Semiologia afectivitatii, Semiologia constiintei, personalitatea

AFECTIVITATEA = este procesul psihic cel mai legat de personalitate = inglobeaza - stari afective elementare ,normale - dispozitiile - emotiile - afectele - stari afective elaborate, catatimice - sentimentele - pasiunile

Dispoziia
= starea afectiv general, de fond, de durat si intensitate medie, variabil - reflect funcionalitatea organismului, nefiind orientat precis - depinde - de buna funcionare a organismului (boli psihosomatice) - de msura satisfacerii cerinelor - oscileaz intre polii plcerii/ durerii

Emoii
= reprezint expresia cognitiv comportamental i fiziologic a unui sentiment (iritabilitate, fric, suprare, euforie, fericire, ur, plcere ) = manifestare afectiva spontana de intensitate semnificativ - caracter obiectual (precis orientat, legat de un stimul) - Importante corelaii somatice!!! - ngusteaz cmpul contiinei - poate fi - Pozitiva; - Negativa; - Stenica ( creste capacitatea de efort, incit la aciune); - Astenica (caracter negativ, inhibitor) -Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat

AFECTELE (STAREA DE AFECT)

= incarcatur emotional mare, primar, cu caracter de scurt-circuit = definite ca expresia observat a emoiilor" (Kaplan, 1995). reprezint o traducere comportamentala a unor sentimente sau emoii. -evoluie zgomotoas manifestndu-se n plan comportamental neurovegetativ -Exprimarea afectelor i aprecierea acestora se face n legtur cu coninutul gndirii - debut brusc, durat scurt - Nu survin ntotdeauna motivat -Influeneaz conduita individului care devine haotica, dezorganizata Ex -Fuga n panic-Automatisme

Afectele pot fi: - adecvate, n acest caz existnd concordana dintre coninutul gndirii i afecte; - inadecvate, cnd se pierde concordana dintre expresia emoiilor i coninutul gndirii, aa cum se ntmpl n schizofrenie i paralizia pseudobulbar. Alte tulburri ale afectelor: - aplatizarea: expresia emoional este redus, subiectul pare indiferent i ideile nu mai sunt nsoite de sentimente; este frecvent n schizofrenie, boala Parkinson i depresii (mai rar); -labilitatea: afectele se succed cu rapiditate, sunt inconstante, superficiale i, de obicei ample; - apar : - n sindroamele maniacale i - n anumite tulburri de personalitate (isteric, borderline), - n intoxicaia acut cu alcool, cocain, halucinogene i - n sindroamele psihoorganice. - copii imaturitate, -Oligofreni -aduli- stimuli supraliminali, - Epileptici - Histrionic

- Emoia
=reprezint expresia cognitiv comportamental i fiziologic a unui sentiment (iritabilitate, fric, suprare, euforie, fericire, ur, plcere etc)

- Sentimentul
=investitie afectivo-cognitiva care exprima apreciri valorice
(ex :stima,prietenie,dragoste,dispret,etic,estetic)

- Pasiunea
=o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila -orientata catre un obiect exclusiv -susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta (-)avaritia ,egoism
7

Clasificarea tulburarilor afective:

Tulburari cantitative 3-forme mixte(h+H): 1 - hipotimia, -labilitate afectiva - atimia - incontinenta afectiva, =athymhormia=indiferentism afectiv=apatie 2- Hipertimiile - depresia, - euforia - anestezia psihica dureroasa - raptus melancolic - anxietate

- disforie Tulburari calitative (paratimiile) - inversiune afectiva, - ambivalenta afectiva

TULBURRI CANTITATIVE ALE AFECTIVITII

HIPERTIMII HIPOTIMII FORME MIXTE H+h

Hipotimia:
- Definitie: scadere a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva - manifestata prin expresivitate mimica redusa - intalnita in :-insuficienta dezvoltare cognitiva-oligofrenii -stari de deteriorare cognitiva-demente -TCC -stari conuzionale

10

Atimia
= tocire afectiva= athymhormia=indiferentism afectiv=aplatizare afectiva

- Definitie: scadere marcata a tonusului afectiv si

incapacitate de reactie afectiva la stimuli - manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica - intalnita in :- stari de idiotie - demente - st confuzionale grave - catatonii - st.defecuale-apato-abulice din sk Ex: schizofrenia catatonica (in acest caz atimia are un caracter aparent pacientul nu isi exteriorizeaza trairile afective, dar el poate relata ulterior ce s-a intamplat in jur)

Apatia
=lipsa- tonalitatii afective -interesului fata de propria persoana,ambianta
11

HIPERTIMII
Definitie: traire afectiva intensa Clasificare dupa valenta: -Hipertimii negative -Hipertimia pozitiva - depresia, - euforia - distimia, - anestezia psihica dureroasa, - anxietatea -Hipertimii mixte - labilitatea afectiva, - disforia

12

 Hipertimii negative
1. depresia = diminuarea patologic a pragului dispoziional 2. distimie 3. anestezia psihic dureroas = sufer pentru c nu poate suferi 4. anxietatea = teama fr obiect (anxietate generalizat, atacul de panic, fobia) Apar n: sindroame nevrotice din boli somatice, tulburare bipolar, depresiv, anxioas , schizofrenie, sevraj, psihopatii boli endocrine,
13

1. Depresia :
Definitie: -Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o ideatie restransa cu caracter micromanic -Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica: - Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate - Lentoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta uneori ,si idei de suicid - Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori neliniste sau explozii motorii raptusul depresiv -Clinic se mai remarca: -atitudine depresiva caracteristica -incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-) -senzatie de lipsa de energie -pierderea interesului si a placerii -insomnie sau hipersomnie -inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie -acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
14

-Depresivul este caracterizat prin:

participare afectiva intensa ,cu sentimentul durerii morale,inutilitatii,davalorizarii - continut perceptual cenusiu,neclar - ideatie lenta cu ,continut trist,dureros Depresia este - exteriorizata prin - inhibitie motorie sau neliniste anxioasa - mimica si pantomimica concordanta - fruntea incretita in omega - pleoape cu interioara ridicata - comisurile bucale coborate - corp inconvoiat - bratele cad pe linga corp, - umerii coboriti - depresivul prin tot ce simte si traieste ,intrezareste nenorocirea - depresia poate avea intensitate nevrotica sau psihotica
15

Depresia poate fi datorata: -conditiei medical general

-b. neurologice(TCC,Hunghinton,,Parkinson,epilepsie de lob temporal) - b.endocrine(acromegalie,hTiroidie,,functieiCSR,insuficienta ovariana) - b.infect.(colagen,LES,moninucleoza)

- unei substante
- cocaina -tratamentul-cu-antiHtensive- rezerpina,clonidina,propranolol,guanetidina -steroizi, -NL(fenotiazine incisive,depot) -BZD - afectiuni psihice de intensitate nevrotica:TS,TSPT,TAG,TAF,TOC - afectiuni de intensitate psihotica:depresia din sk,sk af, tulb.afective,demente - psihopatii

16

2 Distimia Definitie: un sindrom depresiv de intensitate redusa care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitiv si motor, cu durata lunga ( peste 6 luni ICD sau peste 2 ani DSM ) 3 Anestezia psihica dureroasa=anhedonia non responsiva: Definitie: incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli, constientizata si resimtita intens de pacient ca fiind extrem de dureroasa (pacientul sufera ca nu poate suferi sau sufera ca nu se poate bucura) Exemplu: in episodul depresiv pacientul sufera pentru ca a devinit indiferent la bucuriile sau supararile persoanelor dragi.

17

Definitie: teama fara obiect, ( teama cu obiect=fobie)

resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent; are un caracter predominant anticipativ este mai mult gandita decat traita

4 .ANXIETATEA

Clinic se manifesta prin

-pe plan comportamental neliniste psiho-motorie -pe plan somatic simptomele somatice ale anxietatii (hiperactivitatea sistemului nervos simpatic): -simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree -simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie -simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial -simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase -simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli -simptome generale: transpiratii, senzatie de rau general -pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare Exemplu tulburarile anxioase

18

 Hipertimia pozitiva
1.dispoziia expansiv = stare de dezinhibiie i siguran de sine, stim de sine 1.
crescut, sentiment de bun dispoziie

2.euforia: = dispozitie elevata cu valenta (+), cu sentimente de veselie, sanatate, bine general
= reprezint o stare de bun dispoziie, de exaltare, anormal .i nemotivat, asociat cu creterea activitii psihomotorii i, uneori, cu idei de grandoare. - se ntlnete n: sindromul maniacal, intoxicaia cu alcool, opiacee i amfetamine, n tumorile frontale Caracterizata prin: -exagerarea dispozitiei in sensul veseliei ,plenitudini,putere,stare de bine genereral -Insotita de fuga de idei,logoree cu ironie,glume contagioase - mimica expresiva ,bogata, -gesturi largi,variate -tendinta de suprapreciere apropriei persoane 19 -exacerbarea trebuintelor mai ales sexuale

Forme mixte(h+H):
Labilitatea afectiv =versatilitate timica
= variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ - ap.n :manie, tulburri de personalitate

Iritabilitate nervozitate ce se manifest prin sensibilitatea excesiv la stimulii

externi, pe care pacientul i percepe ca fiindu-i ostili. - este asociat cu rspunsuri comportamentale rapide, furioase, uneori auto- sau heteroagresive. Se ntlnete frecvent: n sindromul maniacal, personalitatea borderline, tulburarea exploziv intermitent i personalitatea antisocial

Incontinena afectiv = trecerea incoercibil de la o stare emoional la alta

opus (demene vasculara)

Disforia = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee,

anxietate,iritabiliate, nelinite (n sevraj la alcool, tulburri de personalitate ,epilepsie,encefalopatie)

Poikilotimia = modulare afectiv univoc conform strii afective a celor din jur
20

TULBURRI CALITATIVE ALE AFECTIVITII

PARATIMII INVERSIUNEA AFECTIV AMBIVALENA AFECTIV

21

TULBURRI CALITATIVE ALE AFECTIVITII

Paratimia
= afectivitate paradoxal, reacii afective inadecvate fa de situaii sau evenimente - apar n stri reactive, schizofrenie Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie Variante clinice:

Inversiunea afectiv = sentimente negative, aberante fa

de persoane iubite sau pe care firesc ar trebui s le iubeasc - apar in sk,delir de gelozie,parafrenie

Ambivalena afectiv = coexistena unor stri afective opuse calitativ fa de aceeai persoan sau situaie ex :dragoste ura; bucurie - tristete
22

CONSTIINTA (I)
-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(contien) - prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvosenzoriale -realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective -putnd oferii un rspuns comportamental adecvat = organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963) = ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933) = sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974). =scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers, 1933)

23

CONSTIINTA(2) - se admite o structur pe 3 nivele: Inf. - contiina elementar=starea de veghe =arousal - contiina operaional logic-care prin -percepii det. o reflectare coerenta - gndire a realitii Sup - contiina axiologic-det.opiunea pt. anumite valori -contiina are 4 laturi-(dupa Romila) 1-contiena=starea de veghe=trezire =arousal-meninut de SRAA- baza contiitei 2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaiilor,percepiilor,reprezentrilor -gndirea - permite reflectarea realitii -ext-interne - structurat pentru satisfacerea ct mai uoar a nevoilor =inteligen 3 - afectivitate 4. -activitate

Tulburrile contiinei se mpart n : - cantitative

-alterarea -strii de veghe, - substratului neurofiziologic al ateniei, percepiei,

- calitative -alterarea -psihopatologic a cmpului",

- coninutului contiinei

Tulburri cantitative ale contiinei Tulburri cantitative ale cmpului contiinei

Criteriul:- vigilitatea = starea veghe starea veghe se carterizeaza prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu: -claritate =actele ideo motorii sunt distincte si orientate corect = Ey (1970) capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate. -luciditate = orientare -oportun si adecvat la realitate controlul ratiunii - sub controlul ratiunii Reprezint- dezagregarea cmpului contiinei (contiina la un moment dat) - latena funciilor de cunoatere Reprezentate de: - obtuzie - hebetudine - torpoare - obnubilare - stupor - sopor

Starea de obtuzie
Manifestat prin: - creterea pragului senzorial
(percepia scade, este imprecis, inadecvat)

- cognitiv-ideativ:- scaderea asociaiilor - scderea supleii ideilor - scderea mobilitii

Starea de hebetudine
se caracterizeaz prin dezinseria bolnavului din realitate. Atitudinea bolnavului n aceast stare este aceea de perplex, alteori de ndeprtat i implicit indiferent fa e situaia n care se afl.

Starea de torpoare
Stare de somnolen nsoit de: - uoar dezorientare T-S - kineziei scderea iniiativelor - afectiv: - tonusul - rezonan - voinei

Starea de obnubilare
- obtuzie - bradipsihic - bradikinetic - dezorientare: - spaiala - la propria persoan - imaginaiei - evocrilor mnestice - rspunsuri: - vagi- neelaborate - incomplete- ntrziate - ndeprtare de motivaia prezent la incitaii iniiale crescute, apoi revine la starea de ndeprtare de situaia prezent, rspunde la ntrebri

Starea de stupoare
constituie un grad accentuat de tulburare a contiinei, activitatea psihomotorie a bolnavului pare suspendat; pacientul- nu mai rspunde la ntrebri, -nu mai reacioneaz la excitanii din mediu dect dac sunt foarte puternici, - pacientul este rupt de mediu.

Starea de sopor
este o agravare a strii de obnubilare. Reaciile organismului la stimuli psiho-senzoriali sunt extrem de diminuate. Clinic se aseamn cu starea de somnolen accentuat apsihism (Guirand) cu pstrarea funciilor vegetative

= pierderea complet, progresiv sau brusc a: - contiinei (cu conservarea relativ a func. vegetative - funciilor de relaie - Poate fi:- uoar; cu posibilitatea revenirii n starea de obnubilare - vigil; evolueaz cu: - agitaie psihomotorie n limitele patului - activitate psihic profund confuz - meninerea totui a unui grad de prezen n mediu - carus; - e o com agonic, -stadiul terminal al mai multor afeciuni - evolueaz cu perturbarea - in gradul cel mai mai profund a contiinei, - funciei vegetative respiratorii, circulatorii i a reflexelor.

Starea comatoas

Tulburri calitative ale contiinei= Tulburri ale contiinei din perspectiv psihopatologic Criteriul: adecvarea insului la realitate Reprezentate : Delirium v.Tulb.ment.org Starea oneiroid Starea amentiv Starea crepuscular

Criteriile Jasper de definirii deliriumului ndeprtarea de lumea real (= obnubilare) dezorientare temporo-spatial incoerent amnezia episodului +/ halucinatii vizuale si delir +/ manifestri vegetative (febr)

Starea oneiroid
= infiltrare a visului n gndirea vigil = este o stare subiectiv n care pacientul: - este invadat de un amestec al reflectrii realitii cu triri ca de vis - asist la desfurarea unor scene cu halucinaii vizuale complexe, vii, fantastice, pe care le poate proiecta n exterior, ceea ce face ca orientarea s fie conservat, deci nu e total absent din ambian -Apare n: - debutul oniric al schizofreniei nedifereniate - stuporul catatonic - agitaia catatonic

Starea amentiv (a=fr, mens=minte)

= dezorientarea este total, incoerena gndirii este maxim, vorbirea ininteligibil. - Tabloul clinic este dominat de o stare de agitaie dezordonat, de obicei n limitele patului. - apare n episoade confuzive: - intoxicaii acute - forme ale amentiei: - tireotoxicoz - halucinatorie - catatonic - fuga de idei

-DSM-IV = o stare de disociere a contiinei -Kaplan = perturbarea contiinei + halucinaii -Prelipceanu = tulburare mixt (cantitativ i calitativ), halucinaii, idei delirante, comportament disociat -Def. H. Ey - o stare n care evenimentele delirante sunt trite de contiina metamorfozat ca o metamorfoz a realitii Forme: - automatism ambulatoriu tulburare a contiinei + cltorie + pstrarea coordonrilor motorii - fuga patologic crepuscular tulburare a contiinei + cltorie fr pstrarea coordonrilor motorii - somnambulismul tulburare a contiinei n timpul somnului

Starea crepuscular(1)

Starea crepuscular ( 2) Manifestri: - halucinaii (alterarea reflex. senzorialitate) - ngustarea capacitii de gndire Aciuni: - pstrarea automatismelor motorii - comportament cu aspect:- coerent - coordonat - neadecvat la acel moment Apar: - aciuni - ilogice - agresive Afectivitate:- dispozitie anxioas, disforic, delir de urmrire Memorie: - amnezie lacunar

TULBURARI ALE CONSTIINTEI DE SINE

A) T. constiintei corporalitatii ( somatognozia) B) T. de schema corporala care pot fi: 1 -de tip neurologic (sdr. Anton Babinski si sdr. Gerstmann) vezi perceptiile 2 -de natura psihica (cenestopatii, sdr. Hipocondriac, sdr. Cotard, dismorfofobia, desomatizarea, heautoscopia) C) T.constiintei realitatii obiectuale- derealizarea D) T. ale constiintei propriei persoane ( bolnavii traiesc instrainarea ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii) exemple: depersonalizarea, sindrom de automatism mental ( Kandinski- Clerambault), personalitatea multipla
a) tulburarile orientarii in spatiu

b)
c) d)

tulburarile orientarii in timp sau tulburarile perceptiei timpului trait

tulburarile orientarii allopsihica = derealizare tulburarile orientarii autopsihice = depersonalizarea

B.2 TULBURARI DE SCHEMA CORPORALA DE NATURA PSIHICA cenestopatii - aparitia de senzatii corporale neplacute, in (-) unor modificari org. - apar in nevroze, depresii, psihoze schizofrenice sdr. Hipocondriac- stare de sanatate este considerata precara - apare in tablouri psihopatologice diverse imbracand aspectul acestora: - asteno-hipocondriac( astenie, debutul schizofreniei, neurastenie), - obsesivo-hipocondriac( reactii obsesivo-fobice, personalitati psihastenice), - paranoiac-hipocondriace( personalitatii paranoiace, paranoia) sdr Cotard - reprezentat de delir: - de negatie corporala, - de enormitate, - de imoralitate desomatizarea - alterarea sentimentului de corporalitate dismorfofobia - forma localizata a depersonalizarii somatice constand in sentimentul patologic de neplacere si inferioritate cu care subiectul isi traieste aspectul morfoconstitutional, exagerandu-i datele reale - apare in - nevroza obsesivo-fobica, - personalitatea psihastenica, - debutul schizofreniei heautoscopia -consta in perceperea imaginii propiului corp ca o imagine in oglinda -apare in stari de epuizare, epilepsie temporala, schizofreni

D) TULBURARI ALE CONSTIINTEI PROPRIEI PERSOANE

personalitatea multipla - tulburarea particulara a constiintei de sine, de tip disociativ-isteric disociatia este modificarea esentiala trecerea de la un tip de personalitate la altul se face brusc, insotita in general de amnezie, pentru existenta trasaturilor si evenimentelor traite de personalitatea secundara depersonalizarea este o tulburare a constiintei propiuluI Eu, a sentimentului identitatii somatopsihice personale cu destramarea curgerii existentiale si a perceperii lumii ca loc de desfasurare a acesteia. sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault) este focalizat pe productia spontana, involuntara mecanica a vietii psihice( impresii, idei, amintiri) , impuse constiintei subiectului care isi pierde intimitatea, simtinduse dirijat din exterior( fenomene xenopatice)

C) TULBURARILE CONSTIINTEI REALITATII OBIECTUALE =DEREALIZAREA

= dificultate sau imposibilitate de a identifica elementele mediului ambiant -subiectul se simte pierdut in spatiu - se incadreaza in acelasi cadru nosologic; -fenomenele de dj vu sau - falsele recunoasteri -sindromul de derealizare - poate apare in schizofrenie, epilepsie, psihoze traumatice, toxice si infectioase

 -a) tulburarile orientarii in spatiu - poate interesa localitatea, cartierul, strada,casa - poate apare in: - stari de insuficienta dezvoltare cognitive- oligofrenii; - stari de deteriorare cognitive- demente; - stari delirante paranoide stari confuzionale; pac. se comport -ca un strin pac. se comport -familiar in n mediul familial mediul strain- ignor dezorientarea

 -b) tulburarile orientarii in timp sau tulburarile perceptiei timpului trait

-pot apare in-viata normala:- impresia - incetinire a trecerii timpului- in momentele cu incarcatura af.(-) - accelerarea si scurtarea timpului- in momentele cu incarcatura af.(+) - patologie -ncetinirea timpului trait - in depresie -ignorarea viitorului -accelerare timpului trait -reactulizarea trecutului - in stari de usoara intoxicatie cu psihedelice (LSD,mofina) pac au senzaia ca retriesc intreaga viaa in cteva secunde =viziunea panoramica retrospectiv; - in stari maniacale si hipomaniacale; - schizofrenie(-timpul este imobilizat;) - oligofrenie-(noiunea de timp nu s-a format) - sindrom KorsaKov (-exist o dezorientare cronologic maxima i mai putin o tulburare n aprecierea timpului scurs; -adica poate aprecia corect vrsta chiar deca nu spune corect echivalentul cifric)

 c) tulburarile orientarii allopsihice = derealizare =dificultatea, imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elementele lui constitutive - traduce o tulburare a constiintei mediului inconjurator, acesta aparand bolnavului ca necunoscut, strain - sindromul de derealizare poate apare in:- schizofrenie; epilepsie;- psihozele traumatizante, toxice, infectioase d) tulburarile orientarii autopsihice = depersonalizarea =se caracterizeaza prin tulburarea constiintei propriului eu, a propriei persoane, a continuitatii ei existentiale si a activitatii desfasurate de ea

PERSONALITATEA
Ansamblu unitar non - repetitiv al nsuirilor psihologice caracteristice i stabile care definesc un individ anume i modalitile sale de comportament (Roca, 1972) Este rezultanta unui proces genetic, n cursul cruia, pe postamentul T (particularit. nnscute de reactivit. neurofiziol., dispoziie holotimic) se constr. C (dobnd.) P. este o struct. dinamic a sistemelor psihice i individ. care permit i determin adaptarea individului la realit sa sociala (Allport). P. organiz. unitar dinamic a celor mai reprezentative trst. ale individului plenar dezvoltat i integrat (Pamfil, Ogodescu, 1976).

47

Psihicul (sinonime = suflet, subiectivitate) este o notiune abstracta prin care : - se stabileste relatia simbolica, indirecta, cu mediul exterior si cu el insusi, prin care se stabileste comunicarea, - se stabileste adaptarea la mediui exterior (care pentru om este functia de socializare). Psihicul deci poate fi divizat in doua notiuni de sinteza: constiinta si personalitate -psihicul -la un moment dat - constiinta -de~a lungul existentei personalitatea-Psihicul are o structura ontogenetica, adica ne nastem idioti si murim dementi -Psihicul se concretizeaza in persoana si se realizeaza in personalitate (daca nu se realizeaza, se chinuie ca nu s~a realizat - s-a ratat") -lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important, - Personalitatea ca structura longitudinala combina aptitudinile afectiv - cognitiv - praxice in doua notiuni - temperamentul (ca un dat innascut) si - caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie). Seful acestei structuri este managerul general -Ego_-ul, care trebuie sa faca un compromis intre solicitarile innascute comportamentale si valorile impuse prin educatie, prin superEgo. Daca e tare le stapaneste, daca e slab e stapanit. Daca e fara educatie e temperament dizarmonic, salbatic

48

-comportament - ansamblul reactiilor organismului fata de stimuli - interni ,motivativati

- externi, organizati , ce determina adaptarea subiectului in relatiile comportamentale -se structureaza de la -innascut la invatat-dobandit, -genetic la axiologic -biologic la psihologic - si realizeaza in final personalitatea - temperamentul- reprezinta modul innascut de reactionare si manifestare sub aspect dinamicoenergetic in diferite situatii externe :rapiditatea perceptiei,a raspunsurilor verbale la intrebari,a reactiilor motorii,intensitatea trailor emotionale si durata lor,intensitatea sau forta actiunilor voluntare,echilibru sau impulsivitatea derularii raspunsurilor la succesiunea stimularii externe,gradul de impresionabilitate la semnificatia stimulilor,directia orientarii dominante-spre lumea exterioara-extroversie,spre lumea interioara-introversie etc -se manifesta in plan psihocomportamental

49

Clasificarea temperamentului
-clasificarea fiziologica Pavlov-4 tipuri de activitate nervoasa superioara cu temperamentele aferente : I-puternic-echilibrat-mobil-temperament -sangvin II- puternic-echilibrat-inert-flegmatic III- puternic-neechilibrat-excitabil- coleric IV-slab -melancolic -clasificarea psihologica- foloseste 3 dimensiuni-emotivitate,activitate,primaritatesecundaritate si descrie urmatoarele tipuri de temperament amorf,apatic,nervos,sentimental,sangvin,flegmatic,coleric,pasional

Caracterul
- din greaca veche-semn care separa 2 terenuri,ceea ce distinge un lucru de altul,marca,pecete -insusiri fenotipice dobindite sub influenta mediului natural si social -Cuprinde conceptia generala despre lume si viata -convingerile si sentimentele despre lume si viata -continutul si scopurile activitatilor -continutul aspiratiilor si idealurilor

50

Personalitatea premorbid
-Pp. este definit de -atitudinile., -caracteristicile de comport., -capacit. de a menine / dezvolta relaii interpersonale i soc. n cursul existenei ADULTE a individului. -Pp. are import. n -eval. fcionrii premorbide a pac., dar i -eval. strii prezente cca din pac. cu o tulb. psihiatric pe axa I au i o tulb. de personalit.

51

Criterii clinice definitorii ale personalitatii (I)

nivelul i calitatea funciilor cognitive (aptitudini, pertinen intelectual, amploarea cunotinelor acumulate, abilitatea de a le valorifica); - tonusul, coloratura afectiv (sentimente, pasiuni, capacitate empatic, stabilitate afectiv); - comportament n raport cu ceilali (controlul impulsurilor, modul de a realiza noi relaii inter-personale, statutul marital - de cuplu etc.).

52

. -culegerea de informaii care pot sugera uneori destul de bine tipul premorbid de personalitate, existena unei tulburri premorbide de personalitate sau dezvoltarea ei dup instalarea unei afeciuni psihiatrice - organice majore. Interviul urmrete urmtoarele rubrici: - nivelul de pregtire, - tipul de educaie, - ruta profesional, marital, - atitudinea fa de sine/ceilali, - apartenen i standarde religioase, - tipul de temperament i de rezonan afectiv, -opiuni profesionale, rut profesional, - standarde morale, hobby, -resurse de coping n faa stresului, - conflicte cu legea, capacitatea de nva din propria experien de via, mecanisme defensive.
53

Interviul psihiatric urmrete

Sindromologia personalitii
1.sindromul psihopatic; 2.sindromul nevrotic; 3.sindromul psihotic; 4.sindromul de deteriorare psihopatoid; 5.sindromul demenial i oligofren

54

1.sindromul psihopatic;
se caracterizeaz prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate ns ntr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este dat n fiecare tip de psihopatie de o anumit trstur de caracter; Ex psihopatia paranoiac -supraevaluarea propriului eu cu subevaluarea celorlali la schizoizi- dificultatea de comunicare, la epileptoid-aderena i impulsivitatea la isteric- demonstrativitatea la antisocial-agresiunea la borderline-instabilitatea la dependent-dependena de alii la evitant- insuportabilitatea implicrii la fobic- frica de anumite situaii i la pasiv-agresiv duplicitatea. Aceste trsturi, pe lng suferina pe care o impun, fac ru celorlali
55

2.sindromul nevrotic; se caracterizeaz printr-un conflict interior nerezolvat care determin suferin psihic i corporal. -Este adesea mascat i suport toate explorrile inutile -Pacientii cu sd.nevrotic: -formeaz peste 50 % din consultaiile de interne, de endocrinologie -trec prin toate ipostazele neurologice i chiar neurochirurgicale. -se pot croniciza, invalida, se pot decompensa psihotic i constituie o clas de nefericiti greu de satisfcut pe termen lung, prin procedeele actuale.

56

3.sindromul psihotic: autentic este prezent in psihozele endogene

(schizofrenia, psihoza maniaco-depresiv, paranoia,parafrenia ). - presupune delirul sau delirul i halucinaia, adic o deformare grav calitativ a realitii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii. De aici alienarea, nstrinarea, ndeprtarea de gandirea comun. -Prin sd.psihotic - colaborarea i dialogul devin distorsionate, -existena social devine adesea dificil, dependent, conflictual, periculoas, agresiv i chiar antisocial. -motivaiile actelor devin patologice,discernmntul e compromis i se ajunge la iresponsabilitate i izolare cvasidefinitiv. -Jaspers a vorbit de proces n psihoz, n contrast cu reacia conflictual n nevroze i a dedus c

Sindromul- psihotic e prin definiie endogen dac este ininteligibil i -reactiv dac este inteligibil, distincie de mare valoare prognostic, printre foarte puinele pe care ni le-a dat psihopatologia.
57

4.sindromul de deteriorare psihopatoid;

se caracterizeaz printr-un declin intelectual.

Se numete i sindrom axial (Hoche) pentru c scad performanele de atenie, percepie, memorie, imaginaie, judecat, scade capacitatea de control afectiv, crete impulsivitatea, irascibilitatea, scade n general nivelul social, capacitatea de lupt i prefigureaz sindromul demenial. Procesul de deteriorare este n general lung, de zeci de ani. Substratul este organic,deci este un sindrom psihoorganic cronic, posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv. -sindrom psihopatoid se deosebeste de sindromul psihopatic tocmai prin sindromul axial (=scaderea inteligentei)

5.sindromul demenial reprezint deteriorarea extrem a persoanei, o

coborre n sindromul axial ctre limita de jos, adic se coboar de la inteligen la absurd, la animalizare. Tabloul poate fi agravat i accelerat n evoluie de episoade acute.
58

6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare este de trei grade:

-cel mai uor este intelectul limit i debilitatea mintal, n care subiectul din coala obinuit sau special reuete s se integreze la periferia societii sau a profesiilor, reuete s-i fac familie, s aib copii. Este semidependent i sugestibil la antisocialiti minore. Imbecilul nu poate fi colarizat, are o dezvoltare psihic de pn n apte ani, nu tie i nu poate munci, este inut n familie n total dependen. -Idiotul e o nedezvoltare cu o vrst mintal de pn la trei ani, cu un limbaj minim, nu se autongrijete, nu poate comunica, e greu de inut n familie i e internat n camine-spital speciale. ? ,,Ne nastem idioti si murim dementi !

59