Cursul 3

Sindromologie psihiatrică
Sisteme de clasificare a bolilor psihice
 Sindromologie psihiatrică
sindroame psiho - organice:
- acute
- de tranzitie
- cronice

Sindroame nevrotice sindroame psihotice :

(funcţionale): - maniacal,
-anxios- Anx G,en - depresiv
-A Panica - halucinator
-fobic - delirant,
-obsesivo-compulsiv, - sd.automatism mental
-conversiv,disociativ, ( transparenta-influenta)
-de somatizare. -de dezorganizare,
-catatonic şi deficitar
2
 CLINICA SINDROAMELOR PSIHOPATOLOGICE

Sindromologia personalitãţii
Sindromologia conştiinţei
Sunt 5 trepte de destructurare
a personalitati :
are 11 niveluri,

pornind de la comã la luciditate:

1.sindromul psihopatic; 1.amenţial,
2.sindromul nevrotic; 2.oniric,
3.sindromul psihotic; 3.oneiroid-crepuscular,
4.sindromul de deteriorare psihopatoid;
4.dedublat,
5.sindromul demenţial şi oligofren
5.depersonalizat,
6.depresiv 7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.
 Sindromologia personalitãţii
1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate, insa
integrate într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã; corporalã
adica
simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de
endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
 
4
 Sindromologia personalitãţii
 
4.sindromul de deteriorare psihopatoid = sindrom axial (Hoche)
se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã,
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial
5.sindromul demenţial caracterizat prin
- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade:

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea,
- capacitatea de adaptare a individului, 5
 2. SINDROAMELE NEVROTIFORME

• 2.1. Sindromul neurastenic

• 2.2 Sindromul anxios
• 2.3. Sindromul obsesivo fobic
• 2.4. Sindromul isteric
 2.1. Sindromul neurastenic

Simptomatologia are la bază tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.

1.Astenia psihică şi fizică
este resimţită ca o stare permanentă de oboseală
în absenţa oricărui efort sau
imediat după începutul unei activităţi fizice sau intelectuale.
2.Cefaleea se manifestă sub formă de durere în cască,
ca o apăsare la suprafaţa scalpului sau în regiunea cervicală.
3.Insomniile fie vesperale cu trezire tardivă şi lipsa efectului reparator al somnului.
fie nocturne –cand somnul este in general superficial
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia şi hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea şi hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensităţi diferite.

- Sindromul neurastenic -este nespecific şi

- este întâlnit în - nevroze,
- în intoxicaţii şi infecţii, atât în perioadele de debut sau de convalescenţă,
- în bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- în boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-în afecíunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroză în plăci, etc.
- în perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, stările afective bipolare sau monopolare).
 2.2. SINDROMUL ANXIOS
• -cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
• Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
- fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor –m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
- Kaplan = sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica

Anxxietate –raspuns emotional neplacut la o amenintare –Frica

-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta

Anxietatea –normala - raspuns - adecvat fata de stimului amenintatori

-patologica - - inadecvat

8
Tabloul clinic-constituit din :
1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee
- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
- osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
- genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric
,dureri abd.greata,colon iritabil

- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri,
tulb.vasomotorii, midriaza

2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei (orientarii T,S
-produce ↓ cocentrarii , ↓ evocarilor mnestice

Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric

-prin ipoteza – organica ce nu ar exclude manif. anxioase 9
- toxica
 2.3 Sindromul obsesivo fobic
- obsesiile: idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri persistente,nedorite
care
- Determina anxietate
- anxietatea se accentueaza progresiv pana cand pacientul realizeaza comportamentul
compulsiv
- comportamentul compulsiv ,are ca efect de cele mai multe ori remiterea temporara a
anxietati

- Compulsiuni - comportamente repetitive-stereotipe-

= o serie de (spalatul mainilor,cautatul,verificatul) sau
- acte mentale repetitive
(rugaciune,innumaratul,repetarea cuvintelor in gind)
pe care pacientul le percepe ca- absurde dar necesare
- pentru prevenirea situatiei nedorite

- se întâlneste în cadrul
- nevrozei fobice, a nevrozei obsesive,
- în neurastenii,
- la psihopaţii psihastenici,
- în schizofrenii, -depresii,
- melacolii de involuţie,
 2.4. Sindromul isteric
- are simptome în sferele motricităţii, senzorialităţii, vorbirii, funcţiilor vegetative-viscerale
- simptome au ca notă comună - originea emoţională sau psihogenă,
- atipia în raport cu afecţiunile medicale ce le imită,
- teatralismul mdemonstrativitatea, reversibilitatea totală ,rapida
- influenţabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manifestările clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburările de fonaţie, - tulburările vegetative,
- tulburări psihice variate (amnezii, fugi, stări crepusculare, etc.).
Sindromul Ganser are ca simptom principal răspunsul alături.
- Bolnavul - execută greşit cele mai simple acte şi
- dă impresia că nu are cunoştinţe despre cele mai elementare lucruri
în contrast cu nivelul său socio cultural.
- Se întâlneşte în special în cadrul anchetelor penale,
în condiţii de detenţie, în timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemenţa isterică se caracterizează prin
deficit intelectual şi mnezic aparent
răspunsuri şi acţiuni” alături “,
manifestări care sunt, influenţate de mediul ambiant.
Sindromul isteric este întâlnit în nevroza isterica ,la psihopaţii isterici,
epilepsii pe fondul tulburărilor de personalitate interaccesuale,
în melancolii,, tetanii, în schizofrenii,
în unele boli neurologice, : tumorile cerebrale,
scleroza în plăci, encefalita epidemică.
Manifestările isterice prezente pot produce confuzii în diagnostic.
 3. SINDROAMELE PSIHOTICE
- sunt prezente in psihozele endogene - Kraepelin
(-manie,
- melancolie,
-paranoie,
-parafrenie,
-psihozã schizoafectivã,
-schizofrenia paranoidã,
-schizofrenia catatonicã,
-schizophrenia simplã,
- schizofrenia hebefrenica)
- cuprind:
3.1. SINDROMUL CATATONIC : a –stereotipiile .b-sugestibilitatea c - negativism
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE
3.3 SINDROAMELE HIPOCONDRIACE de intensitate deliranta
3.4.SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE

• 1. Sindromul Charles Bonnet

• 2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
• 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac

13
 3.2 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac
• Sindromul paranoid (DNS+ H)
- se manifestă prin - delir nesistematizat cu conţinut persecutor
- halucinaţii.
- intalnit în - schizofrenia paranoidă,
- psihozele schizofreniforme
(intoxicaţii cr cu amfetamine, alcoolism, epilepsie, T cerebr, Htiroidism),

- boli vasculare, senilitate

• Sindromul parafrenic.(DS+H)
- este un sindrom delirant halucinator sistematizat în care
personalitatea şi afectivitatea
sunt mult mai bine conservate.
- Se întâlneşte în parafrenii, în psihozele vârstei înaintate, etc

• Sindromul paranoic (DS(-)H)

-caracterizat prin - delir sistematizat axat pe teme de persecuţie, gelozie,relaţie,invenţie,

14
- lipsa halucinaţiilor.
 SINDROMOLOGIA CONSTIINTEI
-dupa H.EY-are 11 niveluri, pornind de la comã la luciditate:
1.amenţial,
2confuz-.oniric sau delirium Sindroamele psihoorganice acute
3.oneiroid-crepuscular,
4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv,
7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.

15
 3.2.4. Sindromul de automatism mental
- A fost descris de către Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv,
- reprezinta “bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice”.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPARENŢĂ – INFLUENŢĂ
Acest sindrom se întâlneşte în parafrenii şi în psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv –senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor,
- comentarea actelor
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta
anticiparea gândurilor, depănarea de amintiri,preocupări abstracte.
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - furtul G
- insertia G
- controlul (influenta)G
- emitreaG difuzare G-
- ecoul G -ghicirea,citirea G
16
 SINDROAMELE PSIHOORGANICE
• reprezintă un grup eterogen manifestat prin tulburări psihice şi
comportamentale
• ce sunt determinate sau asociate de către perturbări sau leziuni
ale ţesutului cerebral, tranzitorii sau permanente.
• Se clasifică în 1.amenţial,
- sindroame psihoorganice acute 2.confuz-.oniric sau delirium
(tulburarea de conştiinţă ) 3.oneiroid-crepuscular,
- sindroamele paranoide
- sindroame de tranziţie, - sindromul schizofrenic,
- sindroamele confabulozice, amnestice

Sindromul moriatic,
- sindroame psihoorganice cronice: Sindromul Klüver-Bucy,
( exagerări ale trăsăturilor personalităţii ) Sindromul Balint.
17
Sindrom demential
 I .Sindroamele psihoorganice acute =si delirium-ul (stare confuzională acuta /
stare confuzională de tip delirant/ sindrom psiho-organic acut
/ encefalopatie metabolică sau toxică)
Se caracterizează prin:
- „sindromul apusului de soare"
- debut brusc cu dezorientare rapidă,
(sundowner syndrome)
- tulburarea de conştiinţă
caracterizat prin - somnolenţă,
(reducerea/dispariţia capacităţii de focalizare,
fixare şi mobilizare a atenţiei); - ataxie
- tulburări cognitive (atenţie - orientare, - stare confuzională
memorie, raţionament - judecată - limbaj); - apare în cazurile în care
- tulburări de percepţie - stimulii exteriori (de ex. lumina) diminuează
(iluzii patologice, halucinaţii vizuale, tactile):
- tulburări de gândire (id, delir,fragmentare); -pacienţii primesc seara doze minime BZD
- tulburări de dispoziţie; - tulburări psiho-motor - evoluţie în general scurtă, de câteva
săptămâni
Clasic se descriu patru criterii ale deliriumului:
Sindroamele psihoorganice acute se întâlnesc
• îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
în
• dezorientare temporo-spaþialã
- cadrul infecţiilor intracraniene,
• incoerenþã
- stărilor infecţioase, intoxicaţiilor,
• amnezia episodului
- traumatismelor, afecţiuni CV, neurologice,
+/– halucinaþii vizuale si delir
- tulburări de metabolism şi nutriţie,
+/– manifestãri vegetative (febrã)
- tulburări endocrine, etc.
18
 Sisteme de clasificare a bolilor psihice

● 1. Clasificarea clasica
● 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor – versiunea a X-a
● 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale editia a IV-a
● 4. DSM-V

19
 1. Clasificarea clasica

distingea doua mari categorii de boli psihice:

- psihogeniile
- psihozele
 Psihogeniile

= boli psihice determinate de cauze psihice, exterioare psihicului

= boli psihice caracterizate prin:

- caracter predominant reactiv – reprezinta o reactie la un ev.psihotraumatizant
-relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si simptomatologie

Psihogeniile urmeazã cele trei legi stabilite de Jaspers (1913), adicã sunt
- 1.reactii ce urmeazã unor traume evocabile - imediat sau
(nu procese spontane) - pe parcursul evolutiei;

- 2 .toatã întâmplarea este inteligibilã, nu incredibilã sau fantasticã si

- 3. evolutia
- este cel mai adesea cãtre o revenire la nivelul initial
(scade pe mãsura rezolvãrii traumei sau îndepãrtãrii de ea)

- uneori catre dezvoltãri, evolutie > 6luni de la aparitia evenimentului psihotr.

adica o complicatie progresivã
• - Psihogeniile - functie natura factorului psihotraumatizant
- erau subdivizate in 3 categorii

1.Reactiile psihice patologice

2.Nevrozele
3.-Destructurari reactive ale personalitatii – (psihopatoid )
3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii – (psihopat)
 1.Reactiile psihice patologice
= tulburari psihice survenite ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant acut
(survine brusc, este cu durata scurta si intensitate crescuta
– echivalentul unui eveniment de viata)
- Reactiile
- de soc dureaza pl 3 saptamani
- de subsoc dureaza pl 6 luni de la ap.factorului stresant

-reactii de soc se intalnesc in situatii de catastrofa

-reactiile de subsoc
- sunt datorate nu atat intensitatii socului cat caracaterului persoanei

-ex:-depresia reactiva de doliu

-sd.paranoid reactiv
-reactia paranoiacã
-paranoia slabilor (delirul senzitiv de relatie
-scopoze (simulãri – „malingering“).
-iatrogeniile,
-Psihozele isterice de detentie ( sindromul Ganser,
puerilismul si
pseudodementa istericã).
 2.Nevrozele
= tulburari psihice
-survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant
-cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si
- cu intensitate medie (de exemplu conflicte familiale persistente sau
conflicte cu persoane de la locul de munca)

-Nevrozele sunt considerate

- reactii daca dureaza pana la 6 luni
- dezvoltari nevrotice daca dureaza peste 6 luni de la factorul stresant
- Conceptul de nevrozã contine un conflict interior, în contrast cu
conceptul de psihopatie implicã un conflict exterior subiectului.

- Conceptul de nevrozã implicã un anume nivel al constiintei de sine, adica

pacientul nevrotic - are constiinta bolii, are insight-ul,
- cautã psihiatrul,
- cautã tratamentul si
- este în general compliant,

în contrast cu psihoticul care în general - nu are constiinta bolii,

- nu vrea sã audã de psihiatru si spital si
- nu e compliant, nu e sigur cã va face
tratam).
• 3.Destructurari reactive ale personalitatii
– dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii,
-ca urmare a factorilor psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor
sau anilor
si de intensitate medie,
apar modificari ale personalitatii cu manifestari- comportamentale si
- afective

• 3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii

(psihopatii – tulburari de personalitate) afectiuni la care
-inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in perioada
copilariei – procesul de structurare deplina a personalitatii este
considerat in mod conventional a fi incheiat la 18 ani )
– apare evenimentul psihotraumatizant cu caracteristicile anterior
descrise (durata lunga si intensitate medie) si
- are ca rezultat afectarea modului de structurare a personalitatii
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile,
- delirul,
- tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea),
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
• Def. termenului de psihotic conform :
-DSM-II şi ICD-9 tulburare mentală era denumită „psihotică" dacă determina
„o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinţele uzuale ale vieţii".
„o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrantă a testării realităţii".
-DSM IV cuprinde - idei delirante sau halucinaţii proeminente,
cu halucinaţii survenind în absenţa conştientizării naturii lor patologice

- alte simptome pozitive de schizofrenie

(de ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat sau catatonic),

• Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii

-Psihoze exogene
-Psihoze endogene
 Psihoze exogene

termenul exogen
- nu se refera in mod explicit la un factor extern, independent de organism,
-se refera la un factor cauzal extren care poate fi identificat, precum:

- Factori toxici – de ex -psihozele alcoolice

- intoxicatiile cu metale grele (Pb, Mercur, etc)
- Factori infectiosi – de ex sifilisul tertiar care determina un sindrom
demential asociat cu simptome asemanatoare
episodului manical, simptome reunite sub= PGP
-Factori traumatici – tulburarile psihice instalate dupa un (TCC) sever
- Afectare organica cerebrala confirmata
-tumori cerebrale
-acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
 Psihoze endogene

– termenul de endogen
- nu se refera la factori interni
(ca in unele psihozele exogene – dat. tumorile cerebrale sau boli degenerative cerebrale)
-se refera la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate

Endogenii
= asa spre sfârsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care a creat un
sistem unitar al psihozelor, care a rãmas valabil pânã azi.
-cuprind :manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihozã schizoafectivã, schizofrenia paranoidã,
schizofrenia catatonicã, schizofrenia simplã, hebefrenia.

- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantianã subiect– obiect,

- În maniacalã , subiectul este atât de dilatat încât obiectul nu mai conteazã,
- În melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- în paranoia subiectul controleazã sistematic, pânã la sadism, obiectul.
- în schizofrenie – obiectul persecutã, invadeazã, blocheazã subiectul (Scharfetter –invazi
egoului)
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,
in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale
(psihogenii sau psihoze)
se facea prin criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei).
 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor

- Este un sistem de clasificare propus de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii),

cuprinde bolile psihice in sectiunea F – sectiunea a VI-a
(numerotarea sectiunilor se face prin litere)

- Scopul realizarii ICD-ului este unificarea diagnosticele psihiatrice

evitand confuziile create de termeni sinonimi apartinand unor clasificari diferite
(precum “scoala franceza” sau “scoala germana”)
- ICD recunoaste 3 axe:
Axa I – dg. Psihiatric si/ sau somatic (corespunzator axelor I,II,III din DSM IV)
Axa II – nivelul -functionarii individuale atat din perspectiva globala cat si a
-functionarii specifice
(ingrijirea personala, integrare ocupationala, familiala, sociala)
corespunzator axei V din DSM
Axa III – evaluarea factorilor contextuali
(ambientali, circumstantiali, stil de viata, sociali)

care pot influenta sanatatea mintala,

selectati din codurile Z (axa IV DSM IV)
 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale
editia a IV-a

• Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a elaborat prima ediţie a Manualului de

diagnostic si statistică a tulburărilor mintale (Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders) (DSM-I) în 1952

• După 16 ani a apărut cea de a doua revizie a DSM-I,

respectiv DSM-II prin care la acea oră erau doar listate tulburările mintale
• Publicare în 1980 a DSM-III a lărgit semnificativ numărul tulburărilor incluse în
nosologia sa
– A adoptat o abordare ateoretică a diagnosticului denumind anumite
simptome care erau legate teoretic
De exemplu - fobia care era inclusă la aşa numitele “nevroze”
a fost inclusă în cadrul tulburărilor anxioase.
– Criteriile diagnostice erau specificatecu mare precizie
– A adoptat pentru prima dată sistemul multiaxial de diagnostic
DSM-IV a apărut în 1994,
DSM-IVTR (TR- text revizion) fiind realizată în 2000. Această revizie a textului
- incorpora informaţii ştiinţifice extrase din literatura de specialitate pe perioada dintre cele doua
publicări.
- includea elemente asociate, prevalenţă, cultură, vârstă, sex, evoluţie şi pattern familial al
tulburării mintale

- DSM-V- apare in 2013

- aduce 15 categorii nosografice noi–
„Tulburarea mişcărilor stereotipe” (la cele developmentale), „
Tulburarea disruptivă a disreglării dispoziţiei” (la tulburările depresive),
„Colecţionarismul” (la tulburările corelate celei obsesiv-compulsive),
se despart tulburările dispoziţionale în capitolul spectrului bipolar şi al celui depresiv
-, o serie de entităţi tradiţionale sunt diferenţiate în clase sau categorii global-
tulburari de spectru
• - desfiinteaza axele -pentru a se elimina distinctiile artificiale intre tulburarile medicale si
mentale.
- marginalizeaza psihoza
- promoveaza diagnosticului multiplu, de tip comorbiditate,
-care provoaca clinicianul la o crestere a responsabilitatii in formulării diagnosticului
- care are un caracter narativ ,descriptiv – asemantor ICD
 Sistem de evaluare nonaxial din DSM V
• include
- listarea standardelor necesare tulburări și condițiiilor din Axa I , II.III ., fără denumirea axelelor
- notarea separata a factoriilor - psihosocial și contextuale importante ( fosta Axa IV ) și
- de invaliditate ( anterior Axa V ) .

- este revizuit în concordanță cu

- textul DSM -IV care afirma
, ,distincție multiaxial dintre tulburarile din Axa I , Axa II , Axa III , nu înseamnă că
- nu există diferențe fundamentale în conceptualizarea lor ,
- tulburari psihice sunt nelegate de factori sau procese fizice sau biologice , sau
- condițiile generale sunt nelegate de factori sau proces comportament ale sau psiho-social “

- indrumarea OMS și ICD de a se face separarea - intre starea funcțională a individului

status diagnostice sau de simptome
- prin abordarea separat a diagnosticului
de factorii psihosociali și
contextuală