RELATII CONCEPTUALE INTRE FATELE NEO PI-R SI

TULBURAREA DE ANXIETATE GENERALIZATA

PSIHOLOG ILINCA BADEA

0
 CUPRINS

1. OBIECTIVELE PROIECTULUI DE CERCETARE.

3

2. ANXIETATE
GENERALIZATA..5

3. STADIUL ACTUAL AL CUNOATERII IN DOMENIUL DE REFERINTA

(SINTEZA SI INTERPRETAREA LITERATURII DE SPECIALITATE,
CERCETARI SEMNIFICATIVE, SCOLI DE GANDIRE, REPREZENTANTI,
ANALIZA CRITICA SI CONSTRUCTIVA)

4. METODOLOGIE..........
26

5. CORELATII
GRAFICE....49

6. DESCRIEREA UNUI CAZ REPREZENTATIV

.58

7. BIBLIOGRAFIE.....
68

1
 RELATII CONCEPTUALE INTRE FATETELE NEO PI-R SI
TULBURAREA DE ANXIETATE GENERALIZATA

1. Obiectivele proiectului de cercetare

Cercetarea are ca obiectiv principal: s identifice posibile corelaii existente

intre palierele existentei umane si zonele de manifestare ale distressului,
parametrii indicate de cele doua instrumente. De asemenea, cercetarea
urmrete sa indentifice punctul de intersecie intre manifestarea unui nivel
accentuat de stress si lipsa sau deficitul de strategiilor de coping, precum si s
descrie mecanismele care explica modul de percepie a evenimentelor de viata
stressoare in funcie de structura de personalitate specifica individului evaluat.
Acest studiu urmareste sa indice cu precadere corelatiile existente intre
anxietate si structura de personalitate .
Acest tip de studiu isi propune sa puna in legatura rezultatele evaluarii
diagnostice prin intermediul anumitor instrumente psihometrice , focalizand
interpretarea acestora pe impactul stressului in viata adultului functional din
punct de vedere social si pe potentialele influente ale stress-ului asupra
sanatatii adultului normal.

Trasaturile specifice personalitatii anxioase, se diferentiaza de cele ale

tulburarii anxioase prin amplitudinea redusa , caracterul miniatural si non-
disfunctional, persoana afectata mentinandu-se ca manifestari si acuze in aria
normalitatii. In cazul in care aceste trasaturi specifice devin ample, inflexibile si
dezadaptative, putem vorbi despre o tulburare anxioasa de personalitate.
Atunci cand anxietatea este mai accentuata si nu mai poate fi derivate din teama,
atunci ea devine o trasatura accentuata.

Printre trasaturile esentiale ale tulburarii anxioase a personalitatii se regasesc:

2
- sociofobie cu evitarea activitatilor ocupationale ce implica relatii si contacte
interpersonale
- prudenta excesiva si rigoare in orice context de relationare
- teama de a fi ridiculizat sau rejectat
- teama de a nu fi criticat sau umilit in public
- stare de aprehensiune sau de anxietate persistenta, pervaziva si limitativa,
evitare si teama de a initia noi relatii interpersonale
- atasamente personale restrictive
- temeri si retineri proportionale cu investitia sociala sau cu importanta
persoanelor sau grupurilor la care se face raportare
- subestimarea insusirilor si disponibilitatilor personale,dorinta de a fi acceptat si
simpatizat
- nevoia de tandrete, securizare si reasigurare,ce au drept consecinta preocuparea
excesiva sau prudenta obsesiva de a raspunde adecvat expectatiilor, sarcinilor si
obligatiilor
- dificultati in deliberare, decizie si angajare, de a elabora planuri si de a investi
sub aspect moral,afectiv sau material.

Ca trasaturi facultative sau asociate se pot specifica:

- hipersensibilitate si tendinta la interpretativitate fata de aprecierile sau
comentariile celorlalti despre sine
- tendinta de a exagera eventuale riscuri, esecuri, pericole ceea ce accentueaza
prudenta excesiva si incapacitatea deliberativa
- trairea intensa, dureroasa a inacceptarii, refuzului, rejectiei si discriminarii
- nevoia de certitudine, stabilizare si securizare, situatii in care functionarea socio
profesionala se afla la cele mai inalte cote

Atunci cand sistemul suportiv si de reasigurare sufera anumite deteriori, pot

interveni anumite complicatii ale tabloului clinic, precum: tulburare anxioasa,
depresie, fobii sociale, nevroze, etc.

3
 Tendinta de sub-evaluare, continua ezitare si dificultate de deliberare pot
determina restrangerea campului activitatilor care ii fac placere clientului, precum
si a relatiilor inter-personale ale acestuia. Aceste persoane vor remarca alterari ale
functionarii profesionale si incapacitate in a duce la bun sfarsit sarcini minore.
Astfel, le putem intalni in functii cu redusa autoritate, fara responsabilitate,
inferioare pregatirii si calificarii lor.

Este esentiala realizarea diagnosticului diferential. Tulburarea anxioasa de

personalitate trebuie distinsa atat fata de alte tulburari afective (tulburare de
panica, insotita sau nu de agorafobie, fobie sociala generalizata, tulburare fobic-
anxioasa) cat si de alte tulburari de personalitate: tulburare schizoida, dependenta,
histrionica, paranoida.

In categoria tulburarilor anxioase sunt coninute urmtoarele tulburri:

panica fr agorafobie, panica cu agorafobie, agorafobia fr istoric de panic,
fobia specific, fobia social, tulburarea obsesivo -compulsiv, stresul
posttraumatic, stresul acut, anxietatea generalizat , tulburarea anxioas
datorat unei condiii medicale generale, tulburarea anxioas indus de o
substan si tulburarea anxioas fr alt specificaie.

2. Anxietatea Generalizat

Elemente de diagnostic
Elementul esenial al anxietii generalizate constituie anxietatea excesiv si
preocuparea (expectaia aprehensiv), survenind mai multe zile da decat nu, o
perioad de cel puin 6 luni, referitoare la un numr de evenimente sau
activiti (criteriul A). Individul constat c este dificil s controleze
preocuparea (criteriul B).
Anxietatea si preocuparea sunt insoite de cel puin trei simptome
adiionale dintr o list care include nelinitea, fatigabilitatea rapid,

4
dificultatea in concentrare, tensiunea muscular si perturbarea somnului (la
copii este cerut numai un singur simptom adiional) (criteriul C). Anxietatea
si preocuparea nu sunt focalizate pe elementele altei tulburri de pe axa I,
cum ar fi a avea un atac de panic (ca in panic), a fi pus in dificultate in
public (ca in fobia social), a fi contaminat (ca in tulburarea obsesivo-
compulsiv), a fi departe de cas ori de rudele apropiate (ca in anxietatea de
separare), a lua in greutate (ca in anorexia nervoas), a avea acuze somatice
multiple (ca in tulburarea de somatizare) ori a avea o maladie sever (ca in
hipocondrie), iar anxietatea i preocuparea nu survin exclusiv in stresul
posttraumatic (criteriul D). Dei indivizii cu anxietate generalizat nu pot
totdeauna s identifice preocuprile ca fiind excesive", ei descriu detres
subiectiv datorat preocuprii constante , au dificulti in a controla
preocuparea sau experienteaz o deteriorare asociat cu domeniul social,
profesional ori in alte domenii importante de funcionare (criteriul E).
Perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de
ex., un drog de abuz, un medicament ori expunerea la un toxic) sau ale unei
condiii medicale generale si nu survine exclusiv in cursul unei tulburri
afective, tulburri psihotice sau tulburri de dezvoltare pervasiv (criteriul F).
Intensitatea, durata sau frecvena anxietii i preocuprii sunt de departe
disproporionate fa de probabilitatea efectiv sau impactul evenimentului
temut.
Persoana constat c este dificil s -si in gandurile care-i provoac nelinite
de a nu interfera cu atenia acordat sarcinilor in curs de efectuare i are
dificulti in a stopa preocuparea. Adulii cu anxietate generalizat sunt
preocupai adesea de circumstanele de via rutiniere, cotidiene, cum ar fi
responsabilitile posibile ale serviciului, finanele, sntatea membrilor
familiei, nefericirea copiilor lor ori de subiecte minore (cum ar fi problemele
domestice, reparaiile mainii ori intarzierea la intalniri). Copiii cu anxietate
generalizat tind a fi preocupai excesiv de competena sau de calitatea
performanei lor. In cursul tulburrii, focalizarea preocuprii poate comuta de
la o sarcin la alta.

5
 Prevalent
Pe un eantion comunitar, rata de prevalent pe l an pentru anxietatea
generalizat a fost de aproximativ 3%, iar rata de prevalent pe via a fost 5%.
In clinicile pentru tulburri anxioase, aproximativ un sfert dintre indivizi
prezint anxietate generalizat ca diagnostic principal sau ca diagnostic
comorbid.

Evoluie
Muli indivizi cu anxietate generalizat relateaz c s-au simit anxiosi i
nervoi toat viaa lor. Dei peste jumtate dintre cei care se prezint pentru
tratament relateaz debutul in copilrie sau in adolescen, debutul survenit
dup etatea de 20 ani nu este rar. Evoluia este cronic, dar fluctuant si adesea
se inrutete in cursul perioadelor de stress.

Pattern familial
Anxietatea ca trstur are o asociaie familial. Dei studiile mai vechi
ofer date contradictorii referitor la patternul familial al anxietii generalizate,
studiile mai recente pe gemeni sugereaz o contribuie genetic la apariia
acestei tulburri.Mai mult decat atat, factorii genetici care influeneaz riscul
pentru anxietatea generalizat pot fi strans legai de cei pentru tulburarea
depresiv major.

Diagnostic diferenial
Anxietatea generalizat trebuie s fie distins de tulburarea anxioas
datorat unei condiii medicale generale. Diagnosticul este cel de tulburare
anxioas datorat unei condiii medicale generale, dac simptomele anxioase
sunt considerate a fi consecina fiziologic direct a unei condiii medicale
generale (de ex., feocromocitom, hipertiroidism). Aceast precizare se
bazeaz pe istoric, datele de laborator sau examenul somatic. O tulburare
anxioas indus de o substan se distinge de tulburarea anxioas
generalizat prin faptul c o substan (de ex., un drog de abuz, un
medicament sau expunerea la un toxic) este considerate a fi etiologic in relaie
6
 cu perturbarea anxioas . De exemplu, anxietatea sever, care survine numai
in contextul consumului de cafea, va fi diagnosticat ca tulburare anxioas
indus de cafeina, cu anxietate generalizat.
Cand este prezent o alt tulburare de pe axa I, un diagnostic adiional de
anxietate generalizat trebuie pus numai cand focarul anxietii si preocuprii
este fr legtur cu aceast tulburare, adic, preocuparea excesiv nu este
restrans la avea un atac de panic (ca in panic), la a fi pus in dificultate in
public (ca in fobia social), a fi contaminat (ca in tulburarea obsesivo
-compulsiv), a lua in greutate (ca in anorexia nervoas), a avea o maladie grav
(ca in hipocondrie), a avea acuze somatice multiple (ca in tulbura rea de
somatizare) ori la preocupri in legtur cu sntatea rudelor apropiate sau la a
fi departe de ele ori de cas (ca in anxietatea de separare). De exemplu,
anxietatea prezent in fobia social este centrat pe situaii sociale viitoare, in
care individul trebuie s funcioneze sau s fie evaluat de alii, pe cand indivizii
cu anxietate generalizat experienteaz anxietatea, fie c sunt
sau nu evaluai.
Mai multe elemente disting preocuparea excesiv a anxietii generalizate
de ideile obsesive ale tulburrii obsesivo-compulsive. Ideile obsesive nu sunt
simple preocupri excesive in legtur cu probleme cotidiene sau ale vieii reale,
ci mai curand intrusiuni egodistonice care iau adesea, pe lang idei, forma
constrangerilor, impulsurilor si imaginilor , in final, cele mai multe obsesii sunt
acompaniate de compulsii care reduc anxietatea asociat cu obsesiile.
Anxietatea este prezent constant in stresul posttraumatic. Anxietatea
generalizat nu este diagnosticat, dac anxietatea survine exclusiv in cursul
stress-ului post-traumatic. Anxietatea poate fi, de asemenea, prezent in
tulburarea de adaptare, dar aceast categorie rezidual trebuie s fie utilizat,
numai cand nu sunt satisfcute criteriile pentru nici o alt tulburare anxioas
(inclusiv anxietate a generalizat), in afar de aceasta, in tulburarea de adaptare
anxietatea survine ca rspuns la un stresor de via si nu persist mai mult de 6
luni dup terminarea stressorului sau a consecinelor sale. Anxietatea
generalizat este un element asociat comun al tulburrilor afective si

7
 tulburrilor psihotice si nu trebuie s fie diagnosticat separat, dac survine
exclusiv in cursul acestor condiii.
Mai multe elemente disting anxietatea generalizat de anxietatea
nonpatologic. in primul rand, preocuprile asociate cu anxietatea generalizat
sunt dificil de controlat si de regul interfereaz semnificativ cu funcionarea,
pe cand preocuprile pentru viaa cotidian sunt percepute ca fiind mai
controlabile si pot fi amanate pan mai tarziu, in al doilea rand , preocuprile
asociate cu anxietatea generalizat sunt mai pervasive, mai pronunate, mai
detresante si de mai lung durat, si survin frecvent fr precipitare. Cu cat
sunt mai multe circumstanele de via de care o persoan este preocupat in
mod excesiv (finane, protecia copiilor, randamentul profesional, reparaiile
mainii), cu atat este mai probabil diagnosticul, in al treilea rand, este foarte
puin probabil ca preocuprile cotidiene s fie acompaniate de simptome
somatice (de ex., de fatigabilitate excesiv, nelinite, sentimentul de stat ca pe
ghimpi, iritabilitate), dei aceasta este mai puin adevrat la copii.

3. Instrumente aditionale utilizate in scopul evaluarii

clinice

NEO PI-R / NEO Personality Inventory, Revised

Inventarul NEOFFI isi propune sa evalueze cele cinci dimensiuni majore,

sau domenii, ale personalitatii, precum si cele mai importante trasaturi sau fatete
care definesc fiecare domeniu. mpreuna, cele 5 domenii si 30 de fatete ale NEO
PI-R permit o evaluare comprehensiva a personalitatii adulte.

Chestionarul se auto-administreaza si este destinat femeilor si barbatilor

de orice vrsta.
Forma R a fost utilizata n scopul obtinerii unor estimari independente
pentru aceleasi cinci domenii ale personalitatii si are o valoare deosebita n

8
instanta, atunci cnd este nevoie sa se valideze sau sa se suplimenteze auto-
evaluarea unui subiect.
Scalele au fost elaborate si perfectionate printr-un melanj metodologic,
utiliznd att metode rationale ct si de analiza factoriala.
Dovezile privitoare la fidelitatea, stabilitatea si de validitatea de construct
asociate scalelor sunt prezente in detaliu, sustinute si garantate de catre Licenta
de Specialitate acreditata TESTCENTRAL.

Sesiunea de evaluari a urmarit cu prioritate urmatoarele aspect ale

Personalitatii angajatului: Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate i
Contiinciozitate. Datele obinute din administrarea testului au furnizat un profil
global ce rezum stilul emoional, interpersonal, experienial, atitudinal i
motivaional al individului. NEO PI-R este un instrument util n realizarea
studiilor corelaionale ce privesc personalitatea i alte variabile, cum ar fi:
dezvoltarea moral, identitatea egoului, rspunsul la interventii de specialitate
(CBT) etc.

Autori:
Paul T. Costa, Jr., Ph.D., Robert R. McCrae, Ph.D.
Adaptat n Romnia de Drago Iliescu, Ph.D., Mihaela
Minulescu, Ph.D., Dan Ispas, M.A., Ctlin Nedelcea, M.A.
Scopul:
Evaluarea comprehensiv a personalitii, prin cinci
dimensiuni majore (Nevrotism, Extraversie, Deschidere,
Agreabilitate i Contiinciozitate), definite prin faete
Form de administrare:
Individual/Grup, Autoevaluare
Timp administrare:
30 de minute
Categoria:
Instrument psihometric de clas B
Numr de itemi:
9
60 de itemi verbali, cotai pe o scal tip Likert, cu 5
Puncte
Pe sectorul de Dezvoltare Personala/ consiliere, rezultatele obinute la
NEO PI-R au permis intervievatorului (Psih. Ilinca Badea) o nelegere rapid a
dispoziiilor stabile ale clientului, care faciliteaz procesul de consiliere.
Avantajul NEO PI-R este c evideniaz resursele personale, precum i puncte
slabe, furniznd totodat evaluri obiective ale unor trsturi de personalitate
relevante pentru diagnosticarea mai multor tulburri.

Relaiile dintre trsturile de personalitate i performana n munc

prezint interes pentru contextul evaluarii anxietatii pentru ca explica
relatia: ORGANIZARE PRODUCTIVITATE CONSTIINCIOZITATE-
NEVROTISM.

NEO PI-R nu a fost conceput ca un instrument dedicat psihopatologiei

propiu-zise, insa pe fundalul modelului teoretic privind cele 5 dimensiuni
latente, testul se adreseaza unui nivel psihic subiacent, implicat structural in
functionarea personalitatii. Acest lucru poate fi sustinut siargumentat de faptul
ca trasaturile de personalitate ale adultului pacient psihiatric, ne-medicat sunt
foarte stabile pe parcursul vietii adulte. NEO PI-R genereaza profiluri distinctive
de personalitate,utile in clarificarea etiologiei tulburarii psihice
(Wise,Fagan,Schmidt, Ponticas& Costa, 1991).
NEOPI-R a fost creat si validat ca instrument de masurare a trasaturilor
de personalitate normale,pe baza cercetarilor realizate pe esantioane de
voluntari, cea mai mare parte dintre acestia fiind adulti normali Creatorii acestui
instrument considera legitima intrebarea daca NEO PI-R este potrivit pentru
utilizare in scopuri clinice si pe esantioane clinice. In momentul de fata exista
dovezi ample in acest sens. Se poate argumenta faptul ca NEO PI-R este mai
potrivit in scopul consilierii decat instrumentele utilizate in sfera
psihopatologiei. Majoritatea clientilor care necesita consiliere psihologica sunt
indivizi normali din punct de vedere psihiatric, care au nevoie de orientare,
informare, sau discutii privind oportunitatile pentru crestere si dezvoltare
10
personala.Rezultatele oferite de NEO PI-R permit consilierului o intelegere
rapida a dispozitiilor stabile ale clientului, care pot facilita procesulde
consiliere.Impartasirea acestor rezultate clientului poate constitui o modalitate
de facilitare a intelegerii de sine a acestuia.
In psihologia clinica, evaluarea psihologica se axeaza pe identificarea
simptomelor si pe formularea diagnosticului psihiatric. Desi nu a fost creat in
mod special pentru a conduce la un astfel de diagnostic, NEO PI-R poate fi totusi
util in sugerareasau excluderea unui anumit diagnostic.Acest chestionar ajuta la
dezvoltarea raportului de evaluare,precum si la selectarea si adecvarea metodei
psihoterapeutice.
Datele experimentale sugereaza faptul ca NEO PI-R poate fi folosit cu
succes in terapia diverselor grupuri, cum ar fi: persoane toxicodependente
(Brooneretal 1991), parafilici (Wise,Fagan,Schmidt, Ponticas si Costa,
1991),pacientii din domeniul medicinei comportamentale (Muten, 1991) si
violatori supusi evaluarii criminalistice si legale (Lehne,1994). Fagan
sicolaboratorii sai au efectuat in 1991 un studiu pe un esantion de cateva sute de
femei si barbati, clienti ai unui cabinet de consultatii de comportament sexual,si
au vizualizat rezultatele raportandu-le la esantionul alcatuit din voluntari,
observand similitudini remarcabile. Muten (1991) a corelat scalele NEO PI-R cu
alte cateva instrumente clinice de evaluare intr-o clinica de evaluare intr-o clinica
de medicina comportamentala si a stabilit asocieri semnificative.

TABEL 1. RELATIA CONCEPTUALA DINTRE FATETELE NEO PI-R SI

TULBURARILE DE PERSONALITATE Conform DSM III-R

PAR SZD SZT ATS BDL HST NAR AVD DEP OBC PAG SAD SDF
Nevrotism
N1: Anxietate r r KS) R R R
N2: Furie-Ostilitate R S R R R R r R r
N3: Depresie r r R r(S) r R r s R
N4: Timiditate social s R (S) (R) R R R r r
NO: Impulsivitate R R
N6: Vulnerabilitate r R r (R) R R R

11
Extraversie
E1: Cldur s s s s R S(R) (0 s
E2: Gregaritate s s s (0 r S
E3: Asertivitate (r) (R) (S) S R R
E4: Activitate r s
E5: Cutare de senzaii (S) R r s (s)
E6: Emoii pozitive s s (0 R s S
Deschidere
01: Reverie R r R
02: Estetic s
03: Sentimente s s S R S
04: Aciune (S) r s
05: Idei R s
06: Valori r S
Agreabilitate
A1: ncredere S S r
A2: Franchee S S (S) s s S S
A3: Altruism S S S R s (S) R
A4: Amabilitate s r s s R s S S S
A5: Modestie s (S) S R
A6: Sensibilitate s s s (r) S
Contiinciozitate
C1: Competen r s (r) S
C2: Ordine R
C3: Simul datoriei s R S
C4: Cutarea reuitei s s (r) s R S
C5: Autodisciplin s S S S
C6: Deliberare s R

Cercetatorii din domeniul medicinei comportamentale au dezvoltat o

varietate de scale pentru masurarea unor concepte mai noi, precum cele de
patterncomportamental de tip A,specific predispozitiei la boli coronariene, locus
de control relativ la propria sanatate (health locus of control)si comportament
disfunctional in caz de boala (abnormal ilness behavior) Aceste scale se
concentreaza asadar asupra unor probleme dificile si specifice psihologiei
sanatatii.,cum ar fi perceptia asupra propriei sanatati sau a instrumentelor
utilizate in cazul tulburarilor somatice. Cele mai pronuntate aparitii in acest
context sunt starea obiectiva de sanatate si Nevrotismul (Costa & McCrae -1985a,
1987a).

12
 Clientul poate descrie simptome fie datorita faptului ca are probleme de
naturamedicalacare produc simptomele respective, fie deoarece sunt
hipervigilenti fatade senzatiile fiziologice resimtite, fie sunt preocupati in mod
excesiv de aspectele propriei stari de homeostazie. Tulburarile somatice se afla in
stransa legatura cu tulburarile psihice (Watson & Pennebaker, 1989), asadar
tendinta nevrotica devine un puternic predictor al tulburarii somatice. Masurand
simultan N, cercetatorii si practicienii pot estima probabilitatea ca tulburarea
somatica sa fie un indicator real al bolii. Examenele medicale indica probleme
reale de sanatate in acest context, maidegraba in cazul indivizilor cu un N scazut,
decat in cazul celor cu N ridicat. Scorul N este util in detectarea bolnavului
inchipuit. In practica, aceasta in formatie trebuie raportata la alti indicatori si la
alte evaluari diagnostice, luand in considerare gradul de corelatie , precum si
beneficiile sau riscurile presupuse de un diagnostic de afectiune reala, versus
afectiune inchipuita.

Obieceiurile si atitudinile legate de sanatate constituie o arie in care

variabile personalitatii sunt revelatoare. Utilizarea trasaturilor de personalitate
pentru a prezice comportamentele care tin de sanatate si de respectarea
instructiunilor medicale este importanta pentru faptul caface posibila
identificarea indivizilor cu sanse mai maride a beneficia de pe urma unui
program de interventie,sau dimpotriva,a celor care prezinta o prognoza mai putin
favorabila, nevesitand eforturi intensive din partea echipei terapeutice pluri-
disciplinare.

TABELUL 2 CORELATII ALE FATETELOR NEO PI-R , Forma S.

Faetele Nevrotismului Faetele Extraversiei Faetele Deschiderii Faetele Agreabilitii Faetele Contiinciozitii
Corelaia r Corelaia r Corelaia r Corelaia r Corelaia r
N1: Anxietate E1: Cldur 01: Fantezie A1: ncredere C1: Competen
ISI Stabil -.77 IASR Retras-lntrovert .68 MBTI Intuiie .43 ISI ncredere .68 CPI Realizare prin Conformism .56
GZTS Stabilitate .60 PRF Afiliere .64 CPI Flexibilitate .42 CPI Toleran .48 CPI Independen .49
Emoional
STPI Anxietate .55 MBTI Introversie .61 MBTI Percepie .38 BDHI Nencredere -.46 ISI Disciplinat .43
POMS Tensiune .54 ISI Sociabil .57 PRF Sensibilitate .36 ISI Onest .40 POMS Apsare -.43
MMPI Compulsiv .51 GZTS Sociabilitate .54 MMPI Borderline .34 GZTS Relaii Personale .39 IASR Dominant .42
N2: Furie-Ostilitate E2: Spirit gregar 02: Estetic A2: Onestitate C2: Ordine
BDHI Iritabilitate .65 ISI Sociabil .75 SDS Artistic .56 lASRArogant-Calculat -.53 PRF Ordine .71

13
ISI Tolerant -.65 MMPI Schizoid .66 MBTI Intuiie .56 CPIAuto-Control .46 ISI Disciplinat .68
PRF Agresiune .62 PRFAfilire .64 PRF Sensibilitate .54 MMPI Antisocial -.44 MBTI Percepie -.44
STPI Ostilitate .60 MBTI Introversie -.5 PRF nelegere .45 PRF Agresiune -.41 ISI Perseverent .43
9
MMPI Borderline .47 GZTS Sociabilitate .57 CPI Empatie .36 ISI Contiincios .39 MMPI Agresiv-Pasiv -.40
N3: Depresie E3: Asertivitate 03: Emoii A3: Altruism C3: Simul datoriei
STPI Anxietate .68 ISI Directiv .73 PRF Sensibilitate .44 IASR Cald-Agreabil .60 CPI Realizare prin Conformism .43
ISI Stabil -.61 IASR Dominant .69 CPI Empatie .42 IASR Retras-lntrovert -.48 MMPI Antisocial -.41
POMS Depresie .58 CPI Dominan .69 CPI Autoacceptare .39 ISI Altruist .42 ISI Cutarea aprobrii .40
BDHI Iritabilitate .55 PRF Dominan .64 GZTS Ascendent .37 POMS Prietenie .34 CPI Impresie Bun ^ .39
MMPI Dependent .52 MBTI Introversie -.5 MBTI Emoie .33 CPI Feminitate .34 PRF Rezisten .37
9
N4: Timiditate E4: Activism 04: Aciune A4: Complian C4: Dorina de realizare
MMPI Evitant .58 GZTS Activitate General .67 PRF Schimbare .56 BDHI Ostilitate Verbal -.63 PRF Realizare .59
STPI Anxietate .55 MBTI Introversie -.4 MBTI Intuiia .53 ISI Tolerant .63 IASR Dominant .52
2
CPI Independen -.51 IASR ndoielnic-Submisiv -.4 SSS Cutarea Experienei .43 PRF Agresiune -.60 CPI Realizare prin Conformism .49
1
IASR Dominant -.50 IASR Gregar- Extravart .41 CPI Flexibilitate .37 GZTS Prietenie .51 GZTS Activitate General .47
ISI Stabil -.50 CPI Autoacceptare .39 MMPI Histrionic .37 CPI Autocontrol .43 ISI Perseverent .47
N5: Impulsivitate E5: Cutarea 05: Idei A5: Modestie C5: Autodisciplin
senzaiilor
CPI Autocontrol -.46 PRF Harmavoidance -.4 PRF nelegere .67 IASR Modest-lngenuu .36 ISI Disciplinat .58
6
GZTS Controlat -.43 ISI Deliberat -.4 MBTI Intuiie .56 PRF Exhibiie -.35 CPI Realizare prin Conformism .57
3
MMPI Limita .43 CPI Autocontrol -.4 GZTS Solicitudine .46 ISI Directiv -.33 ISI Perseverent .51
2
BDHI Ostilitate Indirect .43 GZTS Activitate General .41 STPI Curiozitate .45 PRF Submisivitate .32 PRF Ordine .47
ISI Deliberat -.42 MMPI Antisocial .40 SDS Investigativ .43 CPI Presiune Social -.31 MMPI Pasiv-Agresiv -.44

N6: Vulnerabilitate E6: Emoii Pozitive 06: Valori A6: Blndee C6: Deliberare
STPI Anxiatate .62 IASR Gregar-Extravert .58 SSS Cutarea Experienelor .46 ISI Altruism .45 ISI Deliberat .64
ISI Stabil -.58 MBTI Introversie -.51 ISI Liber de Reguli .46 IASR Rece -.44 PRF Structur Cognitiv .43
MMPI Dependent .52 PRF Joac .50 CPI Realizare prin Independen .43 MBTI Emoie .39 ISI Ordine .41
POMS Tensiune .51 GZTS Activitate General .49 CPI Flexibilitate .41 SDS Social .36 PRF Impulsivitate -.41
IASR Dominant -.50 CPI Sociabilitate .48 MBTI Intuiie .39 PRF Altruism .35 MBTI Percepie -.39
Not: Pentru PRF i CPI, corelaiile sunt calculate pentru cu faetele NEO-PI i scalele preliminare de Agreabilitate i Contiinciozitate. Toate
celelalte corelaii sunt calculate 5: pentru scalele NEO Pl-R. Corelaiile cu GZTS sunt calculate numai pentru brbai. Toate celelalte corelaii sunt

bazate pe eantioane combinate din punctul de vedere al sexului. 3 Toate corelaiile sunt semnificative p<.001. ISMnterpersonal Style Inventory,
N=115. MBTNMyers-Briggs Type Indicator, N= 268. BDHI= Buss-Durkee Hostility Inventory, N= 388. GZTS= Guilford- Zimmerman Temperament
Survey, N=131. IASR=Interpersonal Adjectives Scales Revised,N=221. SDS=Self-Directed Search, N-208. STPI=State-Trait Personality Inventory,
N=246. MMPI=Minnesota Multiphasic Personality Inventory, Scalele Tulburrilor de Personalitate, N=170. POMS=Profile of Mood States, "cum te-ai
simit pe parcursul sptmnii trecute", N=130. PRF=Personality Research Form, N=203-296. CPI=California Personality Inventory, N=216-348.
SSS=Sensation Seeking Scale, N=217. Adaptat dup Costa i McCrae, 1997.

NEO PI R orienteaza practicianul direct catre studiul felului in care trasaturile

de personalitate se asociaza cu simptome si probleme de adaptare. (Pincus &
Wiggins, 1990)

Cercetarea de fata efectuata prin intermediul NEO PI-R asupra conditiei

psihopatologice a clientilor evaluati a cuprins si a urmarit cu precadere, domeniul

14
 tulburarilor emotional-afective., in special depresia si anxietatea, cercetate pe
larg,sub toate formele si aspectele lor. Studiul de fata a avut in vedere simptome si
comportamente asociate depresiei si anxietatii, precum: autocritica, dependenta,
schemele eului, vulnerabilitatea si lipsa de stapanire, plansul, ruminatiile,
distragerea, emotiile negative: manie,ostilitate, tristete. In mod special, atentia a
fost dedicata formelor morbide, psihotice, sau alexitimiei, anxietatii si conditiei
nevrotice. Administrarea NEO PI-R a relevat asocieri co-morbide: tulburari
asociate de tip obsesiv-compulsiv, borderline, conditie de panica si / sau fobica, cu
agorafobie, perfectionism si credinte irationale.

In acest sens au fost utilizate variate instrumente de evaluare si diagnoza

clinica, precum: HDRS, Chestionarul nivelului de Stress Julian Melgosa, MMPI 2,
Scala EYSENK ,baterie BECK-HAMILTON, TRIPS II, YSQ3, WOODWARTH
MATHEWS, ROTTER etc.

HDRS Scala de evaluare a depresiei Hamilton

Aceasta scala a fost dezvoltata in 1960, devenind cea mai proeminenta si

cea mai utilizata scala pentru depresie. Ea este considerata un instrument
international de comunicare intre investigatori, fiind utilizata in studii
psihofarmacologice ca o baterie standard de evaluare a severitatii simptomelor si
a sensibilitatii la schimbare. Ea a generat un volum urias de baze de date pentru
studii analitice sau comparative. Scala este foarte mult folosita si pentru valoarea
ei instructiva in procesul de formare a noilor psihiatri sau psihologi clinicieni..
Scorul fiecarui item sintetizeaza frecventa si severitatea simptomului.
Prin analiza factoriala s-au conturat mai multi factori ai scalei HDRS:
In 1976, Guy prezinta 6 factori: anxietate cu somatizare, greutate, tulburari
cognitive (vinovatie, agitatie, idei suicidare, derealizare, simptome paranoide,
simptome obsesionale), variatie diurna a dispozitiei, retardare si tulburari de
somn.

15
 Hedlund si Vieweg, in 1979 trec in revista 6 studii si constata ca exista cel
putin 2 factori relativ stabili: unul legat de severitatea simptomelor si altul cu o
variabilitate bipolara (anxietate, depresie agitata si depresie retardata)
In 1983 Rhoads si Overall fac o analiza factoriala care contureaza 7 factori
iar prin intercorelarea lor a obtinut 2 factori de ordinul 2:
Depresie
- vegetativa
- cognitiva
Prin analiza in clustere a scorurilor obtinute la 240 de pacienti evaluati,
acesti autori identifica 5 subtipuri de depresie: anxios, suicidar, somatizant,
vegetativ si paranoid.
Majoritatea studiilor au aratat ca cei mai importanti factori sunt:
somnul (4, 5, 6)
anxietatea (9, 10, 11)
severitatea depresiei (1, 2, 7, 8, 10, 13)
Validitate:
Scala a fost administrata concomitent cu o scala globala de evaluare a
severitatii depresiei si mai multi autori au gasit indici de corelatie cuprinsi intre
0,48 si 0,73.

Chestionarul pentru evaluarea nivelului de stress Julian

Melgosa (F.S.-J.M.)

Forma iniiala a chestionarului pentru evaluarea nivelului de stress F.S.-

J.M. a fost preluata din lucrarea "Fara stress", realizata de psiholog doctor Julian
Melgosa (apruta la Casa de editura "Viata si sntate", Bucureti, 2000).
Instrumentul evalueaz nivelul de stress in condiii normale, obinuite de viata,
excluznd situaiile excepionale (rzboi, catastrofe naturale, epidemie, etc).
Adaptarea, experimentarea si etalonarea pe populaie militar a fost realizata de
ctre mr. psiholog Chitu Gheorghe, ncepnd cu anul 2002.

16
Chestionarul cuprinde 96 de itemi, grupai in 6 scale, dupa cum urmeaz: Stil de
viata (V), Mediu (M), Simptome (S), Slujba/ocupatie (O), Relaii interpersonale
(R), Personalitate (P).

Modul de cotare si interpretare:

Rspunsurile se dau pe o scala Lickert cu patru trepte. Prin nsumarea
intensitilor exprimate se obine un scor total (Tg), care estimeaz intensitatea
stresului resimit de ctre subiect.
In funcie de valorile obinute de ctre subieci la scorni total (Tg), autorul
chestionarului propune urmtorul etalon pentru identificarea zonei de stress in
care acetia se ncadreaz:

Tabel 1. Etalonul probei

Scorul total Semnificaia psihologica a ncadrrii intr-o

Zona de
(Tg) anumita zona
stress (Z)
ZI 0-48 Nivel de stress primejdios de sczut
Z2 49-72 Nivel sczut de stress
Z3 73-120 Zona normala a stressului
Z4 121-144 Nivel ridicat de stress
Z5 peste 144 Nivel de stress primejdios de ridicat

YSQ 3 CHESTIONARUL SCHEMELOR COGNITIVE YOUNG

J. Young (2003) introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii i le

definete ca fiind teme largi cu privire la sine i propriile relaii cu ceilali ce se
dezvolt n copilrie, se elaboreaz pe parcursul vieii i sunt disfuncionale ntr-o
anumit msur.
Caracteristicile acestor scheme dezadaptative timpurii sunt urmtoarele:

17
- Se dezvolt n copilrie, ca rezultat al interaciunii dintre
temperamentul nnscut i experienele negative de zi cu zi ce apar n relaia
copilului cu persoanele apropiate;
- Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoional puternic,
conduc la consecine defavorabile persoanei sau celor din jurul su;
- mpiedic dezvoltarea autonomiei, exprimrii proprii, acceptrii i a
bunei interrelaionri;
- Sunt convingeri bazale, pattern-uri adnc nrdcinate, teme
centrale ale sinelui i auto-perpetuate;
- Sunt activate de evenimentele cotidiene congruente cu scheme sau
de o stare biologic.

ADMINISTRAREA I COTAREA

Administrarea

n scop de cercetare, instrumentul poate fi administrat att individual, ct

i colectiv. Respondenii vor evalua fiecare item pe o scal Lickert de 6 puncte
unde: 1 = total neadevrat n ceea ce m privete, 2 = de cele mai multe ori
neadevrat n ceea ce m privete, 3 = mai degrab fals dect adevrat, 4 = mai
degrab adevrat dect fals, 5 = de cele mai multe ori adevrat n ce m privete,
6 = m descrie perfect). Durata medie de completare a chestionarului este de 25
de minute.

Cotarea rspunsurilor
Itemii sunt grupai n funcie de scheme. Pe foaia de cotare, dup fiecare
item, apare un cod de dou litere indicnd schema msurat. Se inregistreaza
toate scorurile. Scorurile mari indic/ofer informaii relevante despre
convingerile, schemele persoanei

18
 4. METODOLOGIE

Au fost evaluate 20 persoane cu varste cuprinse intre 20 si 29 ani, respectiv 9

femei si 11 barbati. Acestia s-au prezentat la cabinet pentru diferite forme de anxietate
generalizata, in intervalul 01.09. 2011 si 01.03. 2014, si au beneficiat de servicii
psihologice pe parcurusul unor perioade variabile, intre 2 si 6 luni.

Simptome comune manifestate de catre acestia au constat in:

- expectaie aprehensiv: 10/11 barbati, respectiv 9/9 femei;
- somatizari: 7/11 barbati, respectiv 8/9 femei;
- istoric de Atac de Panica: 7/11 barbati respectiv 7/9 femei;
- dispozitie depresiva: 8/11 barbati, respective 5/9 femei;
- elemente specific Tulburarii Obsesiv Compulsive: 5/11 barbati, respectiv
5/9 femei;
- nelinite sau sentimentul de stat ca pe ghimpi: 8/11 barbati,
respectiv 7/9 femei;

19
 - fatigabilitate: 7/11 barbati, respectiv 8/9 femei;
- dificultati de concentrare: 6/11 barbati, respectiv 7/9 femei;
- iritabilitate 7/11 barbati, respectiv 6/9 femei ;
- tensiune muscular 6/11 barbati, 6/9 femei;
- perturbari de somn (dificultate in a adormi sau in a rmane adormit
ori
- somn nelinitit i nesatisfctor) :10/11 barbati, respectiv 8/9
femei;

IPOTEZE DE LUCRU:

Exista multiple corelatii intre Anxietate si:

- nivelul de Nevrotism (N) ( nivelul Emotionalitatii Negative (N2) /

nivelul Stimei de Sine Negative (N1) )
- nivelul Extraversiei (E) (cu parametrii Sociabilitate (E1) si Activism
(E2) )
- nivelul de Deschidere catre Experiente (O) (Curiozitate (O1) si
Flexibilitate mentala (O2) )
- nivelul de Agreabilitate (A) (exprimat prin: Incredere / suspiciune (A1)
si Politete ( A2)
- gradul de Constiinciozitate (C) ( Productivitate (C1) si Organizare (C2) )

Au fost luate in considerare:

1. Variabile independente:
- Varsta persoanelor evaluate toate persoanele au varsta cuprinsa
intre 20-29 ani;
- Sexul cercetarea s-a efectuat pornind de la evaluarea a: 11 barbati si
9 femei;

20
 - Mediul de origine: Urban / Rural: 9/11 barbati provin din mediul
urban Bucuresti, respectiv: 5/9 femei provin din mediul urban,
Bucuresti;
- Date epidemiologice: printre rudele de gradul I, se regasesc persoane
anxioase (5/11, respectiv 4/9) , depresive (8/11; 6/9), tulburare de
personalitate borderline (4/11; 3/9), tulburare de personalitate
histrionica (3/11; 4/9), toxico-dependenta (2/11; 1/9), etilism cronic
(2/11; 3/9), tulburare bipolara (1/11; 1/9) si tulburari afective mixte
(3/11; 3/9).

2. Variabile dependente:
- Nivelul de formare: 10/11 barbati si respective 9/9 femei evaluate, sunt
absolventi de studii superioare;
- Situatia ocuparii in campul fortei de munca (Somajul): 3/11 barbati si
respectiv 3/9 persoane se afla in somaj; (1/11 barbati si respective 2/9
femei, dintre cei evaluati sunt studenti;
- Nivelul de satisfactie financiara: 8/11 barbati si respectiv 6/9 femei se
declara nesatisfacuti din punct de vedere financiar;
- Stare civila: 3/11 barbati, respectiv 7/9 femei sunt casatoriti/e;
- Nivelul de responsabilitate sociala: ( statut/ rol familial) -1/11 barbati,
respectiv 0/9 femei, sunt parinti. 6/11 barbati, respective 5/9 femei, isi
doresc sa conceapa;
- Medicatie psihiatrica: 3/ 11 barbati, respectiv 2/9 femei sunt medicate
psihiatric;
- Existenta sechelelor de Stress Post-Traumatic 6/11 barbati, respectiv
5/9 femei au suferit in urma unui eveniment traumatic;
- Tentative de suicid anterioare diagnosticului 4/11 barbati respectiv
2/9 femei, au avut tentative de suicide anterioare;

21
 5. CORELATII GRAFICE

Conform graficelor corespunzatoare rezultatului NEOFFI al fiecarui client

evaluat, anexate in sectiunea urmatoare, sunt relevate urmatoarele aspecte, prezentate
pe interval de scoruri, dupa cum urmeaza:

In lotul celor 11 barbati cu varste cuprinse in intervalul de varsta 20-29 ani, se

prezinta urmatoarea repartitie a scorurilor:

Nevrotism (N):
- Scoruri foarte ridicate: 2/11;
- Scoruri ridicate: 3/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:2/11;

22
 - Scoruri foarte scazute:1/11;

Extraversie (E):
- Scoruri foarte ridicate: 5/11;
- Scoruri ridicate: 0/11;
- Scoruri medii:1/11;
- Scoruri scazute:3/11;
- Scoruri foarte scazute:2/11;

Deschidere catre experiente (O):

- Scoruri foarte ridicate: 4/11;
- Scoruri ridicate: 2/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:1/11;

Agreabilitate (A):
- Scoruri foarte ridicate: 1/11;
- Scoruri ridicate: 1/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:4/11;

Constiinciozitate (C):
- Scoruri foarte ridicate: 1/11;
- Scoruri ridicate: 1/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:4/11;

Acest rezultat partial indica faptul ca avem de aface cu un grup omogen, a carui
tendinta ar putea fi definita de urmatoarea caracterizare:

Nevrotism mediu/ ridicat, Extraversie- foarte ridicata, Deschidere catre

experienta foarte ridicata, Agreabiltiate foarte scazuta, Constiinciozitate
foarte scazuta.

23
 In termini de trasaturi de personalitate, este vorba despre un individ: sensibil,
emotiv, inclinat catre emotii negative, extravert deschis, activ si entuziast, care
prefera sa petreaca majoritatea timpului in compania celorlalti. Deschis catre
experiente, avand interese diversificate si imaginative bogata. Incapatanat, sceptic,
orgolios si competitiv. Are tendinta de a-si exprima mania in mod fatis. Comod,
uneori nu prea bine organizat, uneori delasator. Prefera sa nu isi faca planuri.

Pe sectiunea subscalelor corespunzatoare celor 5 parametrii se remarca:

Stima de sine negative (N1)

- Scoruri foarte ridicate: 1/11;
- Scoruri ridicate: 2/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:4/11;

Emotionalitate negativa (N2)

- Scoruri foarte ridicate: 3/11;
- Scoruri ridicate: 1/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:3/11;

Sociabilitate (E1)
- Scoruri foarte ridicate: 3/11;
- Scoruri ridicate: 2/11;
- Scoruri medii:1/11;
- Scoruri scazute:3/11;
- Scoruri foarte scazute:2/11;

Activism (E2)
- Scoruri foarte ridicate: 5/11;
- Scoruri ridicate: 2/11;
- Scoruri medii:0/11;

24
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:3/11;

Curiozitate (O1):
- Scoruri foarte ridicate: 5/11;
- Scoruri ridicate: 1/11;
- Scoruri medii:0/11;
- Scoruri scazute:3/11;
- Scoruri foarte scazute:2/11;

Flexibilitate mentala (02):

- Scoruri foarte ridicate: 5/11;
- Scoruri ridicate: 2/11;
- Scoruri medii:0/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:3/11;

Incredere versus suspiciune (A1):

- Scoruri foarte ridicate: 2/11;
- Scoruri ridicate: 1/11;
- Scoruri medii:3/11;
- Scoruri scazute:2/11;
- Scoruri foarte scazute:3/11;
Politete (A2):
- Scoruri foarte ridicate: 0/11;
- Scoruri ridicate: 4/11;
- Scoruri medii:1/11;
- Scoruri scazute:4/11;
- Scoruri foarte scazute:2/11;

Productivitate (C1):
- Scoruri foarte ridicate: 1/11;
- Scoruri ridicate: 4/11;
- Scoruri medii:1/11;
- Scoruri scazute:0/11;
- Scoruri foarte scazute:5/11;

25
 Organizare (C2):
- Scoruri foarte ridicate: 1/11;
- Scoruri ridicate: 3/11;
- Scoruri medii:2/11;
- Scoruri scazute:1/11;
- Scoruri foarte scazute:4/11;

Se remarca o repartitie omogena a scorurilor semnificativa pentru urmatoarele

aspecte:

Stima de sine negativa foarte scazuta, Activism foarte ridicat, Curiozitate si

Flexibilitate mentala foarte ridicate, Productivitate si Organizare foarte
scazute.

Conform acesor rezultate putem extrapola, considerand ca acesta este profilul

psihologic al barbatului tanar anxios, de varsta cuprinsa intre 20-29 ani, absolvent de
studii superioare, din mediu urban, de nationalitate romana.

In lotul celor 9 femei cu varste cuprinse in intervalul de varsta 20-29 ani, se

prezinta urmatoarea repartitie a scorurilor:

Nevrotism (N):
- Scoruri foarte ridicate: 2/9;
- Scoruri ridicate: 3/9;
- Scoruri medii:0/9;
- Scoruri scazute:2/9;
- Scoruri foarte scazute:2/9;

Extraversie (E):
- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 1/9;
- Scoruri medii:2/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:2/9;

26
 Deschidere catre experiente (O):
- Scoruri foarte ridicate: 1/9;
- Scoruri ridicate: 1/9;
- Scoruri medii:4/9;
- Scoruri scazute:2/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

Agreabilitate (A):
- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 3/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

Constiinciozitate (C):
- Scoruri foarte ridicate: 2/9;
- Scoruri ridicate: 4/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;
Acest rezultat partial indica faptul ca avem de aface cu un grup omogen, a carui
tendinta ar putea fi definita de urmatoarea caracterizare:

Nevrotism ridicat, Extraversie- foarte ridicata, Deschidere catre experienta

medie, Agreabiltiate ridicata si foarte ridicata, Constiinciozitate - ridicata.

In termini de trasaturi de personalitate, este vorba despre un individ: sensibil,

emotiv, inclinat catre emotii negative, extravert deschis, activ si entuziast, care
prefera sa petreaca majoritatea timpului in compania celorlalti. Pragmatica, dar
deschisa spre noi modalitati de actiune. Cauta echilibrul dintre vechi si nou. Miloasa,
bine intentionata si orientate catre cooperare, spre evitarea conflictelor.
Constiincioasa si bine organizata. Are aspiratii inalte si se straduieste de fiecare data
sa isi indeplineasca scopurile.

27
Pe sectiunea subscalelor corespunzatoare celor 5 parametrii se remarca:

Stima de sine negative (N1)

- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 0/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:2/9;
- Scoruri foarte scazute:3/9;

Emotionalitate negativa (N2)

- Scoruri foarte ridicate: 2/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:2/9;
- Scoruri scazute:2/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

Sociabilitate (E1)
- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:2/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

Activism (E2)
- Scoruri foarte ridicate: 5/9;
- Scoruri ridicate: 0/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:3/9;
- Scoruri foarte scazute:0/9;

Curiozitate (O1):
- Scoruri foarte ridicate: 0/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:5/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

28
Flexibilitate mentala (02):
- Scoruri foarte ridicate: 0/9;
- Scoruri ridicate: 0/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:7/9;

Incredere versus suspiciune (A1):

- Scoruri foarte ridicate: 4/9;
- Scoruri ridicate: 3/9;
- Scoruri medii:0/9;
- Scoruri scazute:0/9;
- Scoruri foarte scazute:2/9;

Politete (A2):
- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:2/9;

Productivitate (C1):
- Scoruri foarte ridicate: 3/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:1/9;
- Scoruri scazute:0/9;
- Scoruri foarte scazute:3/9;

Organizare (C2):
- Scoruri foarte ridicate: 1/9;
- Scoruri ridicate: 2/9;
- Scoruri medii:4/9;
- Scoruri scazute:1/9;
- Scoruri foarte scazute:1/9;

29
Se remarca o repartitie omogena a scorurilor semnificativa pentru urmatoarele
aspecte:

Sociabilitate si Activism foarte ridicate, Flexibilitate mentala foarte

scazute, Incredere vs. Suspiciune si Politete foarte ridicate, Organizare
medii.

Conform acesor rezultate putem extrapola, considerand ca acesta este profilul

psihologic al femeii tinere anxioase, de varsta cuprinsa intre 20-29 ani, absolventa de
studii superioare, din mediu urban, de nationalitate romana.

Coreland rezultatele NEO FFI pe criteriu de gender, se remarca o repartitie a

scorurilor de maxima relevanta pe urmatorii parametrii:

Nevrotism ridicat (6/20); Extraversie foarte ridicata (8/20); Deschidere

catre experiente medie (7/20); Agreabilitate distributie egala a scorurilor foarte
ridicate, si foarte scazute (5/20, respective 5/20); Constiinciozitate ridicata (8/20).

Scorurile cele mai reprezentative ale subscalelor sunt urmatoarele:

Stima de sine negativa foarte scazuta (7/20); Emotionalitate negative foarte

ridicata si medie (5/20, respectiv 5/20), Sociabilitate foarte ridicata (6/20), Activism
foarte ridicat (10/20), Curiozitate foarte ridicata si medie (5/20, respective 5/20).
Flexibilitate mentala foarte scazuta (10/20); Incredere vs. suspiciune foarte
ridicata (6/20); Politete ridicata (6/20); Productivitate foarte scazuta (8/20);
Organizare medie si foarte scazuta (6/20, respectiv, 6/20).

Putem considera, ca urmare, faptul ca profilul

psihologic al tanarului anxios, roman, de provenienta din mediul urban, absolvent de

30
studii superioare, cu varsta cuprinsa in intervalul 20-29 ani, se incadreaza in
urmatoarea tipologie:

Sensibil, emotiv, inclinat catre emotii negative, extravert, deschis, activ,

entuziast, preferand sa petreaca majoritatea timpului in compania celorlalti,
pragmatic, dar deschis catre noi experiente si modalitati de actiune, cautand echilibrul
intre vechi si nou. De obicei generos, de incredere si agreabila, uneori incapatanat si
competitiv. Comod, nu prea bine organizat, uneori delasator. Prefera sa nu isi faca
planuri.

6. Descrierea cazului cel mai reprezentativ

pentru grupul normativ

1. Date de identificare
B.B. F, 25a, din Reghin, Inginer Ofiter , absolvent de Academia Tehnica
Militara (2010) si Liceu Militar , Alba Iulia (2006).

31
 2. Motivele prezentarii la consult
Acuze principale
Anxietate generalizata, ideatie suicidara (Ce ar fii daca m-as sinucide, Daca
vreau sa o fac, pot!, daca am sa vreau sa ma sinucid si am sa reusesc?),
stare de epuizare, sentimentul ca nu are suficient timp pentru toate,
plictiseala. Pierdere in greutate.
Listarea problemelor
Auto-culpabilizarea in relatie cu partenerul de cuplu, dificultati de
comunicare cu acesta, lipsa preocuparilor comune, afectivitatea manifestata
fata de celalalt barbat, incapacitatea de decizie, teama de evolutie, in sensul
mariajului, sentimentele survenite incheierii aventurii.
Anxietatea, angoasa, ideatia suicidara, starea de epuizare.
Status mental (ghid de observatie clinica)
Atitudine cooperanta, dezinvolta, prietenoasa, fara tulburari ale
mecanismelor psihice informational-operationale de prelucrare primara a
informatiilor. (perceptie, memorie, gandire flexibila, concreta, analitica).
Fara tulburari ale dispozitiei de baza. Limbaj coerent, logic, fara tulburari.
Bine orientat auto si allopsihic. Asumare si constientizare a contextului actual.
Istoricul tulburarii prezente (simptome emotionale,
comportamentale, cognitive, fiziologice, mecanisme de coping,
stressori curenti)
Evenimente survenite pe parcursul ultimelor 6 luni.
Partenerul actual a cerut-o de sotie, la numai cateva luni dupa ce ea il inselase
cu un coleg de-al ei de serviciu. Traieste cu o culpa semnificativa pentru acest
lucru, si se indoieste de motivele reale pentru care a acceptat cererea in
casatorie. In urma cu 3 luni s-au mutat impreuna, si sustine ca se astepta sa
fie diferit. Sunt impreuna de 3 ani, si simte ca s-a plictisit de aceasta relatie.
Nu au hobbyuri sau pasiuni comune.
Parintii ei sunt foarte entuziasmati de nunta, si toata lumea pretinde de la ea
sa inceapa organizarile.Acest lucru o incomodeaza si o face sa se simta
nerecunoscatoare. Si-ar dori sa ii spuna iubitului despre aventura insa ii
este teama ca ar parasi-o si ar suferi foarte mult.
32
Simptomele emotionale survin pe fondul gandurilor negative automate de
tipul: Va afla! El va fii foarte dezamagit Va suferi foarte mult!. Cand se
gandeste la aceste lucruri incepe sa intre in panica, simte ca este foarte slabita,
ii tremura mainile, si parca se sufoca. Nu a experimentat niciodata un AP. In
acest context, sustine ca nu mai are pofta de mancare, evita sa manance,
sustine ca nu are timp de nimic, se supra aglomereaza si lucreaza
aproximativ 14 h /zi. Doarme foarte putin, aproximativ 5-6h pe noapte, nu
pentru ca ar avea insomnii ci pentru ca nu are timp.

3. Parcurs familia, cuplu si grup social, context familial

1.Familia de origine
Profesia si ocupatia parintilor : . Tatal sau este militar, mama
profesoara.
Varsta parintilor la nasterea pacientului Tatal -26a, mama -24a;
Conditii de trai: casa, rude prezente in casa in afara de parinti : Familie
nucleara, unic copil.
Locul nasterii, cine l-a crescut; daca altcineva in locul parintilor cine si de
ce, cit timp si reinsertia in familie / coordonate afective. Copil crescut
exclusiv si integral de catre cuplul parental .
Atmosfera in casa: neconflictuala.
Parintele autoritar: tatal ; neautoritar- mama. imaginea reprezentativa a
mamei: foarte toleranta, intelegatoare, blanda, rabdatoare, o gospodina
desavarsita, f echilibrata si diplomata si a tatalui: stalpul familiei,
puternic, serios, responsabil, inspira incredere, desi foarte categoric si
dominant, un sot bun
Relatiile cu parintii: bune.
Fuga de acasa (Ati incercat vreodata sa fugiti de acasa?) si de ce. Daca
situatia respective s-a perpetuat (Care au fost motivele?). Niciodata
Reprezentarea pe care a avut-o asupra imaginii socio-culturale a familiei.
Modelul familiei de origine, religie si nivel de credinta (tabu-uri si

33
 inhibitii). Familie traditionala, conservatoare. Catolici
practicanti. Unicul tabu: sexul.
Atasament securizant in relatie cu ambii parinti.
Alte valori care au influentat evolutia (cel mai mult anii copilariei si
adolescentei): apartenenta etnica; normele culturale ale comunitatii;
valori, norme ale familiei . Educatia militara. Rigoarea.
Boli in familie, cine, grad de rudenie, prezenta in casa, efecte asupra
evolutiei clientului. Informatii despre patologii prezente la oricare
membru al familei si/sau persoane care au influentat prin prezenta
evolutia persoanei (= antecedente heredolaterale) Nu mentioneaza.
Fara importanta.
2. Evolutia personala
Evolutia scolara ( disciplina scolara, preferinte pentru anumite materii ;
optiunea pentru profesie, de ce (motivatie), daca a fost sustinut, influentat
in aceasta optiune; de cine a fost influentat (autoritatea) ; profesii
exercitate anterior; motivele pentru care au parasit un loc de munca;
relatia cu colegii; recompense sau penalizari; interese pentru
viitor/proiecte ; Pacienta asociaza intreaga sa evolutie scoalara si
profesionala cu domeniul militar, de care este multumita, ca
nivel de performare si randament.
Evolutia relatiilor interpersonale in cadrul grupului de aceeasi varsta;
Pacienta sustine ca are tendinta sa se simta exclusa din
grupurile de co-varstnici, se simte inadecvat, iar comunicarea
este deficitara si epuizanta.
Conflicte si situatii neconflictuale;
Viata sexuala pacienta si-a inceput viata sexuala alaturi de
actualul logodnic. A mai intretinut relatii sexuale numai cu
barbatul cu care l-a inselat pe acesta.
Relatii anterioare (relatiile de cuplu in liceu, facultate si stabilitatea
acestora); motivele angajarii in relatii si al intreruperii acestora relatia

34
 actuala este prima relatie stabile si matura pe care pacienta si-o
asuma.
Relatia de cuplu actuala, casatorit/uniune liber consimtita; copii/virste si
relatia cu acestia ; relatia cu socrii , parintii in prezent. Pacienta este
logodita. Relatia cu socrii este precara din motive de stabilitate
financiara.
3. Nivelul material si modul de viata actual
Nivelul veniturilor in raport cu cerintele proprii si ale familiei, proiecte
raportate la familie - Satisfacatoare
Locuinta, utilizarea timpului liber Locuieste impreuna cu
logodnicul, intr-o vila achizitionata de catre pacienta, la care
plateste rate. Cei doi nu au hobbyuri comune, isi petrec putin
timp liber disponibil, impreuna acasa, vizionand filme sau
gatind, ori facand cumparaturi.
Comportamente, adica manifestari individuale in diverse
imprejurari ale activitatii cotidiene profesie, familie, timp liber.
Examinarea cognitiilor si comportamentelor actuale Pacienta se
refugiaza in munca, isi petrece cat de mult timp posibil la servici, se
declara preocupata numai de cursuri si formarea profesionala. Evita sa se
gandeasca la relatia de cuplu, iar atunci cand o face resimte imediat
angoasa, detresa semnificativa si senzatie de panica. Sustine ca nu poate
planifica nunta, pentru ca o stresseaza foarte rau. Constientizeaza faptul ca
din acest punct de vedere se afla intr-o reala criza de timp. Parintii sai sunt
cei care fac cele mai mari presiuni in acest sens.
In acest context, sustine ca nu mai are pofta de mancare, evita sa manance,
sustine ca nu are timp de nimic, se supra aglomereaza si lucreaza
aproximativ 14 h /zi. Doarme foarte putin, aproximativ 5-6h pe noapte, nu
pentru ca ar avea insomnii ci pentru ca nu are timp.
Pierde in greutate aproximativ 5 kg in ultimele 2 luni.

35
 - Proiecte, planuri, aspiratii, obiective in familie si viata
profesionala. Pacienta sustine ca in adolescenta era mult mai bine
organizata, dar nu avea atatea responsabilitati ca in prezent. Foarte
increzatoare in sine in ceea ce priveste profesia, insa nemultumita de faptul
ca nu apuca sa citeasca atat cat si-ar dori. (se refera la lecturi care nu au
legatura cu formarea profesionala!).

Surse de conflict :
Constelatii Defensive corespunzatoare : Deplasare, Simbolizare, Condensare,
Refulare, Regresie Libidinala, Identificare cu propria fantasma, Transfer.

4. Evolutia patologica, primele manisfestari pina in prezent

sumar
Istoricul medical
O criza de tetanie, in facultate, cu cateva nopti inainte de examenul de licenta,
pe fond de abuz de cofeina si sindrom de epuizare. Nu sufera de nici un alt
diagnostic actual, nu sufera de afectiuni cronice. Usoara miopie: -0.5

4. Diagnostic ipotetic/prezumtiv
Tulburare depresiva majora recurenta 296.33

5. Probe aplicate pentru precizarea diagnosticului si

rezultate (analiza corelativa)
Adiministrez: BECK si HAMILTON de depresie: scoruri scazute, 3p,
resp.11p, risc nul de suicid, depresie minora .
Administrez HRSA : scor 16p: anxietate scazuta.
Chestionarul pentru evaluarea nivelului de stres Julian Melgosa (F.S.-J.M.)

Scoruri

Stil de viata: 34p

I. Mediu: 27p

36
 II. Simptome: 13p
III. Ocupaia: 22p
IV. Relaii: 37p
V. Personalitate: 24p

Indice global: 167p - Nivel de Stress primejdios de ridicat!

Interpretare corelativa NEOFFI Julian Melgosa

I. SIMPTOMELE STRESSULUI:

BUNSTARE PSIHOLOGICA : Detaat -Asupra acestor persoane nici vetile

bune, nici cele rele nu au un efect vizibil. Aceste persoane manifesta frecvent o
lipsa de reacie emoionala si o indiferenta n raport cu ceilali. Ceilali nu se simt
prea confortabil n compania lor si le percep ca fiind persoane reci, neinteresate.

STILUL DE APRARE: Hiposensibil - Persoanele hiposensibile tind sa

minimalizeze importanta sau intensitatea tririlor emoionale pe care le au.
Pentru a depasi eventualele momente dificile din punct de vedere emoional,
aceste persoane vor tinde sa se implice n aciuni concrete. Aceste persoane tind
sa cread ntr-o entitate superioara care are un rol important n rezolvarea
problemelor personale dificile.

CONTROLUL FURIEI: Ierttor - Persoanele care prezint aceasta combinaie a

scorurilor tind a nu-si exprima direct furia si sentimentele negative. Chiar si
atunci cnd sunt insultate, aceste persoane prefera sa ierte si sa uite incidentul
respectiv, fara a intra n polemica cu cei implicai. Aceste persoane neleg si
perspectiva celorlali si ncearc adesea sa ajung la un punct de vedere comun,
mutual benefic.

CONTROLUL IMPULSULUI: Relaxat - Aceste persoane nu simt nevoia de a-si

controla propriul comportament, avnd tendina de a alege ntotdeauna ceea ce
este mai plcut sau mai confortabil pentru ele. Este posibil ca aceste persoane sa
necesite asistenta din partea celorlali pentru a-si atinge anumite obiective pe
termen lung sau pentru a urma ntocmai anumite planuri sau tratamente.

II. OCUPAIA:

STILUL DECIZIONAL: Tradiional: Aceste persoane sunt de asemenea

interesate de bunstarea celorlali, nsa spre deosebire de tipul progresist, cred ca
bunstarea poate fi atinsa prin respectarea normelor si a valorilor tradiionale.
Aceste persoane tind sa ia decizii n spiritul legilor si ale valorilor general

37
promovate la nivel social. Pentru ele, urmarea regulilor deja stabilite reprezint
calea cea mai buna pentru asigurarea bunstrii societii n general.

ORIENTAREA SPRE SARCINA : Pasiv -Aceste persoane prezint un nivel relativ

sczut al entuziasmului, fiind foarte puine sarcini sau activiti care sa le
motiveze sau sa le trezeasc interesul. Aceste persoane sunt predispuse spre a
manifesta atitudini pasive, mobilizndu-se doar n situaii urgente. Acestor
persoane li se ntmpla rareori sa fie iniiatorii unor activiti n mediul social,
existnd si situaii n care ele nu sunt invitate sa participe la activitile sociale ale
grupului de referina.
STILUL DE NVARE : Practicul - Aceste persoane nu manifesta o nclinaie
puternica spre a asimila informaii abstracte sau conceptuale. Interesele lor sunt
mai degrab axate pe zone practice cu o aplicabilitate concreta. Aceste persoane
nvata mult mai uor atunci cnd desfoar o anumita activitate. In acelai timp,
cel mai probabil acetia au nevoie de motivaie suplimentara din partea celorlali
pentru a-si atinge obiectivele. Uneori persoanele cu scoruri plasate la acest nivel
pot avea dificulti n a se concentra pe perioade mai lungi de timp.

III. RELAIILE:

STILUL DE INTERACIUNE: Participativ -Aceste persoane sunt adesea

descrise ca fiind modeste si relativ retrase. Desi tind sa-si petreac mare parte din
timp singure, persoanele ncadrate n acest tip sunt sensibile la emoiile si nevoile
celorlali. Ele manifesta o ncredere crescut n ceilali, fiind astfel predispuse la a
fi manipulate.

Evaluez reactia la stress cu ajutorul Chestionarului RS. Rezultatul releva o

tendinta de a oscila intre nevoia de sprijin (neverbalizata) si dorinta de
autonomie absoluta. Adaptare ne-realista la solicitari.Supra-evaluare.
Tendinta de supra-aglomerare (auto-sabotoare!). Ii explic principiul de
functionare al cercului vicios. Ca strategii de coping , oscileaza intre evitare si
rationalizare.
Administrez YSQ3 convingeri disfunctionale de separare si respingere
intr-un final, la un moment dat, ceilalti vor rani si trada.,de abandon si
instabilitate: ceilalti nu ar putea sa ofere suport, daca ar fii necesar, de
instrainare sociala: sunt diferit, nu ma pot integra. Scor foarte bun pe
palierul de Autonomie si Performanta. Perfectionism. Incapacitate de a
stabili sau reconoaste propriile limite interne, responsabilitati, scopuri pe
termen lung. Tendinta spre auto-sacrificiu, cu fixare excesiva pe nevoile si

38
 asteptarile celorlalti. Scoreaza maxim pe Cautarea Aprobarii si Recunoasterii
(60p!) . Negativism si pasivitate. Hipercriticism si Standarde nerealiste in
relatie cu ceilalti.

6. Diagnostic DSM/ICD
Tulb. acuta de adaptare cu dispozitie anxioasa 309.24
Criterii satisfacute:
A. Apariia de simptome emoionale sau comportamentale ca rspuns la (un)
stresor(i) identificabil(i) survenind in decurs de 3 luni de la debutul
stresorului (stresorilor).
B. Aceste simptome sau comportamente sunt semnificative clinic, dup cum
este evideniat de oricare dintre urmtoarele:
(1) detres marcat, care este in exces fa de ceea ce ar fi de ateptat de la
expunerea la stresor;
C. Perturbarea in legtur cu stresul nu satisface criteriile pentru alt tulburare
specific de pe axa l i nu este doar o exacerbare a unei tulburri
preexistente de pe axa l sau axa II.
D. Simptomele nu reprezint doliul.

GAF 77 Simptomele se manifesta ca reactii expectabile si tranzitorii fata

de stressori psihosociali existenti, cu usoara deteriorare in functionarea
sociala, fara afectare a functionarii profesionale si scolare.

7. Diagnostic diferential
Tulburare de personalitate schizotipala. 301.21
Nevroza. 301.8
Tulburare depresiva majora recurenta 296.33

8. Conceptulizarea cazului
A. Factori Heredo Colaterali : Fara Importanta.
B. Factori precipitanti
39
 Ritmul de viata devine foarte alert o data cu inscrierea la liceul militar in Alba
Iulia, unde locuieste in camin si sustine ca traieste si invata intr-un ritm
spartan, militaresc, ce nu i se potriveste deloc, conform spuselor sale. Tatal
sau este militar, mama profesoara. Cu mama are o relatie mult mai buna.
Sustine ca iubeste cariera militara, desi i-a fost foarte greu in adolescenta. Cu
familia se vedea de cateva ori pe an, incepe sa doarma foarte putin, si sa invete
tot mai mult. In prezent vorbeste fluent 3 limbi straine si este masterand in
Comunicare, cu predare in limba rusa.
Dupa terminarea liceului soseste la Bucuresti unde locuieste in continuare in
camin, pana cand se muta cu actualul iubit. Momentan, locuiesc intr-o casa
achizitionata de catre ea prin programul Prima Casa, lucru despre care spune
ca este cea mai mare realizare a sa pana in prezent. La a 3a sedinta
marturiseste faptul ca are dispute cu viitorul socru deoarece acesta crede ca la
un moment data, daca nu s-ar casatori, l-ar da afara pe fiul sau din casa.
Pacienta se gandeste ca daca s-ar desparti de el, i-ar fi foarte greu sa achite
singura ratele aferente.
Spune ca este foarte multumita de jobul sau actual, ii place masterul pe care il
urmeaza si considera ca duce o viata foarte frumoasa, in ciuda deciziilor pe
care trebuie sa le ia referitor la mariaj. Se simte presata de timp.
Cererea in casatorie, survine in urma cu cateva luni dupa ce clienta incepe o
aventura cu un coleg de servici. In urma cu 3 luni se muta impreuna cu
logodnicul. Sfarsitul aventurii. Pacienta se desparte de amant in urma cu o
luna, la aproximativ 2 saptamani inainte de aparitia anxietatii. Pe plan
profesional, clienta tocmai incepuse un master de Relatii Internationale cu
predare in limba rusa, cu o programa ce o solicita foarte mult. In plus,
pacienta primeste o promovare in functie la servici, ceea ce ar presupune ca
anul viitor (2012) sa se mute impreuna cu sotul, in Rusia.

C. Factori favorizanti Regimul de disciplina militara. Ritmul de viata

alert. Rigoarea educatiei parintesti.

40
D. Factori sustinatori - presiunile exercitate de catre parinti in vederea
casatoriei, precum si credintele disfunctionale ale mamei in ceea ce priveste
rolul si statutul femeii in cuplul conjugal!
E. Factori declansatori adulterul.; logodna.

7. Bibliografie:
Manualul Diagnostic si Statistic DSM IV

41
 Manualul NEO PI-R, Paul T. Costa, Jr., Ph.D., Robert R. McCrae,
Ph.D.Adaptat n Romnia de Drago Iliescu, Ph.D., Mihaela Minulescu,
Ph.D., Dan Ispas, M.A., Ctlin Nedelcea, M.A.
Personalitati accentuate in viata si in literatura Karl Leonhard, 1972,
Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti
Tulburarile Personalitatii George Ionescu, 1997, Editura Asklepios,
Bucuresti

42