DSM 5

Principalele modificări

Prof univ. dr. Adrian Roşan

UBB
adrian.rosan@ubbcluj.ro
 DSM 5
• Introducere. Procesul de revizuire. Caracteristicile
generale.
• Modificări structurale, conceptuale şi cross-cutting
– Abordare dimensională
• Baterii de evaluare şi grade de severitate
• Spectru şi clusteri
– Perspectivele developmentale în DSM-5
• Modificări la nivelul tulburărilor selectate şi a
clusterilor
• Focus pe modificările din DSM V raportate la DSM-IV
TR.
 Procesul de revizuire
• DSM-5 reprezintă prima revizuire majoră din
ultimii 30 de ani
• Revizuiri atât al DSM (5), cât şi ICD (11
[2015]).
• Continuarea eforturilor de a compatibiliza
DSM/ICD
• Atât APA, cât şi OMS au hotărât să transforme
DSM-5 şi ICD-11 într-un “living document.”
– Versiuni printate şi electronice + app mobil al criteriilor de
diagnostic pentru iOS and Android.
 Structura DSM-5
• Fără axele I-V. Listă cu codurile de diagnostic
– Există V coduri ( Z coduri in ICD-10CM).
• 3 Secţiuni şi Apendixuri
– Secţiunea I, DSM-5 Basics: Introducere, Utilizarea
manualului, Precauţii în expertiza medico-legală
– Secţiunea II, Diagnostic Criterii şi coduri.
– Secţiunea III, Modele şi măsuri emergente: Mijloace
de evaluare, Formularea culturală, Model DSM V alternativ
pentru tulburările de personalitate, Condiţii pentru studii
viitoare.
– Appendice: Sublinierea schimbările din DSM IV
spre DSM V, Glosar de termeni tehnici, Glosar de
concepte culturale a distresului, etc.
 Definiţia tulburării mentale
DSM 5
Tulburarea mentală este un sindrom caracterizat printr-o perturbare
semnificativă din punct de vedere clinic a cogniţiei, reglării emoţionale
sau a comportamentului care reflectă o disfuncţie a proceselor
psihologice, biologice sau developmentale care susţin funcţionarea
mentală.
Tulburarea mentală este asociată, în mod obişnuit cu distres semnificativ
sau dizabilitate în activităţile sociale, ocupaţionale sau altele importante.
Un răspuns aşteptat sau aprobat cultural la un stresor comun sau
pierdere cum ar fi moartea unei persoane iubite nu este o tulburare
mentală. Comportamentul social deviant (politic, religios sau sexual) şi
conflictele primare între individ şi societate, dacă devianţa sau conflictul
rezultă dintr-o disfuncţie ca cea amintită mai sus.
.
 Caracteristici ale DSM-5, con
• DSM-5 website:
http://www.psychiatry.org/dsm5
http://www.dsm5.org/Pages/Default.aspx

• Nu mai există NOS. În schimb apare:

– Alta specificare _____ tulburare
– Alta nespecificată _____ tulburare
– Diagnosticele provizorii sunt încă permise

• Mai mulţi specificatori

 Grupuri diagnostice,
conţinut
• Tulburări ale somnului şi trezirii
• Disfuncţii sexuale
• Disforia de gen
• Tulburări disruptive, de impuls-control şi de conduită
• Tulburările adictive şi relaţionate cu substanţele
• Tulburări neurocognitive
• Tulburări de personalitate
• Tulburări de parafilie
• Alte tulburări mentale
• Tulburări ale mişcării induse de medicaţie şi alte efecte adverse
• Alte condiţii care necesită atenţie clinică
 Grupuri diagnostice
• Tulburări neurodevelopmentale
• Schizofrenie şi alte tulburări psihotice
• Tulburări bipolare şi relaţionate
• Tulburări depresive
• Tulburări anxioase
• Tulburări obsesiv-compulsive şi relaţionate
• Tulburări ale traumelor şi stresului şi relaţionate
• Tulburări dissociative
• Tulburări somatice şi relaţionate
• Tulburări de alimentaţie şi nutriţie
• Tulburări ale eliminării
 Perspective developmentale în DSM V
 Manualul de diagnostic întreg oferă majoritatea informaţiilor din
DSM IV dar într-o formă extinsă – criterii diagnostice şi
înregistrarea codurilor din ICD 9 şi 10

 trăsăturile diagnostice,
 descrierea simptomelor, trăsături asociate care susţin diagnosticul,
 probleme diagnostice relaţionate cu mediul cultural, probleme
diagnostice relaţionate cu genul, prevalenţă şi diagnostic
diferenţial.

• Au fost adăugate noi secţiuni (risc suicidar, comorbiditate) şi

aplicate majorităţii tulburărilor
 Perspective developmentale
• Diagnosticele din DSM V se bazează pe perspectiva că patologia în
adolescenţă = deviaţie de la normele de dezvoltare ( de la întârzieri în
realizarea etapelor de dezvoltarea până la definitivarea lor)
• Diagnosticele se pun pe un continuum sau în cadrul unui spectru

• Secţiunea Dezvoltare şi evoluţie pentru fiecare tulburare reflectă lifespan

approach:

 vârsta la care simptomele apar în mod tipic

 prezentarea în mod detaliat a simptomelor specifice fiecărui grup de
vârstă şi descrierea modalităţilor prin care acestea se schimbă pe
parcursul vieţii
 Traiectoria în timp a unei anumite tulburări devine alta în alt moment
dat (fluiditatea diagnosticului)
 Perspective developmentale (conţinut)
• Factorii de risc şi pronostic includ
– factori fiziologici, genetici şi de temperament
– descrierea situaţiilor asociate fiecărui grup de vârstă în cadrul
căruia tulburarea ar putea să afecteze funcţionarea normală
– rezultate aşteptate pe termen lung, perioade de risc crescut, şi
modificări în dezvoltare  îmbunătăţire sau stabilizare
– recunoaşterea modificărilor de mediu moderează gradul
tulburării în copilărie (parenting competent vs. parenting
incompetent)
• Secţiunea Trăsături asociate din DSM 5
– include informaţii comprehensive din DSM IV care susţin
diagnosticul (medical, comportamental sau emoţional şi alte
relaţii specifice) cum ar fi relaţia părinte-copil .
 Perspective developmentale
conţinut
• Secţiunea Consecinţe funcţionale
– Refers to consequences of having a disorder during different
ages/stages of development
• Secţiunea Comorbiditate (frecvenţa cea mai mare în
DSM-5)
– pentru unele comorbidităţi, asocieri la diferite
vârste
• Unele tulburări in DSM-5 includ:
– Descrieri explicite ale manifestărilor developmentale ca parte
a criteriilor de diagnostic pentru fiecare tulburare
– Proceduri de evaluare a subtipurilor developmentale ale
tulburărilor
Abordarea dimensională în DSM-5
• DSM-5 transformă abordarea categorială
într-una dimensională

• Tulburările din cadrul unor grupuri

diagnostice sunt structurate sau discutate
ca tulburări ale unui spectru sau
dimensiuni, ex. tulburări din spectru autist,
tulburări neurocognitive majore şi moderate
 Evaluare dimensională
• Mijloacele de evaluare în Secţiunea III.
Disponibil:
http://www.psychiatry.org/practice/dsm/dsm5/online-assessment-measures
• Procedee de evaluare a simptomelor cross-cutting
– Nivelul 1 (Screening) chestionar scurt aplicat la13 (adulţi) sau
12 (copii şi adolescenţi) pe domenii simptomatice
• Adulţi: Depresie, Mânie, Manie, Anxietate, Simptome
somatice, Ideaţie suicidară, Psihoze, Tulburări ale
somnului, Memorie, gânduri şi comportamente
repetitive, Disociere, funcţionarea Personalităţii,
Consum de substanţe
• Copil/Adolescent (6-17): , Simptome somatice, Tulburări ale
somnului, Inatenţie, Depresie, Mânie, Iritabilitate, Manie, Anxietate,
Psihoze, Gânduri şi comportamente repetitive, Consum de substanţe,
Ideaţie suicidară/tentative de suicid
 Evaluare dimensională
• Procedee de evaluare a simptomelor cross-cutting
Nivelul 1
• Itemii sunt măsuraţi pe o scala cu 5 puncte: 0=
niciunul/; 1= rareori; < la o zi sau două; 2= adesea sau
la câteva zile; 3=moderat sau > la o jumătate de zi;
4=sever sau aproape zilnic.
• Itemii măsuraţi > moderat sau > uşor(Suicid, Psihoze,
Consum de substanţe; Inatenţie) sau Da/Nu ştiu
(Consum de substanţe şi Ideaţie suicidară/tentative
de suicid- copil/adolescent)  evaluare viitoare cu
procedee relevante pentru nivelul 2 .
http://www.psychiatry.org/practice/dsm/dsm5/online-assessment-measures#Level1
 Evaluare dimensională
• Procedee de evaluare a simptomelor cross-cutting
– Nivelul 2. cerinţe clinice detaliate
• Adult: Depresie, Mânie, Manie, Anxietate, Simptome
Somatice, Perturbări ale somnului, Gânduri şi
comportamente repetitive, Consum de substanţe. Nu sunt in
mod curent disponiobile: Disociere sau Psihoze (vezi Dimensiunile
clinice ale severităţii simptomelor psihotice
• Copil (6-17) (Copil Self-Report vârsta 11-17; Părinte/Gardian-
vârsta 6-17): Simptome Somatice, Perturbări ale somnului,
Inatenţie, Depresie, Mânie, Iritabilitate, Manie, Gânduri şi
comportamente repetitive, Consum de substanţe,
Anxietate, Consum de substanţe Nu sunt in mod curent
disponiobile: : Psihoze, Gânduri şi comportamente
repetitive, Ideaţia suicidară/tentative de suicid.
http://www.psychiatry.org/practice/dsm/dsm5/online-assessment-measures#Level2
 Evaluare dimensională
• Alte procedee de măsurare a simptomelor şi funcţionării
– Procedee de măsurare a severităţii specifice fiecărei tulburări
• Adult: Depresie, Anxietate de separare, Fobie specifică,
Tulburare de anxietate socială, Atac de panică, Agorafobia,
Tulburare de anxietate generalizată, Simptome de Stres Post-
traumatic,Simptome de stres acut, Simptome disociative
• Copil S-R (11-17): Depresie, Anxietate, Fobie specifică,
Tulburare de anxietate socială, Atac de panică, Agorafobia,
Tulburare de anxietate generalizată, Simptome de Stres Post-
traumatic,Simptome de stres acut, Simptome disociative
• Scale clinice: Severitatea tulburărilor din spectru autist şi de
comunicare socială Dimensiuni ale severităţii simptomelor
psihotice, severitatea simptomelor din cadrul tulburării
somatice, Severitatea tulburărilor de conduită, severitatea
tulburării de comportament sfidător opoziţional, severitatea
Severitatea comportamentelor automutilante non suicidare
 Evaluare
• Alte procedee de măsurare a simptomelor şi funcţionării
Măsurători ale dizabilităţii
• World Health Organization Disability Schedule (WHODAS
2.0) 36 itemi auto administraţi
• World Health Organization Disability Schedule (WHODAS
2.0) 36 itemi proxy-administraţi
Inventare de Personalitate
• Adult: Inventarul de Personalitate pentru DSM-5— forma
scurtă (PID-5-FS)—Adult; Inventarul de Personalitate pentru
DSM-5 —Adult; Inventarul de Personalitate pentru DSM-5 –
Forma de referinţă (PID-5-IRF)—Adult.
• Child S-R (11-17): — : Inventarul de Personalitate pentru
DSM-5— forma scurtă (PID-5-BF)—Child 11-17; : Inventarul
de Personalitate pentru DSM-5(PID-5)—Child 11-17.
 Evaluare
• Alte procedee de măsurare a simptomelor şi
funcţionării
– Dezvoltarea timpurie şi mediul familial
• Pentru părinţii copiilor vârsta 6–17: Dezvoltarea timpurie şi
mediul familial (EDHB) Forma—Parinte/Gardian.
• Scale clinice: Early Development and Home Background
(EDHB) Forma clinică
– Interviuri de formulare culturală
• Interviuri de formulare culturală
• Interviu de formulare culturală— versiunea originală
• Module suplementare pentru Interviu principal de formulare culturală
(CFI).
• Întrebarea care se pune este dacă, cum şi când unul dintre acestea vor fi
utilizate şi cine le va solicita (Este prea devreme pentru un răspuns !)
 Tulburări care au fost diagnosticate iniţial în
copilărie: Unde sunt ? Ce s-a schimbat ?
DSM IV DSM-5
• Tulburările care în mod obişnuit • Aceste tulburări au fost eliminate şi câteva
au fost diagnosticate în copilărie dintre ele au fost mutate într-un nou grup
şi în preadolescenţă…. Tulburări neurodeveopmentale
– Retardul mental – RM – redenumit Tulburare
intelectuală, schimbări ale criteriilor
– 3 Tulburările de învăţare – O singură LD Redenumită “Specific
Learning Disorder” (specificatoriw/
dificultăţi în citire, scriere, matematică

– Tulburarea de dezvoltare a – Tulburarea de dezvoltare a

coordonării coordonării
– ADHD – ADHD
Alte tulburări mutate din “First Diagnosed.. în….” la
“Neurodevelopmental Disorders”

DSM IV
• Communication Disorders
– Expressive Language Disorder
(ELD) Tulburarea de limbaj
expresiv
– Mixed Receptive-Expressive
Language Disorder (MRELD)
– Stuttering Disorder Balbismul
– Phonologic Disorder (PD)
Tulburarea fonologică
• Tulburarea de ticuri/deprinderi
motorii
– Tourettes, Dev. Coord Disord
– Chronic Vocal & Motor Tics
– Stereotypic Movement Disor .
DSM-5
• Communication Disorders
– ELD and MRELD au fost eliminate
şi subsumate unui nou grup
diagnostic “Language Disorder”
Tulburări de limbaj
– Bâlbâiala a fost redenumită în
“Childhood Onset Fluency
Disorder”
– PD redenumită “Speech-Sound
Disorder” Tulburare de voce și vorbire
• Subsecţiunea tulburări motorii
– Specificatori adăugaţi la Stereotypic
Movement Dis.-w/ SI, w/out SI,
assoc. w/ other known dis./med
Majoritatea tulburărilor au fost mutate din “Disorders First
Seen” în alte grupuri în DSM-5

DSM IV
• PDD’s (Autistic Disorder,
Asperger’s, Childhood
Disintegrative Disorder ,
Rett’s, PDD NOS)
• Separation Anxiety D. şi
Selective Mutism
• Pica, Rumination Disorder
& Feeding D. of Infancy
• Reactive Attachment Dis.
• Encopresis & Enuresis
• Conduct Disorder & ODD
DSM-5
• Incluse în Neurodevelopmental Disorders,
toate au fost subsumate sub cupola Autism
Spectrum Disorder cu excepţia
sindromului Rett care este o tulburare
genetică
• SAD & SM au fost mutate în Anxiety D.
• Pica & RD in “ Feeding & Eating
Disorders ” & FDI noul nume “Restrictive
Food Intake D”
• RAD în Trauma & Stress-Related D
• E & E în “Elimination Disorders”
• CD/ODD în “Disrupt, Impulse-C &
Conduct Disorders” w/ IED

& Intermittent Explosive D.

 Lista tulburărilor neurodevelopmentale
• Include următoarele tulburări:
– Dizabilitatea intelectuală (Tulburarea de dezvoltare intelectuală),
Întârzierea de dezvoltare globală (copii < 5 ani)
– Communication Disorders – Tulburările de comunicare
• Language Disorder, Speech Sound Disorder, Childhood-
Onset Fluency Disorder, Social Communication Disorder
– Attention Deficit Hyperactivity Disorder ADHD
– Specific Learning Disorder Tulburarea de învăţare specifică
– Autism Spectrum Disorder Tulburarea din spectru autist
– Motor Disorders Tulburările motorii
• Developmental Coordination Disorder, Stereotypic Movement Disorder,
Tic Disorders/Tourette’s Disorder
• Tulburarea de dezvoltare a coordonării, Tulburarea de mişcări
stereotipe, Tulburarea de ticuri/Tourette
 Schimbări in RM: Dizabilitate intelectuală
• În DSM -5, IQ mai scăzut de 70 nu este singurul criteriu
• Nivelul de severitate se stabileşte în funcţie de abilitatea funcţională,
nu pe baza IQ-ului, sau a funcţionării adaptative în comparaţie cu
normele aceluiaşi grup de vârstă şi este necesar să fie evaluat în 3
domenii:
(1) deficite conceptuale: limbaj, citit, scris, matematică,
raţionament, cunoştinţe şi memorie
(2) deficite sociale: deprinderi de comunicare interpersonală,
prietenie, judecată socială, empatie
(3) deficite practice: îngrijire personală, organizarea activităţilor
şcolare şi de muncă,managementul banilor, responsabilităţile job
-ului
Nivelul de severitate pentru fiecare domeniu se bazează pe nivelul de
suport cerut: uşor, moderat, profund
 Schimbări în criteriile ADHD
• Vârsta de debut s-a schimbat de la 7 la 12
• Se pune accentul pe identificarea tulburării în rândul
adulților
– Adăugarea de descriptori aplicabili adolescenților și adulților
(“uită să respecte programări “ )
– Pragul simptomatic se reduce la 5 pentru vîrsta de peste 17 ani și
râmâne 6 pentry copii și adolescenți )
• Lista simptomelor ce descriu hiperactivitatea și inatenția
sunt la bază neschimbate ( descriptorii sunt mai adecvați
vârstei individului )
• Cerințele inter-situaționale se măresc la mai multe
simptome care se manifestă în cel puțin 2 medii distincte
• ADHD Incluse în tulburările neurodevelopmentale
 ADHD (cont)
• Subtipurile sunt înlocuite cu specificatori “ prezente
în ultimele 6 luni în mod predominant în ....”
• S-a adăugat durata de 6 luni la specificatorul În remisie
parțială , atunci când anterior erau întrunite toate criteriile ,
dar nu au mai fost întrunite pe perioada ultimelor 6 luni ,
dar încă există dovada unui deficit .
• Grila de severitate
– Ușoară = deficite minore , lipsa simptomelor sau manifestarea a
prea puține în plus față de cele cerute de punerea unui diagnostic
– Moderată = deficite funcționale care sunt cuprinse între ușoare și
severe
– Severă = mai multe simptome care rezultă în deficite considerabile
în mai multe domenii : social , școlar sau ocupațional .
 Tulburările de comunicare
• Tulburarea de limbaj ( ELD & RELD combinate)
– Dificultăți la nivelul achiziției limbajului și a utilizării
formelor acestuia : scris, vorbire și limbajul semnelor
– Aceste dificultăți nu se datorează unei dizabilități
intelectuale , de auz sau unui deficit senzorial
• Speech Sound Disorder (tulburarea fonologică redenumită)
– Dificultăți la articularea sunetelor și a calității timbrului
vocal care au impact negativ asupra comportamentului și
atitudinilor celorlalți
• Tulburarea de fluență a vorbirii cu debut în copilărie
(bâlbâiala redenumită)
• Tulburararea de comunicare socială ( pragmatică )
 Tulburarea de comunicare socială
( pragmatică )
• Diagnostic nou caracterizat prin dificultăți în
utilizarea socială a comunicării verbale și non-
verbale în contexte naturale
– Utilizarea comunicării nu este potrivită contextului
– Deficite la nivelul abilității de a ajusta comunicarea la
nevoile interlocutorului sau contextului
– Dificultăți în urmărirea regulilor conversației
• Aceste dificultăți influențează dezvoltarea relațiilor
sociale și nu se datorează unor abilități scăzute ce
țin de structura cuvintelor sau gramatică
 Tulburarea de comunicare socială

• Nu există patternuri repetitive (i.e. Nu se

întrunesc criteriile pentru ASD ).
• Deficitele de limbaj sunt caracteristici asociate ,
așa cum sunt și ADHD , problemele
comportamentale și dificultățile de învățare
• Simptomele apar în copilărie , însă pot să nu se
manifeste complet până în momentul în care
cerințele sociale depășesc capacitățile
• Înlocuiește PDD, NOS
 Tulburările din spectrul autist (ASD)
• Modificarea de la Tulburări Pervasive de
Dezvoltare (PDD) la Tulburări din spectrul autist
și la un singur diagnostic ( ASD ) , este justificată
de următoarele cercetări :

– Diferența dintre autism și alte tulburări pervasive de

dezvoltare ( inclusiv Asperger ) este inconsistentă &
sunt asociate de multe ori cu gradul de severitate ,
nivelul limbajului sau IQ și nu cu trăsăturile tulburării.

– PDD,NOS – prea multe, >50% din PDD diagnosticate

Argumente pentru ASD: cercetări asupra
sindromuluiAsperger
• O diferență majoră în DSM IV pentru diagnostic
diferențial între Autism și Asperger este aceea că
un individ cu Asperger nu are întârzieri la nivelul
limbajului și nu există întârzieri în dezvoltarea
cognitivă sau abilitățile adaptative .

• Cu toate acestea , indivizii cu Asperger întrunesc

criteriile pentru Autism “la indivizii fără întârziei
în limbaj , se remarcă deficite la nivelul abilității
de a iniția sau menține o conversație cu un
interlocutor “
 Concluziile DSM 5 pentru ASD
• Cele 3 arii de deficit definitorii (deficite sociale;
deficite de comunicare; și comportamente
repetitive , au fost reduse la doar 2 domenii prin
combinarea domeniilor social și de comunicare
were ( deficite sociale/de comunicare ) și
menținerea domeniul ce ține de deficitele
comportamentale
– Întârzierile la nivelul limbajului ar trebui să fie
considerațifactori care influențează simptomele nu care
definesc tulburarea
• Indivizii diagnosticați anterior cu CDD ,
Asperger sau PDD , NOS vor întruni criteriile
pentru ASD . Dacă nu întrunesc criteriile de
diagnostic pentru ASD , ei trebuie evaluați
pentru Tulburarea de Comunicare Socială
( pragmatică )
 Schizofrenia și alte tulburări
psihotice
• Tulburări încadrate în acest grup :
– Tulburarea de personalitate schizotipală
– Delusional Disorder
– Tulburarea psihotică de scurtă durată
– Tulburarea schizofreniformă
– Schizofrenia
– Tulburarea schizoafectivă
– Tulburarea psihotică indusă de substanțe/medicație
– Tulburarea psihotică datorată unei alte condiții medicale
– Catatonia asociată cu o altă tulburare mentală
 Schizofrenia și alte tulburări psihotice
cont.
• Modificări majore :
– Eliminarea atributelor speciale ale anumitor simptome
(e.g., halucinații bizare, voci care vorbesc una cu alta ) în
Criteriul A pentru Schizofrenie (doar unul era necesar in
DSM-IV).
– Criteriul A necesită acum 2 simptome , cel puțin unul din
3 simptome psihotice ( iluzii , halucinații, sau discurs
dezorganizat ).
– Subtipurile de Schizofrenie au fost eliminate.
Schizofrenia și alte tulburări psihotice
cont.
• Schimbări majore:
– Delusional disorder. Eliminarea cerinței ca iluziile
să fie non-bizare )
• Diagnostic diferențial : dacă un individ cu OCD sau
Tulburare Dismorfică Corporală este convins că ce crede
el este adevărat , atunci Delusional Disorder nu este
diagnosticată în adiție la OCD sau BDD

– Criteriile pentru Catatonia sunt aceleași indiferent de

contextul în care este utilizată ca specificator
(Schizofrenia, Tulburările Bipolare ,Tulburările
Depresive).
 Schizofrenia și alte tulburări psihotice
• Schimbări majore : cont..
• Clinician-Rated Dimensions of Psychosis Symptom
Severity (Section III).
• Simptome(clustere)
– Simptome psihotice : halucinații ,iluzii , discurs
dezorganizat
– Simptome psihomotorii : comportament psihomotor
anormal
– Simptome negative: expresii emoționale limitate
– Cognitiv : cogniții deficitare
– Dispoziție: depresie , manie
 Tulburările bipolare și asociate
• Tulburările încadrate în acest grup :
– Tulburarea Bipolară I
– Tulburarea Bipolară II
– Tulburarea Ciclotimică
– Tulburarea bipolară indusă de medicație sau de o
substanță
– Tulburarea bipolară sau tulburări asociate datorate unei
alte condiții medicale
 Tulburările bipolare și asociate
• Tulburările bipolare și asociate sunt separate
de Tulburările Depresive și sunt încadrate
între Tulburările Depresive și Spectrul
Schizofreniei și alte tulburări psihotice -
“graniță “ în termeni de simptome , istoric
familial și informației genetice .
 Tulburările bipolare și asociate.
• Schimbări majore .
– Criteriul A pentru episoadele maniacale și
hipomaniacale includ acum un accent pus pe
schimbările în activitate , energie și dispoziție (“O
perioadă distinctă de dispoziție anormală persistentă ,
expansivă și iritabilă “ , sau “o activitate anormală și
persistentă direcționată spre un scop , care durează cel
puțin ..”

– Eliminarea Episodului Mixt și adăugarea

specificatorilor pentru manie sau hipomanie dacă sunt
prezente caracteristici depresive și invers
 Tulburările bipolare și asociate
• Modificări majore
• Specificatori
– Detresă anxioasă : cel puțin 2 simptome de anxietate
pe parcursul celor mai recente episoade de manie ,
hipomanie sau depresie .
• Simptome: senzație de tensiune , neliniște neobișnuită ,
dificultăți de concentrare datorate îngrijorării, teama că
ceva rău se va întâmpla , sentimentul de pierdere a
controlului asupra propriei persoane
• Nivele ridicate ale anxietății au fost asociate cu un risc
crescut de suicid și risc crescut de răspuns scăzut la
tratament
 Tulburările bipolare și asociate
• Modificări majore , cont
– Specificatori
• Cu distres de tip anxios
• Cu caracteristici mixte
• Cu caracteristici melancolice
• Cu caracteristici atipice
• Cu caracteristici psihotice congruente cu starea de dispoziție
• Cu caracteristici psihotice necongruente cu starea de
dispoziție
• Cu caracteristici catatonice
• Cu debut peripartum
• Cu pattern sezonier
 Tulburările bipolare și asociate
• Modificări majore : Specificatori
– Cu debut peripartum. Se aplică celor mai recente
episoade de manie , hipomanie sau depresie încadrate
în Tulburarea Bipolară I sau II dacă debutul
simptomelor a avut loc în timpul sarcinii sau în
ultimele 4 săptămâni de sarcină

– Cu pattern sezonier. Debutul simptomelor de manie ,

hipomanie și episoade depresive apare într-un anumit
moment al anului și apoi intră în remisie .
 Tulburările depresive
• Tulburările din acest spectru :
– Tulburarea de dispoziție disruptivă
– Tulburarea depresivă majoră
– Tulburarea depresivă persistentă ( Distimia )
– Tulburarea disforică premenstruală
– Tulburarea depresivă indusă de o substanță / medicație
– Tulburarea depresivă datorată unei alte condiții medicale
– Specificatori pentru tulburarea depresivă
– Tulburarea de comportament suicidar și auto-rănirea non-
suicidală
 Tulburările depresive
• Modificări majore
– Noi tulburări
• Tulburarea de dispoziție disruptivă
• Tulburarea depresivă persistentă — înlocuiește Tulburarea
distimică și Tulburarea depresivă majoră cronică
• Tulburarea disforică premenstruală
– Se pot adăuga specificatori pentru Tulburarea depresivă
majoră dacă episodul depresiv prezintă simptome de
manie sau hipomanie .
 Depressive Disorders, cont.
• Major changes, cont.
– Eliminarea specificatorului pierderii / doliului.
• DSM-IV susținea că simptomele care debutează în cursul a 2
luni de la pierderea unei persoane dragi și care nu persistă după
aceste 2 luni sunt considerate ca și rezultat al procesului de
doliu dacă nu apar și simptome de deficite funcționale , ideație
suicidară , simptome psihotice sau lentoare psihomotorie .
– Se susținea că simptomele de pierdere durează doar 2 luni , când de fapt
durata este de cele mai multe ori de 1-2 ani ( depinde de cultură și alți
factori
– Pierderea este un stresor psihosocial sever care poate precipita
tulburarea depresivă la persoanele vulnerabile ( istoric de depresie )
– Depresia majoră în contextul pierderii adaugă : suferință crescută ,
ideație suicidară.
 Comparație între doliu și depresie
Simptom Doliu Depresie
Afect Gol și pierdere Dispoziție depresivă , inabilitatea de
a anticipa bucuria sau plăcerea
Pattern Disforia descrește în Mai persistentă , nu legată de
intensitate după câteva anumite gânduri sau preocupări .
zile/săptămâni . Durerea și Nefericire pervasivă .
doliul sunt asociate cu emoții
pozitive .

Conținutul Preocupare cu gânduri și Auto-critică și ruminații negative

gîndurilor amintiri despre persoana
pierdută .
Stima de În mod general păstrată Sentimente de lipsă de valoare
sine
Gânduri Dacă sunt prezente, se Gânduri de a încheia viața datorită
despre axează pe moartea persoanei unor sentimente de lipsă de valoare ,
moarte dragi . de gol interior , neputința de a face
față durerii și depresiei
 Tulburările depresive
• Tulburarea de dispoziție disruptivă
• Un diagnostic nou cu intenția de a preveni punerea unui
diagnostic de tulburare bipolară copiilor și evitarea unui
tratament care nu e necesar

• Aceștia sunt copiii descriși de părinți ca având schimbări

de dispoziție

• Acești copii prezintă iritabilitate persistentă și crize

temperamentale
• Comorbiditate cu ADHD dar nu și cu OCD sau
Tulburarea Bipolară
 Tulburarea
ADHD
bipolara
DMDD
Mai agresiv Mai continuu

Mai
labil

Tulburări de
comportament
disruptiv
 DMDD
• Crize temperamentale recurente și severe
– Verbale sau / și comportamentale și nepotrivite stadiului de
dezvoltare
– Frecvența tantrumurilor este de 3 sau mai multe ori pe
săptămână
• Durata simptomelor cel puțin 12 luni
• Crizele au loc în cel puțin două medii distincte ,
severitatea simptomelor în cel puțin unul din ele
• Copilul are cel puțin 6 ani , dar nu mai mult de 18 ani ,
debutul înainte de 10 ani
• Nu s-au întrunit criterii pentru episod maniacal sau
hipomanical