Informatii generale psihopatologie
Nivelele psihopatologice: nevroza, psihoza, tulburarea de personalitate
Nevrozele
Nevrozele constituie un grup de
tulburari cu mecanisme psihice
profunde; nu dezorganizeaza
psihicul.
Caracteristici: sunt tulburari
functionale, nu sunt psihoze,
difera de tulb. de pers.
Au o etiologie exogena.
Esenta nevrozei sta in situatie si
conflict (este circumstantiala).
Simptome din sfera nevrozelor:
depresia, anxietatea, atacurile de
panica, fobiile.
Nevroza ia nastere in urma
conflictului dintre Eu si Sine.
Nevroticul se chinuie pe sine.
Nevroticul isi cunoaste
problemele, fiind capabil sa le
constientizeze si sa ceara ajutorul.
Nevroticul pierde simtul realitatii
numai partial.
Limbajul nevrotic ramane intact
(este comprehensibil).
1 www.esential.info
Psihozele Tulburarile de personalitate
Psihozele constituie TP sunt pattern-uri durabile de
dezorganizarea masiva a psihicului experienta interna si
unei persoane. comportament care are caracter
deviator.
Caracteristici: prezenta Caracteristici: sunt structuri de
halucinatiilor sau ideilor delirante. personalitate dezarmonice (nu
sunt boli).
Au o etiologie endogena si foarte De origine endogena-exogena
rar una exogena.
Principalele psihoze: schizofrenia, TP sunt: paranoida, schizoida,
tulburarea deliranta (paranoia), schizotipala, antisociala,
tulburarea afectiva bipolara, borderline, histrionica, narcisica,
tulburarea de transa si posesie evitanta, dependenta, obsesiv-
compulsiva.
Psihoza ia nastere din conflictul TP iau nastere din conflictul intre
intre Eu si lumea exterioara. Eul dizarmonic si ceilalti din
mediul inconjurator.
- Individul cu TP ii chinuie pe cei din
jurul lui.
Psihoticul nu recunoaste Individul cu TP nu considera ca
caracterul patologic al ideilor si este ceva in neregula cu el si da
perceptiilor sale, considerandu-se intotdeauna vina pe ceilalti.
perfect sanatos.
Psihoticul neaga intreaga
realitate.
Comunicarea poate fi ingreunata
de anumite inhibitii, dar nu este
niciodata intrerupta total.
© Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved
 Nevroticul ajunge in situatia sa
paradoxala de teama ca nu cumva
decupajul de lume pe care l-a
refulat sa se reactiveze si sa-i
indispuna.
Psihoticul refuza realitatea din
frica de a-si pierde lumea proprie
pe care a construit-o sau ca nu
cumva aceasta lume sa se
prabuseasca.

Conflictul nevrotic poate fi La psihotic, refularea poate

developat si solutionat printr-o aparea la suprafata fara niciun fel
indelungata cura psihanalitica si de rezistenta, dar aceasta nu
niciodata spontan. echivaleaza cu sanatatea.

Nevrozele au intensitate mica sau Psihozele sunt grave, ele lezeaza

medie, nu rup legaturile omul in intregime.
profesionale, familiale, sociale etc.

Spitalizarile sunt rare si de scurta Spitalizarea de cele mai multe ori

durata. e necesara si de lunga durata.

Prezentarea modelului diateza – stres

Diateza este “incarcata” de :

 factori biologici = determina o anumita vulnerabilitate;

 factori psihologici = determina o anumita fragilitate.

Stresul este trigger-ul sau evenimentul declansator.

O structura sau o boala psihica NU se transmit ca atare, este vorba despre o predispozitie.
Fiecare persoana are o ecuatie individuala unica, astfel incat posibilitatea de a declansa o tulburare psihica,
undeva, pe parcursul vietii, este: f (F + V + S)

 F – factorii psihologici (diateza) = fragilitatea psihologica;

 V – factorii biologici (diateza) = vulnerabilitatea biologica;
 S – evenimentul declansator (stresul) = factorul stresor.

Clasificarea tulburailor

“hipo” – mai putin decat...(normalul); o scadere a...

“hiper” – mai mult decat ...(normalul); o crestere (exagerare) a...
“para” – pe langa.
2 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved
Tulburarile perceptiei

 cantitative (hipoesteziile si hiperesteziile);

 calitative (iluziile, halucinatiile, agnoziile).

Tulburarile cantitative ale perceptiei: hipoesteziile, hiperesteziile

Hipoesteziile Hiperesteziile

 scaderea capacitatii de perceptie prin cresterea  cresterea capacitatii de persceptie prin scaderea
pragurilor senzoriale. pragurilor senzoriale.

Tulburarile calitative ale perceptiei: iluziile, halucinatiile, agnoziile

Iluziile Halucinatiile Agnoziile

sunt perceptii false sunt perceptii fara obiect de incapacitatea de a recunoaste cele
perceput vazute, auzite, pipaite etc.

 Iluzii fiziologice  functionale (concomitente)  agnozia vizuala (cecitatea

- factori interni (oboseala,
emotivitate);
- factori externi (distanta,
obstacole, luminozitate).
psihica/orbire psihica)
 pseudohalucinatii - prosopagnozia;
- vizuale, auditive, tactile, - agnozia culorilor;
viscerale, motorii sau - agnozia simbolurilor grafie;
kinestezice. - agnozia spatiala.

 iluzii patologice  halucinozele  agnozia auditiva (surditate

- exteroceptive (vizuale,
auditive, gustative si
olfactive, de persoana);
- interoceptive (viscerale, de
modificare a schemei
corporale);
- proprioceptive.
 halucinoidele psihica)
 psihosenzoriale (adevarate) - surditatea verbala;
- amuzia.
- exteroceptive (vizuale,
auditive, gustative si
olfactive, tactile);  agnozia tactila
- interoceptive - amorfognozia;
(visceroceptive); - astereognozia.
- proprioceptive.
 agnozia schemei corporale
- asomatognozia;
- hemisomatognozia.

3 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

Tulburarile atentiei (disprosexiile)

 cantitative (hipoprosexii, hiperprosexii);

 calitative (paraprosexii).

Tulburarile atentiei: hipoesteziile, hiperesteziile, paraproxiile

Hipoprexiile Hiperprexiile Paraproxiile

 tulburari cantitative;  tulburari cantitative;  tulburari calitative;

 reprezinta o scadere a starii de  reprezinta o crestere  reprezinta disocierea dintre

vigilare. globala a concentrarii atentia spontana si cea
atentiei. voluntara.

Tulburarile memoriei (dismneziile)

 cantitative (hipomnezii si hipermnezii);

 calitative (paramnezii).

Tulburarile memoriei: hipomneziile, hipermneziile, paramneziile

Hipomneziile Hipermneziile Paramneziile

Sunt tulburari cantitative. Sunt ulburari cantitative. Sunt tulburari calitative.

Sunt o scadere semnificativa, de Sunt o crestere a fortei mnezice Sunt amintiri deformate, false,
diferite grade, a fortei mnezice neconcordante cu realitatea.

 de fixare (anterograde)  pseudomneziile (tulburarile

sintezei mnezice imediate)
 de evocare (retrograde) - criptomnezia / instrainarea
amintirilor;
 mixte (anterograde – - falsa identificare / iluzia de
retrograde) nerecunoastere;
- paramneziile de reduplicare
(Pick).

4 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

  allomneziile (tulburari ale
rememorarii trecutului)
- pseudoreminiscentele;
- confabulatiile (Pick) sau
halucinatiile de memorie;
- ecmnezia;
- anecforia.

Tulburarile gandirii

 tulburari cantitative – de ritm si coerenta;

 tulburari calitative – vizeaza continutul gandirii si nu forma in care acesta se exteriorizeaza;
 tulburari operationale – stationare si progresive.

Tulburarile cantitative ale gandirii: de ritm si coerenta

Tulburarile de ritm Tulburarile de coerenta

 accelerarea ritmului ideativ  incoerenta gandirii

- mentismul;

 incetinirea ritmului ideativ

- baraj ideativ;
- fadingul mintal;
- saracia ideativa;
- anideatia.

Tulburarile operationale ale gandirii: stationare, progresive

Tulburarile stationare Tulburarile progresive

 nedezvoltarea gandirii  scaderea progresiva a intregii vieti pasihice

5 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

Tulburarile calitative ale gandirii: ideile dominante, prevalente, obsesionale, delirante

Ideile dominante Ideile prevalente Ideile obsesive Ideile delirante

O serie de dominante O “dominanta Pacientul se simte Reprezinta pasul ultim in

psihice, in functie de hipertrofica”, care face “asediat” de ele, lupta patologia gandirii.
preocuparile noastre. placere. pentru a le inlatura.

 ideile obsesive  expansive

(macromaniace)
 amintirile si - de grandoare
reprezentarile - de inventive
obsesive - de reforma
- de filiatie
 obsesiile impulsive - eurotomanice
- mistice-religioase
 obsesiile fobice
- agorafobia  depresive
- hipsofobia (micromaniace)
- claustrofobia - de persecutie
- aichmofobia - de revendicare
- oxofobia - de gelozie
- hidrofobia - de relatie
- antropofobia - de autoacuzare
- monofobia - de ruina
- ereutofobia - hipocondriace
- nosofobia - de transformare si
- misofobia posesiune
- tanatofobia - de negatie
- tafenofobia
- sitiofobia  mixte
- zoofobia - de interpretare
- fobofobia - de influenta
- metafizice

Tulburarile comunicarii

 tulburarile comunicarii nonverbale (tinuta, mimica, gestica);

 tulburarile limbajului oral (dislogiile, disfagiile, dislaliile);
 tulburarile limbajului scris (tulburarile psihografice, morfologiei grafice, semanticii grafice).

6 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

Tulburarile comunicarii nonverbale: tinuta, gestica, mimica

Tulburarile tinutei Tulburarile expresivitatii gestuale Tulburarile mimicii

Se refera la aspectul exterior – Se refera la ansamblul miscarilor Reprezinta ansamblul

imbracaminte, coafura, accesorii, voluntare si involuntare cu functie modificarilor fizionomiei care
machiaj. de expresie. insotesc limbajul verbal.

 tinuta dezordonata  ticurile  Tulburari cantitative

 rafinamentul vestimentar  manierismul
 tinuta excentrica  bizareriille gestuale  hipomimiile
 tinuta pervertita  negativismul  hipermimiile
- cisvestitismul;  stereotipiile
- transvestitismul. - de atitudine;  Tulburari calitative
- de miscare.
 paramimiile
 perseverarea - bizareria privirii
- evitarea contactului vizual
- detasarea privirii
- privirea larg deschisa

Tulburarile limbajului oral: dislogiile, disfagiile, dislaliile

Dislogiile Disfaziile Dislaliile

Sunt tulburari mintale ale Afecteaza exprimarea sau Reprezinta dificultatea de a

limbajului. intelegerea limbajului vorbit sau pronunta anumite sunete, silabe
scris. sau cuvinte.
 Dislogii de forma:
 disfazii receptive si expresive;  rotacism;
 tulburari de intensitate,  sigmatism;
timbru, prozodie;  disfazii fluente si nonfluente;  betacism;
 capacism.
 tulburari de ritm, debit si  disfazii anterioare si
fluenta posterioare.  balbismul:
- clonic;
a. hiperactivitate verbala - tonic;
- vorbaria simpla - tonico-clonic.
- tahifemia
7 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved
 - logoreea  tumulltus sermonis.
- verbigeratia

b. hipoactivitate verbala
- bradifemia
- mutismul
- mutacismul
- ecolalia
- palilalia
- onomatomania
- psitacismul

 Dislogii de continut:

 paralogismul;
 neologismul;
 grosolalia;
 agramatismul;
 paragramatismul;
 embololarie;
 dispersia semantica;
 disolutia semantica.

Tulburarile limbajului scris: tulburarile psihografice, morfologiei grafice, semanticii grafice

Tulburarile psihografice Tulburarile morfologiei grafice Tulburarile semanticii grafice

Sunt echivalente dislogiilor de Starea afectiva a bolnavilor care se

forma si continut. poate exprima prin aspectul
scrisului.

 hipoactivitatea grafica;  scrisul cu litere foarte mari;  paragramafismele;

 hiperactivitatea grafica;
 incoerenta grafica;
 stereotipiile grafice.
 scrisul cu litere marunte;  neografismele.
 scrisul seismic;
 grifonajul (mazgalituri;)
 scrisul in oglinda;
 scrisul in ghirlanda;
 scrisul suprapus.

8 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

Tulburarile afectivitatii

 cantitative – hipotomiile si hipertemiile;

 calitative – tulburarile dinamicii afective si paratimiile

Tulburarile calitative ale afectivitatii: dinamica afectiva, paratimiile

Tulburari ale dinamicii afective Paratimiile

Reprezinta reactii afective aberante si inadecvate,

paradoxale.

 labilitatea afectiva;  inversiunea afectiva;

 incontinenta afectiva.  ambivalenta afectiva.

Tulburarile cantitative ale afectivitatii: hipotimiile, hipertimiile

Hipotimiile Hipertimiile

Reprezinta reducerea tensiunii afective si a elanului Reprezinta marirea tensiunii afective si a elanului vital
vital.
 Hipertimiile negative
 detasarea;  anestezia psihica dureroasa;
 apatia;  raptusul melancolic;
 atimia;  angoasa;
 anhedonia.  anxietatea
- anxietatea nevrotica
- anxietatea psihotica
- raptusul anxios
 depresia
- depresia nevrotica
- depresia psihotica
- depresia mascata
 disforiile.

 Hipertimiile pozitive
 euforia.

9 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved

Tulburarile vietii instinctuale

 tulburarile instinctului alimentar;

 tulburarile instinctului sexual;
 tulburarile instinctului de conservare.

Tulburarile vietii instinctuale: instinctul alimentar, sexual, de conservare

Instinctul alimentar Instinctul sexual Instinctul de conservare

 pica  Tulburari cantitative  exagerarea nevoii de

 tulburarea de ruminare autoconservare
 sitiofobia  hiperactivitatea sexuala
 anorexia nervoasa  hipoactivitatea sexuala  abolirea instinctului de
- tipul restrictiv; aparare
- tipul cu evacuare fortata  Tulburaril calitative

 bulimia nervoasa  anomalii in alegerea  suicidul

 binge-eating disorder (BED) partenerului
- autoerotismul
(masturbarea);
- pedofilia;
- gerontofilia;
- incestul;
- transsexualismul;
- zoofilia;
- frotteurismul;
- fetisismul;
- pygmalionismul
(azoofilia).

 anomalii in desfasurarea
actului sexual
- sadismul si masochismul
- scaptofilia (voyerismul);
- exhibitionismul.

Bibliografie: Marica Simona, Semiologie psihiatrica pentru psihologi, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2014

10 www.esential.info © Copyright 2019 – Ludmila Rotaru – All right reserved