectele= expresia observată a emoţiilor primare
- caracterizate prin intensitate, –crescuta
durata redusa,
exprimare nemijlocita in comportament.-mare expansivitate
-sunt adesea insotite de o ingustare a cimpului de constiinta 
- (ex -furia , agresivitate oarba si starea de groaza,
accesele nestapinite de ris sau plins)
-
- B - stari afective elaborate,

- sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice

(ex -stima,prietenie,dragoste,dispret)
- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila
-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
(-)avaritia ,egoism
 Clasificarea tulburarilor afective: • Tulburari cantitative
• Tulburari calitative (paratimiile
•Tulburari cantitative
1 - hipotimia, scadere - a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitatîi mimico-pantomimice
apare în -idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari post TCC
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv
= lipsa de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie= lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,ambianta
2- Hipertimiile negative pozitiva
- DEPRESIA - EUFORIA
= exagerarea dispozitiei în sens (-) = exagerarea dispozitiei în sensul (+)
- anestezia psihica dureroasa=suferă pentru că nu poate suferi veseliei, al bucuriei (sine materia),
- Anxietate =teama fără obiect (≠ teama cu obiect=fobie) al fericirii "în sine si pentru sine"

- apare în faza maniacala a PMD

sd maniacale organice,
intoxicatii usoare cu subst euforizante
stari febrile, demente, oligofrenii

3-forme mixte(h+H):
- labilitate afectiva= variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ,
- ap.în :manie, tulburări de personalitate
- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibilă de la o stare emoţională la alta opusă (demenţe vasculara)
- 4
 Clasificarea tulburarilor afective:

•Tulburari calitative (paratimiile)= reacţii afective inadecvate faţă de situaţii /evenimente

Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar în stări reactive, schizofrenie
- inversiune afectiva,=sentimente negative, faţă de persoane - iubite sau
- pe care firesc ar trebui să le iubească
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie
- ambivalenta afectiva
= coexistenţa unor stări afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană/ situaţie-
- apare in schizofr-

5
 ANXIETATEA
Definitie: “teama fara obiect”, (≠ teama cu obiect=fobie)
resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent;
are un caracter predominant anticipativ – “este mai mult gandita decat traita”

Clinic se manifesta prin

-pe plan comportamental – neliniste psiho-motorie
-pe plan somatic – simptomele somatice ale anxietatii
(hiperactivitatea sistemului nervos simpatic):
-simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree
-simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie
-simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial
-simptome genitourinare : mictiuni frecvente, imperioase
-simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli
-simptome generale: transpiratii, senzatie “de rau general”
-pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare
Exemplu – tulburarile anxioase
6
 CONSTIINTA (I)
1-definiţie: neuropsihologică
= proces - orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(conştienţă)
- prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo - senzoriale

-realizeaza o reflectare subiectivă a realităţii obiective

-poate oferii un răspuns comportamental adecvat

= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.

2 = ansamblul vietii psihice la un moment dat Jaspers, (1933) si

H.Ey(1963)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect( H.Ey, 1974)

= reprezintă reflectarea subiectivă a existenţei fiecărui om,

cu note de unicitate
şi irepetabilitate. (Gorgos,.1987).
7
 3 Din punctul de vedere al psihologiei sociale se distinge :

-Conştiinţa individuală exprimă structurarea superioară a fenomenelor psihice

sub influenţa unor mecanisme de natură socială: limbaj, valori, simboluri.
Cu cât cultura societăţii din care face parte individul este mai evoluată,
cu atât individul îşi însuşeşte mai mult din valorile ei,
cu atât este mai conştient de locul şi rolul său în colectivitate,
ca şi de propriile sale motivaţii, pe care şi le poate corela cu disponibilităţile
şi cerinţele societăţii.
- Conştiinţa de sine
= constituie reflectarea în conştiinţa individului a propriei existenţe psihice şi sociale.

.
- conştiinţa socială,
- conştiinţa grupului din care face parte individul,
- conştiinţa profesională,
- conştiinţa naţională,
- conştiinţa morală,

Fiecare dintre aceste au un rol important în evoluţia şi menţinerea coerenţei şi

unicităţii individului.
8
 TULBURARILE DE CONSTIINTA
CONSTIINTA
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).

-conştiinţa are 4 laturi-

1-conştienţa =starea de veghe=trezire =arousal-menţinută de SRAA- baza conştiiţtei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaţiilor,percepţiilor,reprezentărilor
-gândirea
- permite reflectarea realităţii -ext-interne
- structurată pentru satisfacerea cât mai uşoară a nevoilor =inteligenţă
3 - afectivitate
4. –activitate

Tulburările conştiinţei se împart în :

- 1) tulburarile de claritate ale constiintei=cantitative

- 2) tulburari de continut
a) depersonalizare – pierderea identităţii propriei persoane
b) derealizare – detaşarea de mediul înconjurător care devine străin, uneori de nerecunoscut
- 3) tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative

9
 1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-in care functiile psihice se desfasoara cu:
- claritate= capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
- luciditate = orientare - (oportună si adecvată la realitate ) - este sub controlul ratiunii
Tulburarile de claritate ale constiintei sunt :
- obtuzia dificultatea de a percepe exact si cu fidelitate , stimulii externi, manifestata prin :
raspunsuri inexacte, eronate, vocea monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinserţia bolnavului din realitate.
-torpoare=somnolenţă însoţită de:- uşoară dezorientare T-S + ↓ kineziei – scăderea iniţiativel
- ↓ afectiv:- tonusul- + ↓ voinţei
- Obnubilare =obtuzie
- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaţiala- la propria persoană
- ↓imaginaţiei - ↓ evocărilor mnestice
- răspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete - întârziate
- sopor=agravare a stării de obnubilare-aseamănătoare cu starea de somnolenţă accentuată
-stupoare - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie însem
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de tim
-coma = pierderea completă, progresivă sau bruscă a:
- conştiinţei (cu conservarea relativă a funcţ. vegetative
10
- funcţiilor de relaţie
 3) Tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ = calitative
Criteriul: adecvarea insului la realitate
- Delirium -Criteriile Jasper • îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
• dezorientare temporo-spatialã
• incoerentã
• amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
- Starea oneiroidă =infiltrare a visului în gândirea vigilă –
apare în:- debutul oniric al schizofreniei nediferenţiate
- stuporul catatonic
- agitaţia catatonică
- Starea amentivă
= dezorientarea este totală, incoerenţa gândirii este maximă, vorbirea ininteligibilă
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonică - fuga de idei
- Starea crepusculară
- Kaplan = perturbarea conştiinţei + halucinaţii
- Prelipceanu = tulburare mixtă (cantitativă şi calitativă), halucinaţii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu – tulb a conştiinţei + călătorie + păstrarea coordonărilor motorii
- fuga patologică crepusculară – tulb. a conştiinţei + călătorie fără păstrarea coordonărilor motori
- somnambulismul – tulburare a conştiinţei în timpul somnului 11
 Somnul

-este un fenomen fiziologic ce caracterizeaza viata animala.

starea de veghe =starea obisnuita de manifestare a constiintei ,
conditie indispensabila bunei desfasurari a proceselor psihice.

Somnul -reprezinta o perioada - circa 6-10 ore- în care starea de veghe este suspendata,
-constituie faza recuperatorie (de "odihna“) a psihicului.
-se deruleaza =potrivit cercetarilor electrofiziologice- în doua faze alternative:.

1 - Somnul lent are o durata de aproximativ 80 de minute,

corpul ramâne nemiscat,
functiile fiziologice- respiratia, ritmul cardiac- fiind mai lente, regulate,
EEG evidentiaza un traseu caracteristic.
Într-o noapte apar în general 5-6 cicluri de somn lent
alternând cu faze paradoxale.

2 - Faza paradoxala corespunde visului si are o durata mai scurta - în medie 10 minute.
corpul este animat de miscari, atât ale segmentelor corporale cât si
ale globilor oculari,
functiile fiziologice- ritmul respirator si cardiac se amplifica.
EEG arata -frecvente unde alfa si tetha. 12
Tulburari ale somnului În decursul unei nopti pot aparea 3-6 faze paradoxale

- insomnia = dificultatea de adormire, trezire frecventa din somn si

greutate în readormire, trezire precoce,
somn perceput ca neodihnitor (bolnavul la trezire se simte obosit).
- are cauze diferite, - stari de anxietate det. de probleme profesionale, familiale
sociale dificile,
-consumul de substante psihostimulante
-boli psihice organice.
- Hipersomnia = prelungirea exagerata a duratei normale a somnului
- apare în stari febrile de etiologie variata,
în tumori cerebrale,
în encefalita letargica,

- inversarea ritmului veghe - somn.

- noaptea nu doarme /doarme superficial si pt.scurt timp, iziua este somnolent.

- apare la persoanele vârstnice - de regula în contextul psihozelor presenile si senile.

13
Psihicul (sinonime = suflet, subiectivitate) este o notiune abstracta prin care se stabileste :
- relatia simbolica, indirecta, cu mediul exterior si cu el insusi,
- comunicarea,
- adaptarea la mediul exterior ( comportamentul structurat in personalitate ).

Psihicul deci poate fi divizat in doua notiuni de sinteza: constiinta si personalitate

-psihicul -la un moment dat - constiinta
-de~a lungul existentei – personalitatea-

-Psihicul are o structura ontogenetica, adica ne nastem idioti si murim dementi

-Psihicul se concretizeaza in persoana si se realizeaza in personalitate
(daca nu se realizeaza, se chinuie ca „nu s~a realizat - s-a ratat")
-Personalitatea ca structura longitudinala
combina aptitudinile afectiv - cognitiv - praxice in 2 notiuni
- temperamentul (ca un dat innascut) si
- caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie).
Modelul structural al psihicului (aparatul psihic) dupa Frued
- Ego_-ul, -este in acord cu principiul realitatii
- trebuie sa faca un compromis intre
- Id-ul) - solicitarile innascute comportamentale
si - superEgo. - valorile impuse prin educatie,
Daca e tare le stapaneste, daca e slab e stapanit. 14
Daca e fara educatie e temperament dizarmonic, salbatic
 - Comportament

-ansamblul reactiilor organismului

- -fata de stimuli - interni ,motivativati
- externi, organizati ,
- ce determina adaptarea subiectului in relatiile comportamentale

-se structureaza de la -innascut la invatat-dobandit,

-genetic la axiologic
-biologic la psihologic
- si realizeaza in final personalitatea

15
 Temperamentul
=modul innascut de reactionare si manifestare sub aspect dinamico-energetic in diferite situatii externe
– cuprinde : - rapiditatea perceptiei,a raspunsurilor verbale la intrebari,a reactiilor motorii,
- intensitatea trailor emotionale si durata lor,
- intensitatea sau forta actiunilor voluntare,
- echilibru sau impulsivitatea derularii raspunsurilor la succesiunea stimularii externe,
- gradul de impresionabilitate la semnificatia stimulilor,
- directia orientarii dominante-spre lumea exterioara-extroversie
,spre lumea interioara-introversie etc
-se manifesta in plan psihocomportamental
Clasificarea temperamentului
-clasificarea fiziologica
–Pavlov-4 tipuri de activitate nervoasa superioara cu temperamentele aferente :
I - puternic-echilibrat -mobil-temperament -sangvin
II - puternic-echilibrat -inert- - flegmatic
III - puternic-neechilibrat-excitabil- - coleric
IV -slab -melancolic
-clasificarea psihologica- foloseste 3 dimensiuni - emotivitate,- activitate, - primari-secundar
- descrie urmatoarele tipuri de temperament
- amorf,apatic,
- nervos,sentimental,
- sangvin,flegmatic,
- coleric,pasional
16
 Caracterul

- din greaca veche- semn care separa 2 terenuri,

( -marca,pecete) distinge un lucru de altul,

= insusiri fenotipice –dobindite sub influenta mediului natural si social

-Cuprinde –conceptia generala despre lume si viata

-convingerile si sentimentele despre lume si viata
-continutul si scopurile activitatilor
-continutul aspiratiilor si idealurilor

17
 Sindromologia personalitãţii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate,

insa integrate într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã
şi corporalã
adica simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:- formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne,
endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ). 18
 
 Sindromologia personalitãţii

4.sindromul de deteriorare psihopatoid = sindrom axial (Hoche)

se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judeca
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial
5.sindromul demenţial caracterizat prin
- deteriorare progresiv cognitiva ( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta delirului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade:

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea,
19
- capacitatea de adaptare a individului,
 RETARDUL MENTAL(OLIGOFRENIA)
Definiţie.
Sunt stări patologice de subdezvoltare(nedezvoltare) psihică
ce afectează inteligenţa, gândirea şi alte procese psihice, inclusiv personalitatea
însoţite de deficite în capacitatea de functionare si adaptare a individului,
ce îşi au originea în afectarea timpurie a creierului, în primii ani de viaţă.
evolutia defectuala globala, permanent, nereversibil,
( nu se vindeca ,creeaza un dezavantaj social constant, denumit handicap).

Persoana retardată
se dezvoltă şi ea din punct de vedere psihic, pe măsura potenţialului psihic restant,
face mai lent achiziţii într-un ritm şi la un nivel mai scăzut decât normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual să crească pe masura înaintării în vârstă

Incidenţa in România ar atinge 3% din populaţie,

cam 75% din total fiind reprezentate de formele uşoare, de retard, debilitatea mintală
Etiopatogenie. factorii genetici, endogeni acţionează în momentul fecundaţiei,
factorii exogeni în perioada prenatală ,embrionară sau fetală,
perinatală postnatală.
20
   Sindromul Oligofreni ( retardul mental,intarzierea mentala) este de 4 grade:
- Retardul mental usor, în care subiectul
- poate sa urmeze o şcoala obişnuitã sau specialã
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) 8-12 ani
-  QI de la 70 până la 50/55
- reuşeşte sã se integreze la periferia societãţii sau a profesiilor,
- reuşeşte sã-şi facã familie, sã aibã copii.
- este semidependent şi sugestibil la antisocialitãţi minore.
- Retardul menta moderat - subiectul nu poate fi şcolarizat,
- are o dezvoltare psihicã (varsta mentala) de pânã în şapte ani,
- QI de la 50/55 până la 35/40
- nu ştie şi nu poate munci,
- este ţinut în familie în totalã dependenţã.
-Retardul mental sever - cu o vârstã mintalã de pânã la trei ani,
- QI de la 35/40 până la 20/25
- cu un limbaj minim,
- care nu se autoîngrijeşte,
Retardul mental profund - cu o vârstã mintalã sub 2 ani
- QI sub 20/25
- nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris.
- nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
- Sunt dependenţi fizic faţă de cei din jur pentru toată viaţa. 21
Debilitatea mintală, forma uşoara a retardării mintale, se caracterizează prin :
- coeficient intelectual (QI)-69-50
- vârstă mintală între 8-12 ani,
- achiziţia limbajul vorbit şi scris,
-dezvoltarea capacităţii de autoconducere şi a independenţei sociale.
Este afectată dezvoltarea gândirii, care rămâne în stadiul concret,
limitându-se la reflectarea realităţii imediate.
Sunt caracteristice bradipsihia, lentoarea gândirii, inerţia, incapacitatea de a trece la subiecte noi.
- Ei asimilează cunoştinţe privind structurile spaţiale,
mărimile, formele, cantităţile, calculul aritmetic elementar,
-nu asimilează cunoştinţe dinamice legate de timp.
Există dificultăţi în înţelegere, sinteză, comparaţie, clasificare.-ex proverbe
- Vorbirea reflectă dificultăţile de gândire.
- In motricitate se observă uneori o întârziere în maturizare şi insuficientă coordonare a mişcărilor
voluntare.
-trăsăturile afective şi caracteriale ale debililor mintali sunt marcate de imaturitate, slabă capacitate de
judecată, reflectând atitudinile familiei şi ale mediului faţă de persoana respectivă.
Debilii mintal pot realiza o instrucţie şcolară corespunzătoare primelor 4 clase elementare,
dar într-un ritm mai lent, de obicei într-un interval de 8 ani.
Ei pot să se profesionalizeze în şcoli speciale, învăţând meserii simple.
Se recunoaşte capacitatea profesională mai bună a debililor mintal în raport cu cea familială şi socială.
Ei nu reuşesc să îşi asume rolurile de soţ şi părinte, înregistrându-se un număr important de concubinaje,
abandonuri ale copiilor, divorţuri.
Lipsa discernământului, tendinţa la imitaţie favorizează implicarea lor în acte antisociale: furturi, tentative de
viol, crime impulsive sau de răzbunare. Adaptarea socială a deficienţilor mintali adulţi depinde de 22gradul de
stabilitate a individului, de complexitatea vieţii sociale şi de toleranţa colectivităţii.
Deficienţa mintală moderată se caracterizează prin:
- Coeficient intelectual 35-49,
- vârstă mintală între 5-7 ani,
- dezvoltarea limbajului vorbit, un grad de dependenţă socială.
- Gândirea rămâne concretă, greoaie, inertă,
- învăţarea este dificilă şi se realizează mai ales prin condiţionare.
- Limbajul este mai putin dezvoltat, mai ales vocabularul, numărul de cuvinte utilizate.
- Subiecţii denumiţi şi educabili pot să trăiască în comunitate cu oarecare sprijin din partea
familiei şi a instituţiilor sociale, întrucât pot să să se orienteze topografic în cadrul localităţii.
- Persoanele respective- reuşesc să înveţe deprinderile de autoservire,
- dobândesc un grad de autonomie.
- Ei pot să efectueze operaţiuni simple de muncă, bine delimitate, mereu aceleaşi.
- Ei au nevoi educaţionale speciale de abilitare, de îndrumare, de supraveghere.
- Sunt inapţi pentru o şcolarizare obişnuită.
Ei pot câştiga o anumită competenţă socială prin educaţie sistematică în clase speciale,
continuând să fie menţinuţi în familie, în comunitate sau în instituţii „deschise".
La vârsta adultă ei se pot orienta relativ satisfăcător în existenţa cotidiană, în familie,
- pot să lucreze- în ateliere protejate sau
- într-o mică întreprindere de cartier şi
- pot să locuiască sub oarecare supraveghere din partea societăţii.

23
Deficienţa mintală severă se caracterizeaza prin:
- coeficient intelectual de 34-20 vârstă mintală 4 - 2-ani
- însuşirea la un nivel elementar a limbajului vorbit,
- dependenţă socială accentuată.
- pot prezenta şi anomalii somatice severe, malformaţii care dau regiunii cranio-faciale un aspect dismorfic
- pot avea tulburări neurologice sub forma de paralizii, epilepsie, deficienţe senzoriale.
- Gândirea este într-un stadiu preoperaţional,atenţia poate fi vie, capacitatea de învăţare foarte redusă.
- Vorbirea este săracă, propoziţii din două cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric.
- Memoria mecanică poate fi surprinzătoare, fiind cunoscuţi aşa numiţii „calculatori calendaristici"
- Au capacitatea de autoprotecţie faţă de pericolele fizice imediate.
- Nu pot să se auto-conducă în viaţa socială.
- Au nevoie de supraveghere continuă din partea familiei şi a societăţii şi
- locuiesc adesea în mediu protejat, în instituţii.
- Afectivitatea lor este labilă cu stări de disforie.
- Pot comite acte medico-legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivităţii şi lipsei de judecată.
- Pot fi educaţi să se alimenteze singuri,
să înveţe deprinderi elementare de curăţenie,
- pot efectua unele munci simple, agricole.
- Obiectivele de formare sunt însuşirea tehnicilor de îngrijire personală,
educaţia sfincteriană, îmbrăcarea, un comportament autonom minimal.
- în educaţie aceste persoane sunt dirijate către un centru de dezvoltare pentru handicapaţi sau în clase
pentru deficienţii mintali.
Ei vor munci într-un atelier protejat.

24
Deficienţa mintală profundă sau idioţia
- Coeficientul lor intelectual se plasează între 19-0 şi
- corespund cu vârsta mintală- sub 2 ani..
- nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris.
- Nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
- Sunt dependenţi fizic faţă de cei din jur pentru toată viaţa.
- Au facies dismorf, marcat de numeroase malformaţii, anomalii osoase, tulburări endocrine,
stigmate cutanate.
- Sunt hipotrofici, hipostaturali.
- Cel mai frecvent suferă de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastică infantilă, Little,
sindroame hipotone, dificultate in achiziţia mersului, a prehensiunii, vorbirii, mulţi dintre cei
suferinzi de deficienţă mintală profundă rămânând imobilizaţi la pat.
- Mişcările lor sunt imprecise, parazitate de tremurături.
- In formele grave rămân inconştinenţi toată viaţa.
- Vorbirea nu depăşeşte vârsta de 1 an şi jumătate, de multe ori limbajul rezumându-se la
ţipete nearticulate sau expresii emoţionale elementare. în cazul „idioţiei superioare"
persoanele respective reuşesc să înveţe câteva cuvinte şi acestea pronunţate dizartric.
- Activitatea lor este haotică, lipsită de scop, apucă obiecte, le trântesc, cei neglijaţi având
tendinţa de agresiune sau autoagresiune, ca o formă de satisfacere a foamei de senzaţii
acute. Alteori stau în pat, inerţi, indiferenţi.
- Au o rezistenţă scăzută la infecţii, având un risc crescut de îmbolnăvire.
- Ei necesită o îngrijire deosebită. în condiţiile unei educaţii specializate, de lungă durată
- Uneori ei pot să-şi câştige controlul sfincterian şi să se alimenteze singuri
25