Sub.

10
Semiologie psihiatrică: simptome psihopatologice

a. ATENTIA TULBURARILE IMAGINATIEI

= proces psihic de prelucrare si imbinare a informatiilor detinute de sistemul

Fenomen psihic cu rol de a orienta selectiv si concentra activitatea psihica Evaluare clinica:
pe un grup limitat de obiecte, fenomene, actiuni in scopul de a le percepe; cognitiv intr-un mod inedit
 Prin observarea interactiunii cu pacientul
autoregleaza activitatea psihica pe microintervale si in mod intermitent.
- Este uşor de a atrage atenţia
- utilizeaza reprezentari ale perceptiilor
Masurarea atentiei: pacientului? - poate fi reproductiva (construirea unei imagini din elemente ale realitatii)
 proba Kraepelin (enumerarea unei serii de cifre, etc) - Poate fi distras uşor sau nu este - creativa: productie formata din elemente inexistente
 proba repetarii nr. crescatoare, perturbabil de către nici un stimul?Prin
 testul Bourdon (bifarea unor litere dintr-un text), testare neuropsihologica – se dau
 teste neurocognitive - figura complexa Rey sarcini specifice
Tulburari CANTITATIVE Tulburari CALITATIVE
a. involuntara, spontana: declansata de caracteristicile stimulului (aparitie,
deplasare, noutate, intensitate, relevanta motivationala: pericol,
 Prin intrebari de autoevaluare: 1. Saracirea imaginatiei 1. Mitomania (pseudologia
recompensa); Puteti citi o carte? Urmari un film? a) Ocazionala: fantastica): tendinta morbida de a
b. voluntara: sustinuta de efort volitional; Va puteti concentra la ce aveti de facut?
c. postvoluntara: stare de asteptare in vederea receptiei mai corecte a surmenaj, depresii altera adevarul, de a crea povestiri
stimulilor.
 Prin testare simpla: ex. sa denumeasca in
b) Permanenta: retard imaginare (fabulatii) sau de a mima
Disprosexiile - intereseaza atentia voluntara si involuntara: ordine inversa lunile anului, sa numere invers mintal (prin diferite maladii.
din 3 in 3 sau din 7 in 7 de la 100 la 50 nedezvoltare), Este diferita de minciuna (alterare
Cantitative:
dementa, confuzie, intentionata a adevarului), mitomanul
Descriere:
a. hiperprosexia: exagerarea orientarii selective a atentiei, se manifesta pe epilepsie (prin fiind convins de ceea ce spune.
anumiti stimuli externi (ex. stimuli asociati cu consumul de substante
psihoactive, in dependenta de substante) sau pe un anumit continut  Hiperprosexie sau hipoprosexie deteriorare)
ideativ (hiperprosexie selectiva), cu hipoprosexie pe restul  Distractibilitate 2. Exaltarea imaginatiei: Caracteristici ale relatarii mitomane:
domeniilor:  Scurte momente de atentie
 manie (hiperprosexie spontană, hipoprosexie voluntară)  Concentrare adecvata invadeaza psihismul in A) organizare romanesca
 depresie,  Preocupare detrimentul realului B) Alibiul existential: isi cladeste
 cenestopatii, hipocondrie, a) Pasager: intoxicatii povestea vietii pe baza expectantelor
 deliranti,
 fobii, obsesionali cu alcool, cofeina, sale si a auditoriului
 intoxicatie usoara amfetam. C) Suprasemnificarea: dezvoltare
b. hipoprosexia: scaderea orientarii selective a atentiei: surmenaj, b) Patologic: manie, luxurianta a jocului imaginativ, pt a
irascibilitate, anxietate, oligofrenii, demente, schizofrenie, depresie, episod tulb delirante, atrage atentia asupra sa
maniacal, st. confuzionale - evolutie paralela cu gravitatea.
Hipoprosexie concentrativa, a volumului, mobilitatii sau distributivitatii schizofrenie D) Conduita de teama: traieste crispat
3. Onirismul (visarea): este orice relatie, de teama ca se va narui
c. aprosexia: disparitia oricarei activitati de cunoastere: stari confuzionale
grave. haotica si bizara prin descoperirea adevarului
4. Reveria (visul diurn, in
stare de veghe): faurirea de Tipuri mitomanie:
proiecte, planuri - vanitoasa (la cei cu orgoliu crescut:
psihopati, histrionici, retard mintal)
- maligna: materializata in barfe,
calomnii, denunturi (psihopati

1
antisociali, toxicomani)
- perversa

2. Confabulatia: reproducerea
imaginara a trecutului, persoana fiind
convinsa de veridicitatea afirmatiilor.
Apare pe fondul unor tulburari
mnezice. Au continut sarac in
demente si fantastic in sdr Korsakov

3. Simulatia: crearea de
boli/simptome pt a atrage atentia
(histrionici, retard mintal) sau pt a se
substitui unei pedepse penale
4. Suprasimulatia: amplificarea unei
suferinte somatice sau psihice
preexistente, in vederea obtinerii unui
beneficiu
5. Metasimulatia: dupa vindecarea
unei boli, pacientul persevereaza in
acuze pt anumite avantaje
6. Disimularea: consta in ascunderea
unor simptome pt sustragerea de la tt
sau pt a aparea ca o persoana normala
(depresiv - pt a indeplini planul
suicidar; schizofrenul - poate atenta la
viata altora)

2
TULBURĂRI DE PERCEPŢIE conştiinţei propriei dispariţie
persoane Sdr de automatism mintal Kandinski – Clerambault (se simte dirijat din exterior – automatism
 Senzații = reflectare pe plan ideal a proprietăților separate (particularități) ale obiectelor și fenomenelor concrete; act motor, ideatic, ideo-verbal), senzaţii parazite (halucinaţii), fenomene de dedublare a gândirii (ecou)
reflex; reflectare; unimodală),
 percep ția - proces psihic ce realizeaza reflectarea directa si unitara insusirilor obiectelor si fenomenelor (plurimodală; CALITATIVE: Iluzii
dinamică; subiectivă) = percepţii reale dar deformate ale obiectelor – le alterează calităţile:
 Premisa clarității percepției = starea de veghe + integritate analizatori, căi de transmisie, centru (amplificare, micşorare, apropiere, îndepărtare, animare)
 Reprezentarea: reflectarea sub forma de imagine intuitiva a unui obiect sau fenomen care nu este perceput atunci Iluzii fiziologice vs Pasagere, recunosc eroare şi o corectează
dar a actionat pe analizatori; patologice
 Stări psihice speciale (tensiune, frică, oboseală)

CANTITATIVE (creşterea/diminuarea intensităţii senzaţiilor)  Condiţii speciale de mediu: ceaţă, crepuscul, atmosferă lugubră
Hiperestezia Hipoestezia Anestezia Sinestezia  Insuficienţă perceptivă: superficialitate, plictiseală, distanţă mare
(un analiz/multipli)
Oboseală Surmenaj Afecţiuni neurol percepția simultană a unui stimul prin
 Create intenţionat: iluzionism, camuflaj
Frecvente: optico-geometrice, de mişcare, de greutate, volum
Surmenaj Stări toxiinfecţioase intermediul mai multor analizatori (ex.
Iluzii patologice NU recunosc eroarea, convingere deliranta
Neurastenie Tulb constiinta audiția colorată)
Inductie hipnotica Vizuale Forma schimbată sau obiectele prind viaţă
Stări febrile Tulb borderline Intoxicaţii cu halucinogene (psilocibina, Intoxicaţii cu substanţe: alcool, cocaină, canabis, halucinogene
Meningită Crize conversive mescalina, LSD), Confuzii infecţioase, stari psihotice pe fond organic (delirium tremens), epilepsie, schizo para
Intoxicaţii Stari reactive acute Oligofrenie cocaină Metamorfopsii: iluzii de apreciere a obiectelor în spaţiu
Crize conversive Demenţă - Micropsii – macropsii - poropsii (îndepărtate) - dismegalopsii (torsionate, deformate
Hipertiroidism Oligofrenie Psihopatii de nucleu False recunoaşteri: manie, intoxicaţii cu substante, demenţe, stări confuzionale, Korsakov, sy
Debut psihoze Dementă derealizare, depersonalizare, patol. lobului temporal
Cenestopatii Depresie False nerecunoaşteri
Schizo catatonică „deja vu”, „deja connu”, „jamais vu”- prin tulb. fazei de recunoastere a memoriei; in derealizare,
depersonalizare;
CALITATIVE: de analiză şi sinteză: AGNOZII Iluzia sosiilor
= incapacitatea de a recunoaşte şi identifica un obiect după calităţile sale:  Capgras - pacientul e convins ca un membru al anturajului a fost inlocuit de un impostor,
leziuni centrale DAR analizator periferic intact pot fi implicate mai multe persoane (iluzie + interpretare deliranta – in schizo para, tulb
Paragnozii Agnozie vizuala: Nu recunoaşte vizual un obiect = cecitate psihica (lez occip stg) deliranta persistenta, lez emisfer drept) ;
Prosopoagnozie Nerecunoasterea fizionomiilor (lez emisfer drept)  Fregoli - un persecutor unic se ascunde sub infatisarea altor persoane
Agnozie culori Lez emisfer drept Auditive Sunete, zgomote: Melancolie- Schizo paranoidă - Tulburare delirantă
Agnozie simboluri Alexie, Agrafie, Acalculie – leziuni parietale posterioare si occipitale – impresia că diferite sunete sunt mai apropiate, mai puternice, mai îndepărtate, mai estompate
grafice Olfactive, gustative, tactile, cenestezice (iluzii viscerale, interoceptive – senzatii locale neplacute (arsuri, dureri) , difuze,
Agnozie spatiala mobile, percepere denaturata a marimii, formei, greutatii, pozitiei corpului, fara substrat organic – apar in neurastenie, tulb
Agnozie auditiva surditate psihica: lez. temporal bilateral somatoforme, hipocondrie, schizofrenie, intoxicatii, dismorfopsii (patologie obsesivo-fobica), depresie, patologia psihiatrica a
Agnozie tactila Leziuni parietale varstei a treia
Pareidolii: iluzii intense – implicare emoţională şi imaginativă deosebită. Desene pe plafon, covor, nori = persoane, ochi, ființe
CALITATIVE: de sinteză psihosenzorială fantastice, monștri – percepții deformate, anxiogene (Intoxicații cu alcool, cocaină, LSD, hași ș, mescalină, confuzii infec țioase,
Integrare spaţială Derealizarea – sentiment de strainetate a lumii exterioare, ca o îndepărtare, detaşare, plutire schizo)
Trăirea temporală Accelerare timp: manii, trăiri plăcute Eidetismul: reprezentare intensă a unor obiecte percepute anterior (copii, artişti)
Încetinire timp: depresie
Încremenire: stări de şoc
Interpretare senzorială – identificarea percepției în fcție de interpretarea delirantă (scârțâit ușă = înjurătură): Melancolie,
Tulb schemă Anosognozia (Anton-Babinski): Incap de recunoaştere a propriei hemiplegii
schizo para, tulburare delirantă.
corporală: leziuni Sdr. Pick (Autotopoagnozia): incap localizare segmentele propriului corp
neuro Sdr. Gertstmann (agnozia digitală): nu sunt recunoscute degetele 2,3,4
Membrul fantomă: dureri, arsuri în continuarea bontului (iluzia amputaţi) CALITATIVE: Halucinaţii
asomatognozia (ignorarea segment corp), hemiasomatognozia = leziuni emisfer nondominant
Tulb schemă Heautoscopia: trăiri stranii propriu corp, perceput în afara sa, ca într-o oglindă (total sau parţial) –
= percepţii fără obiect real, producţii imaginare proiectate în cursul
corporală: schizo, epilepsie temporală, stări epuizare. Are convingere destructurării psihice
psihiatrie Desomatizarea: corp străin, ireal, imprecis delimitat, devitalizat (schizo) Fiziologice Hipnogogice şi hipnapompice, eidetism la copii
Dismorfofobia: perceperea dezvoltării disprop a unor segmente corporale (schizofrenie, anorexie Functionale percepția unor excitanți obiectivi det. apariția unor halucin. (atât timp cât există și excitantul real –
nervoasă, tulb dismorfică corporală) halucinația este simultană cu percepția reală) la niv. central apar 2 proiectii: a excitantului real si
Sdr Cotard: negaţie corporală + enormitate + imortalitate (melancolie) imaginea halucinatorie
Tulb ale Depersonalizarea – tulb a conştiinţei propriului Eu, ca şi cum ar fi înstrăinat de el, în pericol iminent de Criteriul  Elementare (pocnete, umbre) vs Complexe (glasuri, scene)

3
complexităţii  Clare vs estompate epilepsie (asociate cu halucinatii Stari confuzionale
 Intracampine vs extracampine vizuale, stari de deja vu), lez lob Leziuni traumatice rinencefal, uncus
 Apar într-un registru afectiv, de regulă negativ, care se toceşte în timp temporal hipocamp
Criteriul: Halucinaţii psihosenzoriale (senzorialitate/obiectualitate + spaţialitate + convingere), rezonanta Tactile (Haptice): senzaţii de atingere, intepatura, curentare electrica, arsură, curentare, târâre: tulb
Senzorialităţii afectiva psihotice (schizo, tulb deliranta), intoxicaţii cu cocaină, alcoolism
Spaţialităţii Pseudohalucinaţii (halucinaţii psihice) (senzorialitate + convingere) nu se proiectează în afară, sunt - epidermice sau hipodermice - parazitoza halucinatorie
Convingerii rezultatul unor acțiuni impuse din afară (automatism)  Interoceptive (viscerale, cenestezice) (viscerale) (delir hipocondriac, schizo para,
 Auditive: sonorizarea gândirii, lecturii, convingerea că alte pers. îi aud și îi ghicesc gândurile psihoze de involuţie, sdr Cotard)
(tranzitivism) – ”cu urechile minții” - existenta unor fiinte in corp, modif. organe (schimbare pozitie, obstruare, perforare, disparitie, atrofie,
 Vizuale: ”cu ochii minții” transformarea organismului în animale);
 Gustative, olfactile - frecvent localizare genitale: traite ca violuri
 Tactile – provocate de la distanță (de ex. viol la distanță) senzatii penibile (curenti, iradiere); - in sch. paranoida cu fenomene de automatism mental;
genitale - senzatie de orgasm, viol; - halucinatii somatognozice - metamorfoze segmentare;
 Interoceptive – posedați de animale, spirite - sensibilitatea organelor interne (hipocondrie)
 Motorii, kinestezice – mișcări impuse – automatism kinestezic, verbal (boln. vorbește sub o - modificări organe interne, conţinut viscere (sdr Cotard)
influență exterioară); delire de persecuție, influență - transformare-metamorfozare, posesiune părţi corp
Plurisenzoriale
- schizofrenie, tulburare delirantă - halucinaţii genitale (viol, orgasm la distanţă)
Halucinoze (senzorialitate + spaţialitate): critic, neîncrezător, recun ca patol. (pac. cu leziuni ale dif. - Somatognozice: metamorfoze segmentare, membul-fantomă;
segm. ale analizatorilor, halucinoza padunculară, stări toxice, infecț., ATS cerebrală). Apar mai ales
vestperal, scurta durata - Kinestezice, proprioceptive: senzaţia de împingere, miscare (delire de persecuţie, influenţă),
Criteriul Auditive Elementare (pasi, latrat, ciripit,  Schizofrenie frecvent cu caracter de exogenitate
analizatorilor Cele mai pocnete, fosnete, muzicale, curgere  Tulb delirantă
frecvente la apă) –complexe (verbale)  Depresie delirantă Pseudohalucinaţii auditive: voci interioare, ecoul gândirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, gînduri transmise. Trăirile sunt
adult Clare-înăbuşite, inteligibile-sau nu  Alcoolism, impuse din exterior, sunt atribuite altcuiva. Transmiterea gândurilor, interpretată ca telepatie, limbaj fără cuvinte, cu impresia că şi-
Campine-extracampine  afecț. ORL a pierdut intimitatea gândirii, capacitatea de a se conduce după voinţa sa, fiind supus influenţei altcuiva.
(verbigeraţie Afectiv: laudative-duşmănoase  boli neurologice (căi de Pseudohalucinaţii motorii: bolnavul are senzaţia că vorbeşte, fără să facă nici un fel de mişcare. Schiţează mişcări ale limbii şi
halucinatorie: Sursă: cunoscute-necunoscute conducere, lez. lob temporal), buzelor. Este făcut să vorbească (automatism verbal)
dacă nu Mod: uni- bilaterale /antagoniste (cu
 stări confuzionale, delir toxic /
înţelege vocile continut diferit) Mecansime producere:
tremens, infectios
pe care le Adresare: imperative (urgenta)  Ipoteza mecanismului lezional local din afectări neurologice (tumori, TCC, b. Alzheimer, focare epileptice temporale), mai
 aură epileptică
aude -comentative pregnant în emisfera dreaptă, cortex temporo-parietal
favorabile/ defavorabile, o Gustative, olfactive – tumori de lob temporal, epilepsie temporală
voci unice/multiple, imperative, o Stări psihotice schizofreniforme (tulb conştiinţă, deja vu, halucinaţii gustative, olfactive) – epilepsia temporală
- episodice sau continui; o Vizuale – halucinoza pedunculară
- raspuns afectiv favorabil/ o Sdr Alice in ţara minunilor – halucinaţii din migrene, cu macro şi micropsii, simple şi complexe
defavorabil;
 Ipoteza DA-ergică – hiperactivitate DA în zona mezolimbică (schizo, intox cu cocaină, amfetamină)
Tehnici identif: Vizuale – mai Elementare (pete, scântei, puncte, Dimensiuni:
- confesiune frecvente la fosfene) – aura epileptică Normale
a) Halucinaţii auditive: Te auzi vreodată chemat pe nume când eşti singur? Vorbeşte lumea despre tine? Când, cine, cu ce
- atitudine de copii Complexe (obiecte, fiinţe) scenice: Macropsice
ocazie? Sunetele par să vină din interior sau din afară? Vin mai mult dintr-o parte sau dintr-alta? Sunt clar
ascultare statice (panoramic) sau in miscare Micropsice (liliputante)
pronunţate? Voci de bărbaţi sau de femei? Le cunoşti? Ce spun? Sunt plăcute sau neplăcute? Cum te afectează?
- implic afectivă (cinematografice stari onirice) - delirium tremens, intox cocaină Cum explici?
- reacţii apărare Clare-vagi Conţinut: Aţi auzit voci ale unor persoane pe care nu le-aţi putut vedea/când nu era nimeni de faţă? Sunt voci reale, din afară sau
- solilocvie Luminoase-întunecate Zoopsii – delirium tremens sunt gândurile Dvs. din interiorul capului. V-aţi auzit vreodată propriile gânduri, rostite tare, în afara capului?
- provocare Colorate-cenuşii (mono/policromatice) Autoscopice: realizeaza „imaginea dubla” b) Halucinaţii vizuale: Ai vre-o tulburare în vederea ta? Ai avut vreodată viziuni? Îţi imaginezi că vezi lucruri ca într-un vis?
(tehnici, Campine-extracampine, in plan/relief (Black Swan), afectiv: groaza, surpriza Cu ochii deschişi sau închişi? Ziua sau noaptea? Unde, când, ce? Ce legatură au lucrurile pe care le vezi cu tine?
substanţe) - tonalitate afectiva: pozitiva (opiu,
Cum te afectează? Ce înseamnă?
delir mistic), negativa (delirium  Stări confuzionale toxice, febrile, rar c) Halucinaţii gustative:Cum e gustul dumitale? E la fel ca înainte? Simţi gusturi deosebite, bizare? Cum le explici?
tremens); în schizofrenie Mâncarea, apa, medicamentele au alt gust, ca şi cum ar fi falsificate?
percepute cu unul/ambii ochi, pe  somn, surmenaj, neurastenie, afect. d) Halucinaţii olfactive:Cum e mirosul dumitale?Te supără mirosuri ciudate sau neobişnuite? Explică! Ai mirosit vreodată
câmp hemianopsic/scotom oftalmologice, infectii, neurologic eter sau gaz? Când? Unde? Cum s-a întâmplat?
(migrena oftalmică, lez/tumori lob e) Halucinaţii tactile: Ai avut vreodată senzaţii corporale care să te conducă la gândul că eşti atins? Ce fel? Prin ce crezi
occipit.), aura epileptică, stări infecț. că ai fost atins? Cum explici?
grave f) Halucinaţii cenestezice: Simţi vreo presiune, vreo modificare în corpul tău? Oase rupte? Creier uscat? Senzaţii sexuale
Gustative Plăcute (esenţe) sau neplăcute Schizofrenie ciudate? Intestinele, plămânii dumitale fac lucruri ciudate?
Olfactive Cele olfactive: în crizele uncinate din Tulb delirante cronice

4
g) Tulburări de schemă corporală: Simţi vreo schimbare în relaţia dintre părţile corpului dumitale? Simţi vreo schimbare în
poziţia dumitale corporală, în volumul corpului dumitale? Ai vreodată senzaţii ciudate din partea muşchilor sau
articulaţiilor?
h) Tulburări de percepţie a timpului: Timpul se scurge la fel ca înainte? Ai avut vreodată senzaţia că ai mai trăit
evenimente pe care le-ai mai trăit cândva? Cum? Explică! Ţi se par vreodată lucrurile necunoscute, nefamiliare,
ciudate?
i) Derealizare:Lumea e la fel ca înainte? Cum e schimbată? Ce anume o schimbă? Cum explici?
j) Deprsonalizare: Ai avut vreodată simţiri deosebite, nenormale, ciudate? Descrie-le. Ce crezi

5
 c. MEMORIE - dismnezii confuzionale, surmenaj - demenţe
False nerecunoaşteri – demenţă, sdr paranoide - confuzii
Criptomnezia nerecunoasterea ca fiind strain a unui - epilepsie
= proces psihic ce permite intiparire (fixare), pastrare (conservare), evocare (reactualizare) informaţii şi material (muzical, literar), prin scaderea fortei Confabulaţii – reproducere fenomene imaginare,
confruntare cu datele prezentului discriminatorii ≠ plagiat (constient) - mnestice (de jenă)
Suport neurobiologic: formaţiunea reticulată activatoare, sistemul limbic, circuitul Papez. Implicată - schizofrenie - fantastice, onirice
neuroplasticitatea sinaptică şi neuronală - tulb delirante - nu realizează că falsifică adevărul, este convins de
- memorie: imediata (reproducere<10 sec), recenta (>10sec), a evenimentelor indepartate; - demenţe ce spune
- sisteme mnezice: explicită (declarativă, semantică, episodică), implicită (procedurală)
- factori modulatori: nivelul de activare al vigilenţei, motivaţia, starea afectivă, repetarea materialului, - instrainarea amintirilor: invers criptomneziei Povestea leului pt identificare
paramnezii de reduplicare: dedublarea - demenţe
forma şi natura informaţiei de memorat, vârsta, agenţi farmacologici (amfetamine)
perpetua a obiectelor, situatiilor - retard
- pseudoreminescenţe: evenim. din trecut pe care - sdr Korsakov
CANTITATIVE bolnavul le traieste ca prezent; - postintoxicaţii CO
Hipermnezii Hipomnezii Amnezii - anecforia: reproducerea unor amintiri pe care - episod maniacal
Exagerarea evocărilor (normal în Evocări lente, sărăcăcioase De fixare (anterograde) - scaderea pacientul le credea uitate; surmenaj, st. dementiale.
momente cu conţinut afectiv pozitiv sau - stări oboseală, capacitatii de fixare a evenim.,
negativ), de nestăpânit surmenaj imaginilor noi Altă clasificare a tulburărilor de memorie:
 profesional - stari nevrotice, - stări reactive, anxioase, a) organice
 detenţie - deficit prosexic, depresive - epilepsia temporală: deja vu, jamais vu, viziunea panoramică
 stări febrile - oligofrenii, - stări confuzionale - leziuni cerebrale toxice, traumatice, cerebrovasculare, degenerative, cu fenomene de
 intoxicaţii uşoare (eter, cloroform, - st. de involutie - sdr Korsakov perseverare
barbiturice - amital) Lapsus – dificultate lacunară - demenţe - schizofrenie
 stări psihotice paranoide de a evoca o informaţie - infecţii - TEC
 oligofreni, compensator familiară - traumatisme b) psihogene – selective din stările disociative
 PTSD
De evocare (retrograde) Testare MSD: Vă voi spune câteva numere ca să le ţineţi minte. Când mă opresc, doresc să le repetaţi.
 TOC
- lacunară (se referă la o (creşte numărul de la 3 cifre la 7 cifre). Sub 5 – o problemă. Sau se spune un nume şi o adresă, care
 Fobii, tulburări disociative din isterii trebuie, după memorare, repetată după 2 şi după 5 minute. Peste 3 greşeli – deficit mnezic semnificativ.
perioadă net delimitată de
 Tulb pers paranoidă Testare memorie recentă: întrebat despre experienţe personale din ultimele zile: De când sunteţi în
timp) – crize comiţiale, post
 Aura epileptică spital, cine v-a adus, ce aţi mâncat aseară/dimineaţă?
TEC, blackout, TCC
Testare MLD: Numele ultimei şcoli urmate, cum se numea dirigintele, care este data căsătoriei, care este
Mentism: subiectul devine spectator la - electivă – cauză psihogenă
numele preşedintelui, vîrsta proprie,
desfasurarea incoercibila si tumultoasa - afazia Wernicke - amnezie Inteligenţa – volum vocabular folosit, complexitate concepte, istoric educaţional, profes.. Care este
a ideilor, amintirilor sale; progresiva pt. cuvinte (nume diferenţa dintre… Ce este mai uşor: … Abstractizare: Înţeles proverbe: Toamna se numără bobocii. Ziua
proprii, adjective, verbe), de bună de dimineaţă se cunoaşte. Să nu vinzi blana ursului din pădure
Viziunea panoramică retrosp. – retrăirea la complex la simplu Analfabetism: aţi învăţat să scrieţi şi să citiţi în şcoală? Citiţi ce scrie aici.
unor perioade din viaţă în câteva
momente - forma suprema de Progresive (antero-retrograde)
hipermnezie; stari confuzionale,
halucinatorii, crize de epilepsie Disociativă - amnezie tematica
temporale, pericol existential iminent (electiva): pt. anumite
evenimente, amintirea nu este
distrusa, ci uitata - stari afective
negative, disociative (stări acute
de stres, traume în copilărie)
După episoade psihotice –
datorată stărilor afective de
indiferenţă, perplexitate predelirantă,
dezorganizare halucinatorie a
gândirii, tulb atenţie
CALITATIVE – Paramnezii
Evocări deficitare, fără o legătură cu realitatea trăită de subiect
Iluzii – evocări eronate, neîncadrate corect în timp/spaţiu Halucinaţii – falsificări amintiri: cronologie şi conţinut
False recunoaşteri – manie, schizo, korsakov, stări Ecmnezia

6
GANDIREA - demenţe,
- epilepsie,
- depresie,
 proces central al vietii psihice, activitate cognitiva complexa de sinteza, prin care se distinge esentialul de fenomenal, pe - b Parkinson
baza experientei si prelucrarii informatiilor;
 orienteaza in situatii de viata, orientand conduita;
 operatiile gandirii:analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, concretizarea, generalizarea, sistematizarea, clasificarea; DE FOND (DE CONTINUT)
 rol important in gandire: asociatiile (prin asemanare, contrast, cauzalitate) – legaturi intre notiuni; ideile au o anumita dezvoltare si invazie, tendinta de impunere si dominare mentala
Idei dominante Idei prevalente Idei obsesive Fobii
 gandire: asociativ- logica si asociativ- mecanica; Se detaseaza de
altele, reversibila,
 Ansamblu tematic ideativ care Se impune constiintei,
contradictorie, caracter
domina constiinta si
DE FORMĂ apartine normalului
organizează întreg
parazitar, recunoscuta de
Polarizare tranzitorie, subiect ca proprie, lupta
Discursivitate Productivitate comportamentul
tematica ideativă impotriva ei
Ritm Fluenţă Cantitative Calitative  Opacitate la contraargumente
- surmenaj
viteza înlănţuire idei  neconcordanta cu realitatea,
- psihotraum Obsesii:
Tahipsihie: hipomanie Fading Sărăcia ideativa a Autismul – gândire dereistă, ruperea punților
Tahipsihie - schizofrenie gândirii (alogia) cu realitatea, polarizare spre sine - schizofrenie - stări pasionale  concordanta cu sistemul ideativ - constrângere
(nu ii poate recunoaste caracterul - bipolaritate
accentuată: manie - depresie - surmenaj
Raţionament morbid - antiteze, raționamente patologic) - recunoaştere
Baraj ideativ - depresie
Fuga de idei = minuțioase dar sterile, în sfere inalte -  potentialitate deliranta, - anxietate
- schizofrenie - schizofrenie
aflux excesiv idei - sdr confuzive schizofrenie  tendinta la dezvoltare
+ fugacitate idei + Asociaţii insolite – apar idei bizare, legi  Celelalte idei gravitează în jurul ei. Compulsii:
Vâscozitatea
labilitate atenţie interioare de înlănțuire, idei bizare, rupte din Întâmplările din realitate sunt luate - pornire irezistibilă
- epilepsie Mentismul = descris si
(asociatii context - schizo drept puncte de sprijin - tensiune insup
ca hipermnezie
intamplatoare Perseveraţia sau (depanare rapida a Asociaţii superficiale - asonanță, asemănare, - stări reactive - nu trece la act
intre idei, dupa ruminaţia - aderența reprezentarilor) contraste facile - alcoolism - ritualuri ca
rima) - manie substitute,
- manie
stăruitoare asupra unei
- oligofrenie
- tulb personalit, schizoid, schizotip dezanxietante
tematici monotone, cu Anideaţia
- stări febrile - TAB
imposibilitatea comutării - comă - demenţe
- stari de excitatie Asociaţii circumstanţiale - epilepsie - TOC
spre alte teme - demenţe severe
SNC: intox uşoare - epilepsie - tulb somatizare, hipocondrie - depresii
- epilepsie - idioţie
(alcool, cofeină) - oligofrenie - schizofrenie - starile predelirante - schizo debut uneori
- epilepsie
- oboseală, surmen. - demenţe - stări postonirice
- demenţe
- TOC
Mentism – atitudine Disociaţia (discordanţă ideoafectivă)
critică, anxiet., nu le - relaxare a asociaţiilor Ideea obsesiva
poate controla
- tangenţialitate
- surmenaj  Diferentiere de idee deliranta – recunoaste caracterul ei patologic
Apare o alterare a logicii, sintezei ruptură a
- Intoxicaţii unității vieții psihice, relaxare a proceselor  Diferentiere de automatismul mintal – recunoaste ca provin din propria viata psihica
- Schzofrenie asociative, apar baraje, condensări, elipse –  Car: constrângere, bipolaritatea tendințelor, recunoașterea car. morbid, angoasa (fundal psihologic)
(automat mental Semn precoce în schizofrenie (intuit prin  În normalitate: oboseală, după psihotraume, în situații penibile, umilitoare
Praecoxgefuhl)
Bradipsihie =
- lentoare ideativa: 1. Idei obsesive: „intoxicatie prin idei”, indoiala asupra actiunilor sale;
Incoerenţa (salata de cuvinte, jargonofazia,
ritm lent, voce verbigeratia) – dezintegrare maximă a 2. amintirile si reprezentarile obsesive: perseverare penibila a rememorarii unor evenimente; reprezentari
intensitate scazuta,
evocare dificila;
proceselor mentale: pierdere legături logice, 3. obsesii fobice: teama nejustificata fata de situatii, fiinte, lucruri; pe fond de anxietate difuza; fobia - bolnavul recunoaste
inteligibilitate. Cuvinte aleatorii, repetare caracterul irational al fricii, dar nu o poate inlatura;
scaderea globala stereotipa a acelorasi propozitii, cuvinte, lipsite
functiilor psihice de inteles 4. Impulsuri obsesive: indeamna bolnavul la acte irationale, particulare;
- afectiuni neuro: - schizofrenie 5. Îndoieli obsesive: de ex. verificarea robinetului
EPS, encefalite, - manie 6. Scrupule obsesive: erori potențiale, greșeli de ordin moral
intoxic cu CO, - confuzie postcritică 7. Obsesii întrebări: idei interogative recurente
8. Obsesii senzoriale – auditive: frânturi de melodii, cuv. obscene
obnubilare - stări onirice (tulb constiinta) 9. Manii mentale: onomatomania, aritmomania
- schizofrenie
- Dementa 10. Reprezentări contrastante: aversiune/ ură față de pers. în realitate dragi.
- retard,

7
 Tulburări permanente:
- compulsiunea: teama de a nu da curs tendintei impulsive, pacientii au capacitatea de a se stapani, Ia măsuri de apărare și NEDEZVOLTAREA GANDIRII - oligofrenie
execută o serie de acțiuni menite să elibereze tensiunea sau să temporizeze impulsiunea obsedantă  ritualuri: formă REGRESIUNEA GANDIRII - demente
caricaturală și benignă a actului obsedant/ acț. care se succedă într-o anum. ordine, întotdeauna pe fondul anxiet. marcate.
Ruminaţii – idei şi teme repetitive, de obicei cu conţinut neplăcut – stări anxioase, depresie, preocupări hipocondriace, vinovăţie,
stimă scăzută, stări obsesionale
Care sunt grijile Dvs. principale? Aveţi gînduri pe care nu sunteţi în stare să le alungaţi din minte?

DE FOND
Idei delirante Definiţie: Idee cu conţinut fals (contradictie cu realitatea) + convingere subiectivă fermă, lipsa critica
+ imposibilitate de corectare (rezistenta la contraargumente) + comportament delirant
Formare:
- închistarea personalităţii, experiente particulare (halucinaţii, fabulaţii, interpretări, intuitii)
Tematica: reflectă nivelul inteligenţei, cultura, temele în vogă
Descriere:
1. Debut brusc, intuiție delirantă (revelații) sau fază predelirantă (ananstrofă) – confuzie,
neîncredere, căutări, retragere brusca a persoanei
2. Conţinut: non-bizar (posibil) sau bizar (absurd)
3. Tematică: monotematic vs politematic
4. Unic sau articulare în sisteme delirante
5. Sistematizare: sistematizat (destul de logic şi credibil, argumentat) vs nesistematizat (schizo,
demente - caracter polimorf, confabulator, fantastic, legate de evenimente din existenta bolnavului)
6. Răsunet afectiv: congruent sau incongruent cu starea afectivă
7. Origine: primar sau rezidual (postfebril)
8. Indus (folie a deux)
9. Pot fi deschise, exprimate direct la primul interviu sau incapsulate, ascunse, disimulate
 Apare pe fond de claritate a con știin ței (nu delirium), dar apar si in psihoze organice, pe fond de modificare a luciditatii
constiintei (delire absurde, contradictorii, sărace, stereotipice
 Se modif. întreaga personalitate, în primul rând sfera afectivo-volițională
 Sistem delirant: polarizare ideativă în jurul ideii delirante, subordoneaza întreaga activitate psihică, imaginația, fcția
mnezică, în scopul impunerii sist. delirant
Clasificare

 Idei delirante paranoide: de interpretare (delir în rețea – se dezvolta in lant, pornind de la o veriga principala, spre o retea
difuza ce cuprinde noi aspecte ale realitatii – totul capata o explicatie, se adauga noi interpretari) asupra evenimentelor
exogene si endogene, de relație (atitudinile, comportamentul, discursul celorlalti fac referire la sine), de urmărire,
persecuție, de influență, de otrăvire

 Idei delirante expansive: de mărire și bogăție (grandoare), de invenție (plan, aparat) , de reformă (pace vesnica), de filiație
(descendenti ai unor familii renumite), mistice și religioase, delir megalomaniac, erotomanice

 Idei delirante depresive (micromaniace): de umilință, de autoacuzare și vinovăție, hipocondriace, de ruină, stricăciune, de
negație (boln. nu recunoaște realități evidente, neagă funcții vitale, organe, un proces psihic – depresii de involuție,
demențe, melancolia delirantă, stări confuzionale, Sy Cotard=enormitate, negație, imortalitate)

 Alte: de revendicare, de gelozie, de transformare și posesiune ( metamorfoză fizică, transformați în animale – delir metabolic
sau zooantropic – demență, schizo paranoidă ), fantastice, onirice

 Idei delirante mixte: idei de interpretare (gesturile, acț., afirmațiile pers. din jur poartă o semnificație specială, cu referire la
el, capătă valoare de simbol ), idei de influență (convingerea boln. că se află sub influența unor forțe xenopatice ), idei
metafizice

8
TULBURĂRI ALE LIMBAJULUI ŞI EXPRESIEI GRAFICE Jargonofazie (limbaj propriu) – schizo
hebefrenică
Comunicarea – spontană, productivă sau laconică, cu latenţă crescută sau nu răspunde, coerentă, fluentă Incoerenţă
sau circumstanţială, tangenţială. Ezitantă (anxioşi, depresivi, indecişi, surditate).
FONETICE ale expresiei verbale (Dislalii):
tulb. de pronuntare /articulare determinate de modificari ale functiei aparatului logomotor
Dislogii FORMALE (modul în care se vorbeşte) – modificări FORMALE - rotacism, sigmatism, balbism tonic, clonic, tonicoclonic: timizi, boala Gilles de la Tourette
ale expresiei verbale, consecutive tulb formale şi de conţinut ale gîndirii Ale expresiei GRAFICE – limbaj scris
(nu e afectat ap logomotor şi funcţia limbaj.) Ritm Morfologiei, Caligrafie – dispunere Ale sintaxei
Debit Ritm Intonaţie, intensitate, înălţime, în pagină
timbru Graforee – manie, paranoici Micrografie Schizografia
Bavardaj (vorbăreţi, paranoia, Tahifemia: surescitare, oboseală, Intensitatea crescută - înaltă, Ritm scăzut Macrografie Ermetism
deteriorări senile, stări insomnie, intoxicaţii acute strigăte, înjurii, exclamaţii – manie, Negativism grafic Manierist, afectat, cu stereotipii Grifonaj
anxioase, personalit dizarm) Bradifemia (sărăcirea vorbirii): intoxic, sdr paranoide Inegal, neglijent – deteriorare cereb
Verbigeraţie - accelerarea depresie, demenţe, retard, epilepsie Intensitatea scăzută: histrionism Paragrafisme, neografisme
ritmului cu repetare Afemia (musitaţie – vorbire în şoaptă) –
stereotipa de cuvinte, fraze Negativism verbal depresie, schizofreni B. COMUNICAREA NONVERBALA
nelegate între ele Baraj vorbire (baraj ideativ) Coloratură monotonă – depresie 1. tinuta: dezordonat, rafinament, excentric, pervertit.
Logoree (stări psihotice manie, (schizofrenie, absenţă epileptică, Coloratură afectată – histrionici 2. mimica: hiper-, hipo-, paramimie
agitaţie pm, intoxicaţii), până la anxietate – întrebat ce s-a întâmplat Coloratură manieristă - schizofrenie 3. gestica: ticuri, manierism, bizarerii, negativism.
incoerenţă în pauza de vorbire)
Mutitate (organic) DISFAZII – tulb. exprimarii orale si scrise, determinate de o lez. cerebrala circumscrisa si unilaterala (AVC, ramolismente,
Mutism (afectiv): tumori, TCC). Neînţelegerea cuvântului scris sau vorbit;
- absolut  perseverarea (intoxicaţia prin cuvânt) – repetarea unor cuvinte în desfăşurarea discursului (deteriorări psihoorganice,
- relativ beţie acută, demenţe)
- selectiv  parafazia – deformare cuvinte, înlocuire cuvânt potrivit cu altul nepotrivit – demenţe
- discontinuu  afazia senzorială Wernicke (surditate verbală) – incapacitatea de a înţelege vorbirea celorlalţi. Pacientul
În stupor, catatonie, isterie, vorbeşte fluent spontan, dar fără sens, chiar incoerent
depresie, tulb cr delirante
 afazia expresivă motorie Broca – înţelege limbajul dar vorbeşte cu mare efort, cu dificultate
Mutacism (deliberat –  amnezia verbală – uitarea substantivelor – în demenţe
histrionici, simulanţi, oligofreni,  anomia – nu poate denumi obiectele, deşi le recunoaşte şi utilizează
demenţi, psihopaţi)  alexia (cecitatea verbală) – neînţelegerea limbajului scris, care însoţeşte afazia
 aprozodia – tulburarea intonaţiei, inflexiunilor vocii, care dispar şi afectează transmiterea stării afective asociată
Dislogii de CONŢINUT (ceea ce se spune) - SEMANTICE, SINTACTICE limbajului
ale expresiei verbale
Înţeles cuvinte Înţeles frază Înţeles limbaj
Neologisme – cuvinte Embololalia – inserţie cuvinte Tangenţialitate – vorbire digresivă
inventate desprinse din context care revin cu (schizo, simulare, tulb factice)
Paralogisme – atribuire sens insistenţă Solilocvie (criptolalie) – vorbire de
particular unui cuvânt oarecare Elipsa sintactică – suprimarea unor unul singur, fără intenţia comunicării
cuvinte sau prepoziţii care ar da Stereotipii – repetare porţiuni de
sens frazei fraze, expresii, cu caracter ritmat,
Agramatismul (stil telegrafic) – regulat, monoton
propoziţii fără prepoziţii, conjucţii, Palilalie – repetare ultim cuvânt din
articole, limbaj telegrafic, cu verbe frază
şi substantive – în intoxicaţii, Psitacism
confuzie, stări maniacale, Ecolalie (repetare cuvinte
hipomaniacale interlocutor) – schizo, retard,
Onomatomania – repetare cuvinte demenţă
rupte din context, conţinut grosier Verbigeraţie – salată de cuvinte
Disoluţia semantică – fără funcţie Schizofazie (discord verbala Chaslin)
de comunicare – cuvinte asociate întâmplător ce
duce la o disociere a limbajului

9
g. MOTIVATIA (vointa)  coprofagia - demente, oligofrenii.
B. INSTINCT SEXUAL
= activitate psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse conştient, cu depasirea unor obstacole; trebuie sa existe 2 1. in realizare contact sexual:
tendinte opuse, din care una mai slaba (Piaget)  inhibitie sexuala - impotenta; frigiditate ± dispareunie, vaginism, in sch., depresie, nevroze;
 hipersexualitate: nimfomanie, satiriazis, donjuanism - atractie pt. femei cu imposibilitatea unor relatii stabile. În
CANTITATIVE (predominant ale voinţei pozitive, active, de mobilizare, acţiune excitaţii maniacale, demenţe, oligofrenii, leziuni temporale, de hipocamp
Hiperbulia (creştere Hipobulia Abulia (incapacitate de Impulsivitatea (dezechilibru între 2. perversiuni sexuale (parafilii): tulburări de satisfacere ale trebuinţelor sexuale - sadism, masochism, exhibi, fetisism, voyeurism.
forţă voliţională) a acţiona) tendinţa impulsivă şi control volunt) Sunteţi mulţumit de viaţa Dvs. sexuală/intimă? Ce anume vă nemulţumeşte mai exact? Cum vă afectează acest lucru?
- anumite personalităţi - globală: - depresie severă - pulsiuni interioare imperioase care D. INSTINCTUL MATERN - exagerare, diminuare, pervertire: infanticid, abandon
- delirantă a) oligofrenii - schizofrenie impun trecerea la act C. INSTINCT DE CONSERVARE
- TOC (eliberare de sub b) demenţe - catatonie - îngustare câmp conştiinţă 1. conduita suicidara: suicid, tentative, idei de suicid, sdr. presuicidar - restrangerea campului constiintei, afectivitate cu inclinare
invazia ideilor obsesive) c) post TCC - demenţe - diminuare voinţă frenatorie spre fantasmele suicidului – depresie, schizo, oligofrenii, demenţe
Maniacal d) PTSD - oligofrenii 2. conduite pseudosuicidare - false sinucideri.
e) neurastenii - tulburări de personalitate 3. Exagerare – în stări hipocondriace în care apare tanatofobia, nozofobia
- electivă – toxicomanii, f) depresii
pe fond general hipobulic, h) maniacal
Negativism, opoziţionism - raptusul (psihoze, depresii)
deliranţi (în îndeplinirea g) toxicomanii
(schizo) f. AFECTIVITATEA
planurilor şi ideilor i) psihopatii Proces psihic care reflectă raportul între trebuinţe şi obiecte, fiinţe şi fenomene. Se exprimă prin:
Sugestibilitate (scăderea
delirante) voinţei active şi  stari afective bazale – elementare (afectul), emotii primare, dispozitia general, de fond;
- electivă defensive)  elaborata - emotii secundare (pasiuni, sentimente).
Tematica fobică la OC
CANTITATIVE
CALITATIVE (ale voinţei pasive, defensive, de reţinere a impulsivităţii) Hipertimia pozitivă Hipertimia negativă Hipotimia, Atimia (apatia, aplatizare
Parabulia - indecizie, ambivalenţă (schizofrenie) - ambitendinţă a) Euforia (mania, intox uşoare, a) Depresia (prăbuşirea dispoziţiei bazale, = atenuarea / lipsa răspuns afectiv
- acţiuni simultane contrarii (nevroze motorii)
Raptusul - creşterea extremă a impulsivităţii – impuls brusc, necontrolabil, ce duce la acte violente şi
demenţe senile, vasculare,
posttraumatice, oligofrenii)
stare de neputinţă, cu fenomene asociate
motorii, relaţionale) – depresie, melancolie
 detasarea – distanţare în relaţiile
grave - psihoze, st. delirante, st. maniacale, epilepsie interpersonale (schizo, tulb
b) Extazul – stare paroxistică de b) Distimia antisocială, demenţă, stări
bucurie intensă, cu ruperea - reacţii depresive confuzive),
Elanul vital: resursele de lupăt ale pacientului cu boala sa, gradul de funcţionare al pacientului, randamentul în domeniul  anhedonia
comunicării cu mediul - depresie
ocupaţional, casnic, social.
- schizofreni cu heautoscopii - neurastenie  alexitimie – dificultatea descrierii
- isterie sau conştientizării propriilor emoţii,
INSTINCTELE - epileptici c) Disforia = depresie + disconfort
- delir cronic cu tematică mistică somatic + iritabilitate, comp coleros  apatie sau atimie - lipsa tonalitatii
A. INSTINCTUL ALIMENTAR - intoxicaţii, sevraj afective + dezinteres, indiferenţă,
1. exagerare: c) Moria – tumori lob frontal (simţ - post TCC, tulb organice personalitate inexpresivitate mimico-
pantomimica,
 bulimia - cresterea necesitatii de hrana, foamea nu poate fi satisfacuta; in excitatie maniacala, depresie, st. critic abolit, glume grosiere,
avansuri sexuale)
- mania disforică
- tulb bipolară ep mixte
anxioase; - surmenaje
- epilepsie (intercritic)
 polifagia - cresc apetitul + ingerare de materii nealimentare, in sch., Retard mintal, demente; - tulb personalitate antisocială, borderline - PTSD
d) Hipomania – dispoziţie - Episoade afective consumptive
 potomania - cresc cant. de lichide ingerata, in absenta afectiune; expansivă mai puţin intensă ca d) Anxietatea – teamă fără obiect, nemotivată - depresie stuporoasă
 dipsomania - nevoia imperioasa de a consuma alcool, in epilepsie, personalitati dizarmonice. euforia (paroxistică - AP, latentă, generalizată sau - demenţă
2. scăzut liber flotantă, focalizată – fobică, - oligofrenii
e) Elaţia – mai puţin intensă ca anticipatorie), aprehensiune, disconfort legate - confuzii mintale
 anorexia: mintala (esentiala, a tinerelor fete) = lipsa apetitului + scadere in G + stare psihica particulara; la hipomania – accentuarea stării de de o ameninţare necunoscută - schizofrenie – simptome negative
adolescente cu tulb. de personalitate; bine, creştere secundară a ritmului - echivalente somatice (nelinişte PM,
 nevrotica - scaderea in isterie, hipocondrie, st. anxioase, st. fobice, depresive. verbal şi gesticulaţiei, încredere în
sine exagerată
tensiune musculară, transpiraţie, pupile
dilatate, oftat, sprâncene ridicate)
 Sitiofobia – refuz alimentar motivat prin halucinaţii sau idei delirante (otravire, autoacuzare, inutilitate, negatie) Angoasa: cu exprimare somatică
3. aberatii alimentare: - tulburări anxioase
- depresie
 Mericism - regurgitare voluntara + remestecare, in oligofrenii, demente;
- debut psihoze
 pica - alimente f. sarate, subst. nealimentare (sarcina); - sevraj
- afecţiuni somatice (IMA, hiper,
 opsomania - exces de dulciuri, st anxioase;

10

Paratimii
1. Afectivitatea paradoxală
2. Inversiune afectivă
3. Crize nemotivate rîs-plans
- histrionici
- retard mintal
4. Ambivalenţă afectivă
Care este dispoziţia dominantă din timpul examinării? În ce măsură fluctuează dispoziţia? Sunt fluctuaţiile adecvate?
h. ACTIVITATEA (conduita motorie)
CANTITATIVE – dezorganizarea conduitei motorii
Hiperactivitatea
1. Polipragmazia (exaltare, interes
ludic, gesturi ample, multiple acţiuni
nefinalizate)
- hipomanie
Neliniştea psihomotorie – se mişcă
aproape permanent, deşi nu deranjează
semnificativ ambianţa
- în stări prepsihotice, anxioase,
hipomaniacale, intox acută etanolică
2. Agitaţia psihomotorie – aleator,
necoordonat, dezorganizat, control
voliţional redus, destructurare în diverse
grade a conştiinţei
- stări confuzionale
- episoade psihotice
- intoxicaţii
- epilepsie
Enervare – iritabilitate, greu de calm
Turbulenţă – cverulenţă, deplasare
Exaltare – excitaţie verbală, ideatică
Furor – agitaţie oarbă, clasticitate,
violenţă
b. akatisia - imposibilitatea de a sta
linistit in sezut/culcat/picioare (NL);
Comportament teatral, demonstrativ –
hiperexpresivitate mimico-gestuală
hipotiroidism) CALITATIVE
Fobia(-): teama disproportionata fata de un
Parakinezii: Pervertirea conduitei Tulburări prin control voliţional viciat
obiect, actiune, fiinta ;
e) Anestezia psihică dureroasă a) Manierisme – activităţi exagerate, a) Impulsiunile
gesturi caricaturale, artificiale, flagrant – acţiuni declanşate brusc, spontan sau la stimuli minori
CALITATIVE nepotrivite persoanei respective şi - caracteri iraţional, scăpate de sub control voliţional
Tulburări ale dinamicii afective situaţiei în care se află - implică periculozitate: heteroagresiune, autoagresiune, suicid, clastic
1. Labilitate afectivă (variaţii rapide, răspuns disproporţionat) – nevroze, tulb - la psihopaţi, epileptici, beţie acută şi patologică, schizo, manie, demenţe
personalitate, intoxicaţii, manie, retard mental b) Stereotipii - miscari repetitive, bizare, Caracteristici:
2. Rigiditate afectivă: tulb personal paranoidă inutile, cvasiautomate, fara scop, - tensiune iniţială intensă
3. Incontinenţa afectivă (trecerea bruscă de la o stare emoţională la alta, opusă): întotdeauna aceleaşi (clătinare cap, - irezistibilitate în săvârşirea actului
demenţi, pseudobulbari balansare corp, mişcări segmentare) - gratificare la efectuarea actului
4. Poikilotimia – modulare afectivă conformă stării afective a celor din jur (demenţe, oligofr arata disocierea intrapsihica – în schizo - culpabilitate, regret ulterior
Ambitendinţă
c) Bizarerii - gesturi si miscari
ilogice,ciudate, neinteligibile, care
Dromomania – piromania – kleptomania – tricotilomania – joc patol
frapează – în schizo, manie cu factori
psihotici
b) Impulsivitatea – tendinţa de a reacţiona prin impulsiuni
c) Raptusul
Hipoactivitatea Ticuri – miscari intempestive, rapide, – acţiuni motorii paroxistice, pe fond de tensiune emoţională. Automatism motor
1. Bradikinezia - lentoare mişcări, scădere curs ideativ, hipomimie, bradilalie repetitive, parazite, fără control voluntar, incoercibil, auto sau heteroagresiv
- convalescenţă dar sesizate de pacient - amnezie lacunară
- demenţe avansate
- în schizofrenia catatonică, depresia inhibată, melancolie,
- depresie Retragere socială – depresie, schiz - epilepsie, stupor, psihopati, debili mintali, paranoici,
Akinezia, barajul motor
- alcoolism cronic, delirium tremens, intoxicaţii cu amfetamine, psihedelice
2. Inhibiţia psihomotorie
a) Stupor:
d) Fuga – părăsire iraţională domiciliu spre o destinaţie aleatorie + amnezie
- imobilitate aproape completă
lacunară: reacţii acute stres, tulburări delirante, schizofrenie, intoxicaţii. Diferită de
- mimică inexpresivă, impietrită (depresii) sau amimie (catatonie)
deambulări (demenţe, confuzii) cu pierderi
- aparentă suspendare activitate psihică
- refuz comunicare
- uneori gatism
Apare în Melancolie, schizofrenie catatonică, confuzie, stări disociative
MIMICA (Comunicări non-verbale)
Hipermimii Hipomimii Paramimii
b) Catatonia (stări toxico-septice, encefalite, intoxicaţii, tumori cerebrale,  mobil, versatil: maniacal - catatonie: privire vidă, inexpresiv, - surâs schizofren
schizofrenie, depresie majoră, paralizie generală progresivă)  încruntat superior, ridat, fără - mimica disociată
autist
- catalepsia (rezistenţă musculară la mobilizare pasivă, inhibiţie motorie cu mobilitate, privire stinsă – depresie - stereotipii
hipertonie musculară), flexibilitate ceroasă, sugestibilitate, negativism  studiată, exagerată – delir expansiv - stupor melancolic: facies împietrit, - bizareria
activ/pasiv, parakinezii  suspicioasă, privire neîncrezătoare imobil - furtuni mimice
- tulburări neurovegetative (glob vezical, hipotensiune, midriază) – delir paranoid - impregnare neuroleptică: imobil,
 artificialitate, compensatorie: - ecomimia – demenţe
reacţionează tardiv
c. apraxii: pierderea posibilitatii de efectuare a unor miscari si de exprimare histrionici, simulanţi, disimulanţi, - „mimica de imprumut” pt. a
gestuala, in absenta unor tulb. motorii; ideatorie (perturbare plan) si ideomotorie. psihopatii - oligofrenie – registru restrâns atrage atentia,

c) Impregnarea neuroleptică
privire larg deschisă (anxioşi) - confuzii mintale – privire rătăcită - neomimia, jargonomimia.
- distonia acută (sdr Hiperton-hipokinetic) – torticolis, contracturi, crize oculogire, - evitare contact vizual (idei delir
trismus de culpabilitate, incurabilitate)
- pseudoparkinsonism – tremor (fin, inteţional, dispare în somn), semn roată
dinţată, bradikinezie, bradilalie, voce monotonă, bradipsihie, hipertonie, - b. Parkinson
hipersudoraţie, sialoree, seboree, facies fijat, inexpresiv, nu clipeşte, dificultăţi în - detaşare privire (schizofreni,
iniţierea unor mişcări voluntare chiar simple. Mers cu paşi mici, târâţi, cu braţele pe demenţi)
lângă corp, cu aspect de robot.
- akatisie – nelinişte, tremor, balans picioare, imposibilit de a rămâne în poziţie ŢINUTA (indică aderenţa la normele sociale) GESTICA – mişcările voluntare şi
şezîndă Igienă, vestimentaţie, păr, machiaj, accesorii involuntare
- diskinezii tardive – mişcări coreice, sucţiune dentiţie, grimaserii. Are caracter
Neîngrijită, dezordonată (barbă nerasă, miros de 1. Ticurile – gesturi scurte, repetitive, fără necesitate reală
intenţional, dispare în somn, adesea ireversibilă
transpiraţie, haine pătate, prea largi), gatism - simple
- sdr neuroleptic malign: hipertonicitat, mioliză, hiperpirexie
- oligofrenie - complexe: sdr Gill de la Tourette: ticuri motorii ce
11
- demenţă antrenează ticuri verbale şi impulsiune spre coprolalie
- manie
- depresie 2. Stereotipiile – schizofrenie, oligofrenii, demenţe
- schizofrenie
- stări confuzionale 3. Manierisme – gestică exagerată, afectată
- non-conformism - histrionici
Rafinament vestimentar: - homosexuali
histrionici, - schizofreni
unii schizofreni (bizarerie) - simulanţi
Megalomanie, homosexuali
Excentrică: accesorii stridente, fard excesiv, culori ţipăt 4. Bizarerii: gestică încărcată de un simbolism obscur
- manie (schizofreni, simulanţi)
- schizofrenie (bizarerii ideative)
- tulb delirante cronice 5. Perseverări – repetări gesturi: demenţe, retard, schizo
- tulb personalitate - autosupraevaluare hebefrenică

Pervertită 6. Negativism – schizofrenie, retard, depresie stuporoasa

- cisvestitism (nepotrivit cu situaţie, vârstă):
maniacali, schizofreni, tulburări personalitate
- travestitism (sex)- utilizare haine sex opus (tulb
personalitate)

12