Sunteți pe pagina 1din 20

S15 TULB PSIHICE IN INFECTII

Tulburarile psihice aparute in cursul bolilor infectioase sunt cunoscute sub denumirea de
psihoze infectioase.Aparitia tulb psihice depinde de: agentul infectios,de constitutia
bolnavului,de starea biologica si psihica a organismului expus infectiei
-in perioada de stare apar tulburari de constienta
-in convalescenta lipsesc tulburarile de constienta in schimb apar sdr psihotice
depresive,psihotice,paranoide, nevrotiforme.
Etiopatogenie sunt numerosi germeni ce pot determina tulbpsi! " bact# $irusuri# ric%etsii#
proto&oare etc
-mecanism de act: a) agentul patogen ramane la poarta de intrare si actioneaza prin
interm toxinelor care blocheaza enzimele oxidative si duc la hipoxie
-sau det tulb metab generale cu rasunet
cerebral sec ( hipoxie, tulb hemodin, dezech hidroelect, tulb enzim)
b)ag pat se fixeaza dir pe SNC- intracelular :virusuri nootrope au o afinitate
pt anumite struct cerebrale producand leuco-sau polioencefalita)---
extracelular,vascular,perivasc, meningeal:bacterii, rickettsii.
c) mec alergic: in -encefalomielitele parainfectioase din febre eruptive
( ru!eola, varicela), sau neeruptive -encefalite postvaccin
-parazitoze
d) reumatism cerebr, coree- mec necunoscute
Patogenia: efectul germenului se imbina cu reactia de aparare a org ducand la modif izolate
sau generale
'natomo(pat: -in encefalite, meningite, tromboze septice cerebr- lez localizate in:- sist
activator ascendent duc la tulb. ale constiintei lez.se mai pot localiza si in tr cerebral, sist
limbic, lez difuze in creier cu ating zonelor activatoare
"n psihozele infect propriu -zise( instabilit simpt, revenirea simpt) apar modif nespecifice,
sarace- noxele ating doar fct nu si str substr material
-!ipo)ia det necroze importante in subst cenusie si edem in subst alba
-cel nerv sunt rezist la ma!oritatea toxinelor care pot act doar indirect: bloc enz din ciclul
oxidativ ducand la aparitia hipoxiei cel histotoxice
-febra det modif moleculare cu afectarea fct principalelor enz cerebr,
-mec de prod a tulb de const: -lez primitive cerebr si#sau
-afectarea metabolismului cerebr
-factori favorizanti :- agresiuni ant: T$$, traume obstetricale - ereditate
incarcata particularit organism
-la copil-tabloul clinic e influentat de partic psihicului infantil: tulb de perceptie frecv( dat
preponder stimul viz, imag bogata)
"n functiie de varsta sunt frecv: %& ani: convulsii '& ani: reactii psihotice
Clasificare:
Simptomatologic-exista tulburari psihice comune ma!oritatii infectiilor. Psihozele sunt
functionale , reversibile, substratul este nedeterminat. Delir- febril infectios acut
lte tulb psih (asemanatoare primelor) apar pe fond inflamator organic cerebral ( semne
neurologice sau meningeale: encefalite, meningite, tromboflebitelcerebr, supuratii cerebr
Simptomatologie :
Prodromal: slabiciune emotional hiperestezica,cefalee, astenie, tend la inactivitate,
dificultati de conc a atentiei, slabirea memoriei, cresterea a excitabilitatii SNC cu
hiperestezie senz, irascibili, labilitate afect, frica, tulb de somn cu vise nelinistite -disforii
tip hipomaniacal, sau stari depresive de intensitate prepsihotica - reactii isteriforme
)
!a copii manif mai zgomotoase-sugar: refuza alim, plange fara motiv, tulb de somn, agit,
somnolenta diurna "copil mare: oboseala, scad interesului pt activitati scolare, cefalee,
ameteli, inapet, tulb de somn, irascibilit crescuta, treceri bruste de la agresivitate violenta la
nevoia de tandrete
-uneori tulb psih se agraveaza si capata alura psihotica, tabloul fiind dominat de tulb de
constienta( sdr fundamental)
*ELI+UL FEB+IL(-apare in per febrila,se caract printr-o tulb de const de tip delirant sau
delirant-oneiroid
-evol e de scurta durata, paralel cu a febrei, aspect asemanator cu ma!oritatea hipertermiilor
Clinic:-tulb ale luciditatii constienta-constant
-iluzii, halucin terifiante, intensit crescuta dupa-amiaza si seara
-somn nelinistit, cu cosmaruri
-stare de agit psiho-motorie anxioasa alternand cu perioade de liniste aparenta in care
traiesc scene halucinatorii, se poate a!unge pana la stupor confuzional cu mutism si akinezie
*a copil pe primul plan tulb de gandire, incoerenta, incalceala, vorbe fara sens
-rar :stari de depersonalizare somatopsihica cand simte ca i se modif trupul,
membrele
+ac pastreaza const propriei pers si fragmentar amintirea episodului.
#$olutie-delirul dispare cu scaderea febrei, are tendinta de repetare in conditii
asemanatoare daca evolueaza spre coma inseamna ca exista un proces encefalitic subiacent
*ELI+UL INFECTI,S-Stare confuziva care poate sa apara in timpul bolii, nefiind in raport
cu febra
%ablou clinic $ariabil :
- frecv tulb de constienta tip delirant, oneiroid, bogate in halucin, si stari de agit psihomot
- dispoz variabila in fct de cont halucin : anxietate, care poate alterna cu euforia care se poate
asoc cu agit psihomot si logoree( aspect maniacal)
-uneori agit are aspect stereotip cu ecolalie, ecomimie, ecopraxie
-sau mutism, a,inezie, fen de inhibitie catatonica cu elem cataleptice, flexibilitate ceroasa
-treptat sdr catatonic se sterge, si reapare sdr delirant" confuzional
-frecv starile de agitatie confuziva trec in stare de stupor
#$olutie starile catatonice,confuzive,delirant-oneroide din bolile inf remit in urma terapiei
bolii somatice
-in formele hipoxice sau la pac cu lez cerebrale preexistente, tulb de constienta tip delirant
poate evolua catre starea ameti$a :--dispare constinta propriei persoane
-pe prim plan e incoerenta in gandire
-vorbire devine un amestec ininteligibil de silabe si cuv
-productiv psihotica devine secundara
-agitatia motrie e redusa
-tabl clinic e mai grav
#$olutie :
-variabila: scurta sau lunga pana la cateva sapt
-clarificarea constientei se realizeaza lent cu agravari sau recaderi sau brusc in criza
-uneori dupa remiterea tulb de constienta raman o serie de idei delirante fragmentate insotite
sau nu de halucin, persista cateva zile dupa remiterea confuziei - delir rezidual
-alteori raman tulb de dispozitie: euforie cu excitatie verbala sau stare de inactivitate,
perseverari
.
!a copil tulburarile asemanatoare cu ale adultilor dar mai frecvente, se considera ca reactiile
delirante apar la > 3 ani, dearece copilul treb sa fie destul de matur, capabil de o interpretare
corecta a mediului .
*ELI+UL 'CUT.delirium/
-sdr de confuzie mentala grava, maligna
-reprez o forma de manif a encefalitei psihotice azotemice(dat factorilor infect, toxici, traum)
-st de con0u&ie mentala pro0unda cu !alucin# agitatie psi!omot intensa si de&ordonata
-mimica exprima anxietate
-stare de epuizare dat agitatiei , refuz alimentar si lichidian ce duce la deshidratare
-hipertermie, oligurie, hiperazotemie ( uree' )g la mie), moarte in /-)0 zile
-etiol: -necunoscuta
-poate apare secundar in psihoze,
-stari infect: paralizia generala progres, gripa, septicemie , puerperalitate
-dupa interv chirurgicale
-trat: hidrat si alim parenterala, neuroleptice, antibiotice, corticoterapie
-frecv la femei si tineri
-se considera ca -ar fi o intoleranta individuala fata de anumite noxe toxico-infectioase
-ar exista o excitabilit crescuta a reg talamo-hipotalamice prin infectii,
agresiuni toxice, traume diverse
1 forma particulara a manif psihice in bolile infectioase : !alucino&a in0ectioasa care este o
tulb mai putin marcata a constientei cu :
-pastrarea criticii fata de manifestarile morbide
-haluc audit, apare in per de convalescenta
- fara stari de excitatie-agitatie psihomot

%&!' PS()(C# (N *#N(N+(%#
*eningita- inflamatia invelisurilor cerebrale, indeosebi a leptomeningelui, produsa de agenti
infect-frec apare si inflamatia tesutului nervos subiacent: meningoencef
genti infect: bacterii : menigococ, pneumococ, b. proteus, bacil tuberc, b 2berth
$irusuri: coriomeningita limfocitara, poliomelitei, coxsac,ie
leptospiroze
+ropagarea infectiei pe cale hematogena sau limfatica de la focar septic invec
, forme anatomice : - meningite seroase in care procesul inflamator e caract prin
hipertermie activa, vasodilat generalizata, extravazare lichidiana in spatiul subarahnoidian
-meningite purulente: -exudat inflam format din leucocite +34
-se form depozite purulente pe supraf convexitatii cerebrale
(meningococ,pnc), la baza creierului, in cisternele chiasmatice si bazale, sau in ventriculii
cerebrali.
-se pot costitui arahnoidite ce obstrueaza caile de scurgere a *$5 sau creaza aderente pe
supraf cortexului cerebrebral.
Clinic :
- sdr infectios general- semne de iritatie meningeana ( redoarea cefei, 6erning,
7rudzinschi)
"semne psihice: iritab, sdr. confuzional, depresie, anxietate, delir-halucinatii, somnolenta
semn al corticitei ....:))))difuze
in forme usoare: hiperestezia senziti$a, fotofobie, cefaleea, tulb $asomot
"n meningitele virale semnele psihice sunt rare ( somnolenta, obnubilare) sau lipsesc dar in
general sunt mai grave in meningitele menigococica, pneumoc, tuberc
8imptomele sunt $arabile de la o zi la alta
&
-semne neurol generale sau de focar: convulsii, hemiplegii, paralizii de n. cranieni
- modif !C/
-meningita tuberculoasa evolueaza gradat debutand cu semne psihice insidioase iar dupa o
sapt apar semnele specifice, locale de meningita
-importanta meningitei : risc de afectare definitiva a creierului si a meningelui sechele
neuro-psihice grave.
%&!' PS()(C# (N #NC#0!(%#
2ncefalitele b inflamatorii ale creierului determinate de agenti infect si de toxinele lor
Clasificare in raport cu tipul de agent patogen si cu mec patologic incriminat :
-#.primiti$e:-in viroze neuropate ,cu virus rabicencefalite sezoniere, encefalite cu virus
neident ca encef epidemica letargica, encefalita mialgica benigna, encefalitele sporadice ale
copilariei, encefalita sclerozanta subacuta, polioencef subac si cr, leucoencef demielinizante
subac si cr
-#.sur$enite secundar in cursul virozelor generale : poliomielita, coriomeningita limfocitara
benigna, viroze coxa,ie si echo, herpes simplex si zoster, mononucl infect
-#. post$acc( vaccin antirubeolic, antirabic,atipertussis), postru!eolic , postvariceloasa,
postrubeolica
-2. in cursul b microbiene: fb tifoida bruceloza, tbc, dizenteria, tusea conv
"#. in spirochetoze, leptospiroze, meningoencef sifilitica, paralizia gen progresiva
-#. prin protozoare: malaria, toxoplasmoza
-#. prin metazoare: forma larvata a teniei, cisticercus cellulosae
*orfopat:
-faza acuta: hipertermie activa generalizata, edem cerebral
-daca agresiunea persista: infiltrate inflamatorii perivasc, lez degenerative pana la
necroza celulelor nervoase
-poliencef cu afectare electiva a subst cenusii: encef epidemica, rabica, poliomielitica
-leucoencef cu lez predominante ale subst albe, degener mielitica: encef din fb eruptive,
leucoencef sclerozanta 9an 7ogaert
-panencefalita cu ating subst albe(subst cenusie
Clinic : tulb psih( simpt neurol si de focar cu sau fara semne infectioase
-semnele infectioase lipsesc in leucoencef subacuta
-semnele meningeene lipsesc in unele encef virale
-cand atingerea creierului e selectiva reactia meningeana e minima
Tulb psihice constitue :sdr encefalitic;
simpt polimorfe: tulb de somn-veghe, stare de agitatie, confuzie, impulsiuni motorii, tulb
vegetative
-aparitia in circumstante sugestive pentru etiologia infectioasa
-precedate de febra ridicata in encef bact# febra moderate sau subfebr in encef virale
-apoi apar semne psihice de intens variabila: obnubilare, stupor, coma, elemente confuzive tip
productiv ( delir, stari onirice, stari amentive)
-uneori semne psihice atipice usoare: tulb de atentie, de somn, cefalee
- ex < psihoze de trunchi cerebral=- psihoza cu obnubilare, stare de excitatie psihomotorie,
tulb ale afectivit, halucin, care se mentin sapt inainte de a aparea semne neurol trebuie facut
dg.dif cu tulb. paranoida, catatonica, stuporoasa endogene(>d- paraclinic)
-tulb de constienta se agraveaza f repede trecand spre coma
-apar convulsii , afazie, semne de focar: monoplegii, mioclonii, miscari coreoatetozice,
paralizii de n. cranieni
?
-in cazuri grave: tulb de deglutitie, fonatie, respiartorii , tulb vegetative, vasomotorii, tendinta
la colaps( ating centrii bulb)
-lez spinale: parapareza, paralizii de n. spinali
#ncefalitele primiti$e
@recventa scazuta, forme atipice , fruste
0orme clinice:
- oculo"letargica: tulb de somn: hipersomnie-durata zile#sapt, inversarea ritmului nictemeral.
- algo"mioclonica: dureri musculare violente in ceafa si brate insotite de secuse caract
-in ambele forme pot apare tulb de somnveghe tip insomnie si agitatie nocturna cu
somnolenta diurna
Tulb psihice:-forma psihotica cu aspecte catatonice,delirante,oneiroide,halucin,
hipomaniacale
-excitatie de tip maniacal stereotipa, automata,saraca
-la tineri apar frecv halucin vizuale zoopsice: bolnavii vad si simt insecte,
animale(sobolani) care alearga pe corpul lor, ii musca ca in delirium tremens
-in stare de agitatie: hiper,inezii, tremuraturi, misc coreiforme
Tulb neurol: paralizii, pareza convergentei oculare, ptoza palpebrala, strabism, nistagmus,
midriaza, dimin#abolirea r. fotomotor
#$olutie :
-in cateva sapt fenomenele acute remit lasand o stare de astenie cu somnolenta sau insomnii
rebele
-in unele forme apar puseuri repetate in mai multi ani, fiecare cu o forma mai atenuata
-dupa cativa ani se contureaza sec!ele gra$e legate de lez degenerative din subst cenusie, nc
subcorticali, locus niger: crize oculogire, palilalia, sdr parkinsonian facies fi!at, rigid,
imobil, tremor, bradikinezie, lipsa misc de balansare a mainilor la mers"# se pot asocia
descarcari paroxistice de aspect isteriform, bradipsihia$
-modi0 de personalite: stari psihopatoide( impulsivit, iritabilit), la tineri excitatie erotica,
exhibitionism, alte perversiuni sexuale
-la copii: pubertate precoce, tulb de comporament: toxicomanie, vagabonda!, mitomanie ,
prostitutie, labilit emotionala tip isteric
Panence0alita subacuta sclero&anta:
-initial modif de comportament , apatie, scad interesului scolar, rar bufeuri psihotice, convulsii

-ulterior aspecte dementiale % tablou de epilepsie: crize motorii a,inetice, petit mal sau crize
grand-mal
-in st "" deterior mentala se accent, apar misc tipice tip mioclonic, repetitive, de diferite
amplitud: caderea cap, tresariri ale corpului, si memb, tendin de derobare in mers
-semne neurol: sdr piram asoc cu contr extrapiram, tremur fine,
continue in mb sup
-st """ regres psihica, pierderea vorbirii, intelegerii, stare vegetativa cu tetraplegie spastica,
rigid decerebr, cecitate# dispar crizele mioclonice
-e$olutie: luni#ani- posibila stab in st demential mediu la copil ' )&-)? ani
-dg- aspect 22A specif: varfuri lente de mare amplit in salve sincr pe fond de disritmie lenta
generalizata
- disociatie albuminoserica in lcr, proteinorahie pana la )g la mie,
-etiol: un virus lent, posibil v ru!eolic, sau v inrudit
/
#ncefalitele secundare
#ncefalita post$accinala
"dupa $acc anti$ariolica# rar dupa $. antirabica si antipertussis
-apare la B-)& zile de la data vacc brusc: semne infectioase grave: hiperpirexie, cefalee,
varsaturi
-semne meningiene din prima zi
-tulb psihice: somnolenta, confuzie la copii agitatie sau torpoare
-semne neurol gra$e: convulsii, paralizii, semne extrapiramidale
-*$5: pleiocitoza cu cresterea limfocitelor# glicorahie crescuta
-sechele: hemipareza , miscari coreiforme, oligofrenie( la )CD din cazuri)
-in con$alescenta: depresie, hipocondr, fenom astenice
#ncefalita ru1eolica
- febra eruptiva cu cele mai frecvente complicatii neurologice ( .-).D ),
-apare intre &-' ani
- apare la &-C zile de la eruptie: cu cefalee, apatie, alterarea constintei, somnolenta, delir, febra
ridicata, pareze oculare, hemiplegii, afazie
-/0D cazuri semne meningiene
-*$5 modif: limfocitoza moderata pana la )/0elem# mm&
-sec!ele import: modificari de personalitate, intarziere mintala, demente, ticuri, iritabilitate
emotionala , surditate, pareze, ataxie
#ncefalita $ariceloasa
"apare pana la & ani
-debut la .-E zile de la inceputul infectiei
-apatie, torpoare, stare confuziva, febra, semne neurol asemanatoare ru!eolei
-nu lasa sechele psihice
#ncefalita rubeolica
-apare rar
-cefalee, varsaturi , dific de vorbire, confuzie asociata cu redoarea cefei si semne neurol
generale, convulsii, semne de focar
-sechele neurol si psihice
-infectia e mai grava cand apare intrauterin l.-l& sapt det embriopatia rubeolica care duce la
oligofrenie, malformatii oculare si cardiace
%&!' PS()(C# (N CD/&! S&P&/%((!2/ C#/#'/!#
%romboflebite cerebrale :
"determinari septice secundare unor procese infectioase generale sau de vecinatate
-sdr infectios grav cu frisoane, oscilatii termice, semne de localizare 84$ variata in raport
cu teritoriul vascular compromis , semne psihice de dezorientare T-8, sdr. confuzional pana
la coma
-dg: encefalita ( antecedente sugestive# semne locale de staza circulatorie variabile in functie
de teritoriul trombozat
bcesul cerebral :
"apare in conditii asemanatoare tromboflebitei cerebrale
-in timpul unei infectii in regiunea fatei#gat sau a unei stari infectioase generale apar semne de
supuratie grava, febra mare, frisoane, pierdere in greutate
-ulterior apar semne de )(C : cefalee, varsaturi fara greata, bradicardie, modif de constienta
( apatie, indiferenta, somnolenta, torpoare pana la coma)
-semne de focalizare neurol: pareze, convulsii, hemianopsii
F
-rar dupa un episod febril initial insotit de delir infectios, pacientul nediagnosticat din cauza
lipsei semnelor de focar supravietuieste dar ramane cu semne de encefalopatie
(hidrocefalie,deficienta mintala)
%&!' PS()(C# (N '2!(!# (N0#C%(2S# +#N#/!#
Scarlatina
"la debut apare delir febril
-in perioada de eruptie-exantem -apare delir oniric
-in convalescenta - apar deliruri reziduale
"pot aparea meningite, poliradiculonevrite, encefalite cu grave complicatii neurol
%usea con$ulsi$a
"!ipo)ia datorata chintelor de tuse provoaca lipotimii, crize con$ulsi$e generalizate, stare
de rigiditate de tip extrapiramidal datorate unui proces de encefaloza avand ca substrat
tulb vasculare hemoragii punctiforme, staza, tromboze"
- pot lasa sechele: tulb fine de motricitate, atentie, labilitate afectiva accentuata
-encefalita pertussis este o manifestare rara , grava manifestata prin: stare de somnolenta,
convulsii, coma cu sechele grave psihice si neuro- se intalneste la sugar
*ononucleoza infectioasa:
-se complica rar cu encefalita, dupa regresia anginei si a tumefierii ggl
-tulb de constienta delirant onirice se pot asocia cu semne de focar
-dg paraclinic : reactia +aul-7unnel
*eningoencef urliana: sdr meningean
Pneumonii pneumococica si virala
-stari confuzive de intensitate slaba mai ales in perioada febrila
-rar la copii: manifestari convulsive, semne neurol de focar, hemiplegii
-complicatii cerebrale foarte rare
+ripa
-determina frecvant tulb psihice mai ales la copii si batrani:
- la copil mic si sugar: sdr neurotoxic manifestat prin encefalita hemoragica: cu cefalee,
insomnie, convulsii,semne de iritatie meningiana, semne de focar: hemiplegii, afazii,
mioclonii, nistagmus
- la batrani: forme ataxo-adinamice cu prostratie, stupoare, tulb confuzive delirant-oneiroide
-frecvent tulb neuroasteniforme si depresive in perioada de convalescenta
-gripa agraveaza bolile psihice si favorizeaza recaderile
)epatita epidemica
-tulb psih izolate 3 sdr encefalitice , radiculonevritice
-sdr depresive unele cu evolutie prelungita
-aspecte schizofreniforme
8tari confuzionale in formele grave
- intens variabila, progresiva, a!ung uneori la coma
- evolutie stadiala: in prima faza euforie, uneori depresie asoc cu
bradipsihie, dezorientare T-8, somnolenta diurna sau insomnie nocturna, in faza (( de
precoma: bradipsihie si dezorientarea T-8 se accentueaza, euforia persista, apare :flapping;
-tremor specific
'ruceloza
" evol indelungata in puseuri febrile, cu perioade de remisiune se transmite prin ingestia de
carne infestata- apar hepatomegalia,osteomielita,endocardita,meningoencefalita.
-simptomatologia psihica este polimorfa: sdr neurasteniforme, stari confuzive delirant-
onirice cu agitatie sau apatie in forme gra$e: delir acut
-in forma acuta se descriu aspecte de encefalita mezenchimatoasa cu perivascularita
C
-leziuni cerebrale necrotice din forme cu evolutie indelungata explica saracia psihica si
deficitele de memorie
-se descrie posibilitatea aparitie: sdr obsesional, stari schizofreniforme, sau delir cronic
sistematizat pe fond infectios
%ularemie:
stare febrila cu fenomene polinevritice, fenomene psihotice de aspect schizoid
0ebra tifoida si colibaciloza - encefalite toxice
- delir febril sau infectios
-uneori tablou confuziv delirant oneiroid se instaleaza tardiv, in perioada de convalescenta
-doze forte de cloramfenicol la inceputul tratamentului ar provoca o liza microbiana masiva
cu eliberarea unei cantiati mari de toxine care ar accentua tulb psihice ( toxinele eberthiene act
selectiv asupra diencefalului)
-admistrare prudenta de antibiotice asociate cu neuroleptice clorpromazina" ar permite
evitarea accidentele psihotice
-starile confuzive din febra tifoida si paratifoida sunt calme, cu apatie, stupoare pot apare
fenomene tip isteric
-in conval: sdr neuroastenice cu note anxioase, depresive, obsesive, hipocondriace-rar sdr
paranoide cu idei delirante de persecutie, de marire, hipocondriace, foarte rar sdr 6orsa,ov
#ncefalopatia colibacilara: toxinele colibacililor au actiune neurotropa
$linic-confuzii delirant-oneiroide, sdr catatonice, tulb mixte oneiroid-catatonice
-dezinterii amoebiene si bacilare pot provoca stari depresive, astenice prelungite, accese
confuzive rezultatul excesului de amoniac.
%&'#/C&!24
Tulburarile se datoreaza :- procesului infectios: meningoencefalita tuberculoasa
-terapiei cu tuberculostatice
-reactiei particulare a bolnavului fata de boala
*eningoencefalita %'C:
"debut -la copil: - modificari psihice nespecifice: indispozitie, tristete, dezinteres, atasament
exagerat fata de mama, scadere intelect, dureri abdominale
-la adult: apatie , iritabilitate, pe fond de afectare org importanta
-apoi apar : cefalee, anxietate, stari de confuzie cu iluzii si halucinatii uneori tablou
asemanator schizofreniei
-semne de iritatie meningiana, tulb de vorbire pana la afazie, tulb neurol
-tablou schimbator, tend la retrocedare
-meningita T7$ sub tratament poate evolua psihotic cu forme
-torpide,delirante,pseudodementiale,euforice
-o parte din supravietuitori raman cu sechele: pareze, tulb endocrine, epilepsie, tulb de
personalitate de tip antisocial cu impulsivitate, tulburari ale dispozitiei de tip depresiv,
hipomaniacal
Neurastenia bacilara :
- apare in forme latente atipice
-in cazuri mai grave-stari confuzionale cu nuante anxios-depresive
-tablou delirante nesistematizate de tip persecutor, mistic, erotoman , de
marire
-tablou cataton, de fuga patologica, acte medico-legale
-e$olutia e influentata de chimioterapie delirul poate persista in ciuda ameliorarii leziunilor
specifice
%ulb psihice secundare tratamentului cu tuberculostatice:"tratament depasit 555
-streptomicina: -somnolenta sau bradipsihie discreta pasagera
E
- rar encefalopatii zgomotoase
-izoniazidele: -euforie discreta, sau manie
-crize convulsive, stari confuzionale, schizofreniforme sau depresive- dar
frecventa lor a scazut datorita trat cu vit '6
-etionamida: tulb depresive severe cu risc suicidar sau stari de torpoare, frecventa a scazut
datorita trat cu $it PP in doze mari
-cicloserina: stari confuzionale, depresive, schizofreniforme, tulb de comportament
frecvent crize convulsive
se recomanda prudenta in prescrierea ei la bolnavii cu antecedente psihiatrice
incarcate, si asoc de vit '6, tranchilizante , neuroleptice
%ulb psihice reacti$e:
- in fct de stadiul bolii
-dupa dg: atit de acceptare, de refuz, negare, cu accese de bravura, excese fizice si sexuale sau
oscilatii intre revolta si culpabilitate, pudoare, disperare
-adaptabilitate diferita la internare , stare de pasivitate totala, sau oscilatii afective extreme si
hiperestezie afectiva
-anxietate in fata mortii precipitata de hemoptizii, interventii chirurgicale, decesul altui
bolnav
-reactii hipocondriace, isterice, psihastenice, paranoiace revendicative
-reintoarcerea la viata normala pune probleme de adaptare:anxietate, rusine, sentimente de
inferioritate
Paludismul:malaria
-tulb psihice apar datorita tulb de irigatie in capilare cerebrale, tulb hepato-renale,
hiperazotemie, anemia acuta, febra ,denutritie
Clinic : - confuzie cu stupoare atat la debut cat si in puseele febrile
-pacient cu afectiuni hepatorenale grave: deliruri acute hipertermice mortale, coma malarica
-agitatie cu agresivitate intensa
-la .-& zile apar stari maniacale sau depresive
-sdr halucinator-delirante cronice sau evolueaza catre dementa paludica %(- sdr )orsakov
Sechele : dupa vindecare la F-). luni, stare depresiva discreta , tulburari de atentie,memorie,
usoara bradipsihie, tulb.neuroasteniforme.
Parazitoze intestinale
-sdr confuzive datorate anemiei si mecanismelor toxice histaminice
-astenie
- la copii crize isterice si crize epileptice
/eumatismul cerebral face parte din grupa encefalitelor alergice
Clinic 7 apar tulb.
-in faza subacuta-astenie
-in faza acuta: psihoze tip delirant-onirice cu prodromal anxietate, cefalee, cosmaruri,
hipomanie cu logoree, dispar durerilor articulare paralel cu aparitia simptomelor psihice,
delirul mortii, aspecte confuzionale cu evolutie ac# subac# prelungita de la &-? luni la un an
-se pot asocia crize convulsive, hemiplegie
-la copii exista forme de trecere catre encefalita coreica cu tremuraturi
- in convalescenta: tablou cataton, stari depresive, anxioase, elemente hipocondriace
%ratament - cu salicilati poate determina halucinatii auditive
-coticoterapia poate determina stari de excitatie, tulb psihice delirante
Coreea acuta apare la copii si adolescenti si este de origine reumatismala
Clinic
-miscari involuntare
-tulb psihice preceda aparitia semnelor neurol
B
-insidios: cefalee, ameteli, dificultati de concentrare , scade randamentul scolar, instabilitate
motorie exagerata,
-apoi apar tulb de dispozitie, irascibilitatea, labil afect, crize de ras, plans, manie nemotivata,
apatie, lipsa de initiativa, anxietate nocturna cu vise urate, fobii, hiperestezie senzoriala
-la pubertate-tulb psihice debuteaza paralel cu hiperkinezia # tabloul psihotic: dezorientare
T-8, iluzii, hal vizuale terifiante, si cenestopatice, delir de negatie, elemente depresive,delir de
persecutie
-forme stuporoase cu imobilit, gesturi stereotipe, dezorientare
-unele psihoze pot dura cateva luni
-in perioada de remisune: instabilitate, hiper,inezii discrete, dispozitie variabila, excitatie
anxioasa sau maniacala, tulb de atentie, memorie, infantilizare caracteriala, reactii isterice,
adesea perioade de apatie si pasivitate dificultati de adaptare sociala
#82!&%(#, P/2+N2S%(C, C2*P!(C%((
#$olutia este variabila in functie de procesul inflamator, varsta, terapie, starea anterioara a
organismului.
Confuzia poate dura zile#sapt, se poate ameliora# agrava( coma, exitus)
5ar confuzia dureaza luni, ducand la deterioare psihica ireversibila.
>e asemenea confuzia poate fi episodica, se repeta la intervale variate, datorita unor boli
somatice intercurente sau unei cauze necunoscute.
"n con$alescenta : astenie, depresie, buna dispozitie exagerata cu dezinhibare, tulb de somn,
tulb vegetative, inapetenta( se sterg lent)
-in meningite, encefalite, supuratii cerebrale: sechele psih - modif permanente
Patologia tulb psih postencef: -deficite
-lez iritative dat cicatricilor
-dezechilibre fct: alter neuniforma a disfct sist cerebr si a mec de
reglare
-tulb reactive leg de constient handic, dific leg de adapt fam si soc
&rmarirea e$olutiei: 22A, probe psihologice de atentie, memorie, coordonare, performanta-
se normalizeaza mai tarziu primele care se normalizeaza: reactia celulara, albuminorahia)
Clinic : faza acuta, .-& luni, apoi stabilizarea leziunilor si urmeaza faza sechelara care se
constitue dupa cateva luni pana la )-. ani
*a copil s-a delimitat un nucleu simptomatic caracteristic: sdr cerebral lezional# sdr psihopat
axial:
-intarziere in dezvoltarea psihica
-excitabilitate crescuta
-labilit afectiva
-fatigabilitate crescuta
-iritabilitate crescuta a sistemului vegetativ
Acest sdr poate fi produs de infectii dar si de alte afectiuni: T$$, intoxicatii, boli vasculare
Simptome
-primare-rezultat al leziunilor cerebrale: instabilitate excesiva, emotivitate exagerata,
distractiblitate, irascibilitate
-secundare"depind de personalitate, de familie, de dificultatile de adaptare :anxietate,
egocentrism, perseverenta exagerata, tendinta catre ordine,
#fectele asupra creierului depind si de $arsta:
-pana la 9": ani creierul este mai vulnerabil, exista o tendinta catre reactia de aparare
generalizata, alterarea tesutului nervos este difuza, masiva insa exista o capacitate de
compensare a acestei alterari
-la adult creste capacitatea de aparare iar leziunile tind sa se localizeze
)0
82$G2*2 42H51+8"G"$2 +18T""4@2$T"1A82
-tulburari intelectuale : %& ani - oligofrenie '?-/ ani-regresiuni dementiale si stagnare la
adult -demente, sdr.psihoorganic cronic.
- tulburari de comportament- pe fond apatic apar manifestari violente legate de evenimente
minore
-tulburari de personalitate egoisti, limitati la interese concrete
-cerebrastenia postinfectioasa
-encefalopatia postencefalitica
-epilepsia
-sdr neurol de focar ( pareze, hiper,inezii, modif de tonus)
-tulb endocrine- legate de atingerea hipotalamusului: obezitate, hipo#hipergenitalism:
pubertate precoce si violenta pulsionala
-tulb $egetati$e: hipersecretia gld sebacee
-tulb somatice: facies <encefalitic= rigiditate, expresie plangacioasa, hipertricoza faciala
TH*7 "4T2*2$THA*2
Tulburari intelectuale : %& ani - oligofrenie '?-/ ani-regresiuni dementiale si stagnare la
adult -demente, sdr psihoorganic cronic cu slabirea memoriei, scaderea atentiei, alterara
gandirii, !udecatii si afectivitatii sunt caracteristice bradipsihia, tendinta la perseverare
-se adauga semne neurol sechelare si epilepsie, rezultand encefalopatia
postinfectioasa(postencefalitica#postmeningitica
-la copilul mic este afectata sfera cognitiva, predomina simpt defectuale
-la copil mare sau adult: se caracterizeaza prin lezarea mecanismelor superioare de control
ducand la dezinhibitie si eliberarea eta!elor subcorticale
-tulb psihice sunt reprezentate de alterarea sferei afective , pulsionale, a trebuintelor cu
pastrarea intacta a intelectului- modificari de tip organic a comportamentului si personalitatii
care apar indiferent de localizarea leziuni
-la batrani: diminuarea afectivitatii si a energiei, indiferenta, nepasare, apatie, inactivitate,
crize de plans, anxietate uneori negli!area ingri!irii personale elementare
8>5 +8"G1+AT1"> este forma grava a tulburarilor de comportament si personalitate
-instabilitate , neliniste motorie
-la copii mici: miscari ritmice, stereotipii, tendinta la vagabonda! (intre ?-F ani) indiferenta
afectiva, izolare, opozitionism, explozii de furie
-instincte, emotii primitive predomina, nepasatori fata de familie, mincinosi, bulimie, apetenta
pt lucruri necomestibile, polidipsie, nu pastreaza igiena corporala
-tensiunie disforica, variatii ale nevoii de contact:de la gingasie, aderenta la izbucniri de
agresiv
-atenuarea instinctului de conservare
-sexualitate precoce, pervertita: elemente sadice, excitatie sexuala exacerbata, tendinte la
homosexualitate, exhibitionism
-comportament neadecvat asemanator oligofrenilor,
-nivelul intelectual poate fi deficitar: incapacitatea de a-si concentra atentia, memorie de
fixare relativ buna, saracirea evocarii, !udecata e elemenentara, superficiala, uneori cu
deficiente tip oligofren dar cu posibilitati de sinteza
-crizele epileptice apar dupa un interval variabil ( ani) datorita fenomenelor de remaniere si
cicatrizarii
))
8>5 $25275A8T24"$
-fatigabilitate, tulb de atentie, labil emotionala, cefalee, insomnie, tulb vegetative, instab,
irascibilit, hipersensibil, rar crize isterice
D(+N2S%(C P24(%(8
-tablou clinic psihopatologic(sdr.febril,infectiossemne de iritatie meningiana,eruptii cutanate
-punctia rahidiana:"modif !C/
"n raport cu numarul de elemente
-menin purulente: ' /00-)000 elem# mm&
-meningite cu lichid clar % /00 elem#mm&
-meningite virale% )00elem#mm& pana la /-F elem#mm&
Alte dozari : glucoza in *$5 creste in meningite virale, scade in T7$( aici mai scade si
clorul) proteinele cresc
-arahnoiditele postmening cu blocarea tranzitului *$5 : creste nivelul albuminelor, cu
raport glob#alb%0,./ ( 4-0,.-0,?)
-##+ :
-meningite ac: modif generale, ritmuri alfa, teta, delta difuze, dispar pe masura ameliorarii
-m$ bacilara- anomalii teta, delta difuze, persistente, paroxisme de vf, unde lente in reg
frontale
-encefalite-trasee dezorg, ritm lent delta polimorf,cu accentuari regionale si salve de unde
delta sinusoidale,pseudoritmice, generalizate descarcari de varfuri si complexe varf-unda
-panencef sclerozanta subac: anomalii generalizate, progresive, cu caract lent, ritm delta
polimorf, predominant frontal, intretaiat de complexe ample formate din varfuri si unde lente,
regulate,repetitive cu frecv E-).# min denumite complexe 5adermec,er
-abcesul cerebral, traseu necaracteristic, cu modificari generale de tip delta difuz pe langa
care apare un focar de delta polimorfe lente localizate temporal daca abcesul are origine
otitica
-in sechelele meningoencefalitelor:- trasee normale daca trat e corect si precoce sau trasee
ritmice, alterarea sau absenta ritmului alfa si un fond crescut de unde teta si delta
generalizate#
D(+N2S%(C D(0#/#N%(!:
-forma acuta a schizofreniei pubertare- care se poate insoti de tulb vasomotorii, valuri de
roseata, transpiratii, subfebrilitate, congestie faringiana ( se steg rapid), tulb de constienta
oneroide sau delirante ,dar lipsesc semne neurol sau 22A si fenomenele somatice se sterg
rapid.
-stari confuzionale posttraumatice- exista antecedente de T$$
-intoxicatii -cu organofosforice se insoteste de dispnee, cianoza, confuzie, coma, convulsii
-etilice acute
-stari reactive de soc pot sa apara stari subfebrile, modificari vasomotorii, tulburari de somn,
anorexie, stari crepusculare, fuga, stupoare reactiva, anxietate dar se evidentiaza o situatie
psihotraumatizanta la un interval scurt anterior aparitie simptomelor
-psihoza isterica apar tulburari polimorfe cu agitatie, modif de constienta, crize cu aspect
epileptiform dar 22A normal,traume psihol in anteced si lipsa semnelor neurol si somatice
infirma dg.8e pune problema dg.diferential pentru ca exista crize isterice la debutul
psihozelor infectioase
-starile confuzionale din tumori, boli degenerative
-echivalente epi- apar la un pac cunoscut#in tratam durata scurta a starii confuzive,amnezia
actului,actele agresive ilogice,nepotrivite cu caract blv
).
%/%*#N% este etiologic, patogenic si simptomatic---A4T"$G"TAT2 IIIII
-etiologic: antibiotice, uneori in encef virale se folosesc A7 cu spectru larg
-patogenetic: -corticoterapia:- GG$ iv /-)0 mg#,gc la copii .00-?00 mg in perfuz la adulti
-prednison .0-F0 mg#zi
-dexametazona in doze descrande in cure de .0-&0 zile reluate
dupa o scurta stimulare a corticosuprarenalei cu A$TG timp de &-? zile
JJJ-deriv de fenilbutazona (6etazon) )-& tb#zi a 0,./mg in cure de )?-.0zile
-corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
-scaderea edemului cerebral prin deshidratare cu -glucoza && D, iv
-sulfat de 3g in sol ./ D , in!
-diuretice: furosemid
-vit 7,$ in doze mari
"simptomatic
-sedarea: tranchilizante, neuroleptice blande: tioridazina
-neurolept ma!ore si antidepres cu prudenta in perioada de stare
-se util: haloperidol, clordelazin, napoton, diazepam, fenobarb, cloralhidrat
-in convalescenta : vit, lecitina, psihotrope de tipul centrofenoxinei( encefabol, meclofenoxat),
ac glutamic
(in perioada sec!elara( intotdeauna neurotro0ice datorita 0ondului organic si medicatie
adaptata sdr psi!opatologic1
-iritabilitate, tranchilizante minore: meprobamat(scos de pe piata in .0).), diazepam,
napoton, hidroxizin
-tulb leg de st psihopatoida: propericiazina( neuleptil), tioridazina(&0-).0mg#zi),
levomepromazin( )00-)/0mg#zi)
(psi!oterapie# orientare pro0esional# readaptare
-antiandrogene: tioridazina, bromuri
-chimioterapicele in doze mari risca sa creeze un sdr de aplatizare a personalitatii, sa
blocheze dezvoltarea intelectuala
-copii cu sechele pot necesita institutionalizare in functie de gravitatea deficitului
%&!' PS()(C# D# 2/(+(N# !&#%(C:#tiologie -"nfectia sifilitica este produsa de
catre treponema pallidum.8ifilisul este o infectie cronica, care apare in general la adulti si
evolueaza stadial. Afectarea sist nerv se poate produce la un nr de &-/D din cazuri. *a copil se
descrie sifilisul congenital, castigat prin infectie transplacentara de la o mama sifilitica, dupa
luna a /-a de viata intrauterina. *ezarea sist nerv in sifilisul cong este frecv atingand pana la
)F-.BD din copiii nascuti din mame sifilitice.
Patogenia sifilisului - este bine cunoscuta. +atrunse in organism prin intermediul sancrului de
inoculare, spirochetele intra intr-o etapa ulterioara in sange, realizeaza o invadare a acestuia
de tip septicemic (faza secund), dupa care se fixeaza la niv diverselor organe. +atrunderea in
sist nerv se face pe doua cai: hematogena si perineurala-limfatica.
"nitial la niv creierului, procesul infectios ataca vasele cerebrale, spatiile perivasculare si
meningele, dand nastere la o serie de leziuni inflamatatorii caracterist cunoscute sub denum
comuna de sifilis cerebral meningovascular (faza tertiara).Abia dupa invingerea barierei
biologice hemato-meningiene, care se realiz intr-un interval de )0-.0 ani, spirochetele ataca in
mod direct parenchimul nervos, determin pe langa leziuni inflam meningovasculare caract
etapei anterioare, alterari foarte grave, degenerative ale celulelor nervoase. Acesta faza este
denumita drept :sifilis cerebral parenchimatos; si coresp clinic paraliziei generale
progresive$"n sifilisul cerebral meningo-vascular, procesul inflamator lezeaza meningele si
peretii arterelor producand arterita sifilitica, leptomeningita sifilitica tertiara, precum si
)&
leziunile inflamatorii proliferative specifice denumite :gome;. !eptomeningita luetica se
manif printr-un proces de arterita specif a vaselor meningeale si a ramific lor si o infiltratie
limfocitara a meningelui bazal insotit de reactia hiperplastica secund cu proliferarea tesutului
con!unctiv meningeal.3acroscopic, strat meningelui apar ingrosate, albicioase, opace. 5eactia
productiva mezenchimatoasa prinde radacinile nervilor cranieni, iar la copilul mic determina
obliterarea cailor de scurgere a lichidului cefalorahidian cu constituirea secundara de
hidrocefalii.Tulburarile neuropsihice prod de catre sifilisul cerebral meningovescular pot fi
sistematizate, dupa AhiliaroKs,i, in & grupe:).Tulb determ de catre procesul de meningita
sifilitica, pseudoneurastenia sifilitica, meningita sifilitica precoce, sindr hipocondric-reactiv,
meningo-encefalita sifilitica, sifilisul epileptiform..Tulb legate de modific vasculare: sifilisul
apoplectiform (al vaselor mari) si sifilisul vaselor mici&.$azurile cu leziuni difuze:
pseudoparalizia sifilitica, sindr amnestic, forma halucinatorie paranoida sifilitica
8ifilisul parenchimatos cuprinde: paralizia generala progresiva si tabesul.;.%ulb psihice in
perioada primara a sifilisului >escoperirea infectiei luetice constituie un traumatism psihic
puternic, care poate determina aparitia unei stari reactive. "n asemenea cazuri, anxietatea
creste progresiv, este colorata de fobii, de teama de a nu infecta si pe altii apar insomnii,
scaderea interesului fata de ambianta, manifestare ce poate a!unge la intensit unei psihoze
depresive. *a limita de granita cu perioada secund au fost descries stari confuzionale, sindr
maniacale si chiar stari delirant halucinatorii.,.%ulb psihice in perioada secundara8unt
legate din fapt de o determinare organica precisa, meningita sifilitica precoce, care este
expresia primelor fixari ale treponemelor la acest nivel si apare inca din primele &-? luni ale
infectiei. Abia mai tarziu, dupa ) an, ) an si F luni, se constituie un proces meningitic
important, care nu mai retrocedeaza si determ manifest descrise in stadiul de sifilis meningo-
vascular."n cadrul meningitei precoce, tulb psihice pot sa fie discrete, sub forma de parestezii
in membre sau dureri la nive sacrului, ca urmare a iritarii trunchiurilor nerv, sau pot imbraca
forma unor adevarate psihoze toxiinfect caracteriz prin episoade succesive, tranzitorii,
confuzional onirice, sdr maniacale sau depresive, puseuri psihotice melancoliforme,
halucinoza sifilitica (+laut). 3ai persistente ar fi sdr neuroastenice cu aspect cenestopatic
complicate cu idei delirante hipocondrice.
3eningita se exteriorizeaza in ma!orit cazurilor prin simpt caracteristice: cefalee,varsaturi,
cateodata si febra, redoarea cefei. 5areori pot apare paralizii de nervi cranieni si anume
perechea a """, a 9"" si a 9""". >iagnosticul este orientat clinic pe baza sdr meningeal, iar
reactiile serologice in sange sunt pozitive dupa a ?/-a zi. 2xamenul *$5 evidentiaza reactia
benzoe coloidal. 5eactiile 7ordet-Lassermann si T"T 4elson sunt pozitive in *$5. *a sugar
meningita sifilitica apare din luna ? / pana la sf primului an de viata si se manifesta prin
bombarea fontanelelor, redoarea cefei si semnul )ernig. 1 forma clinica individualiz este
;pseudoneurastenia si0ilitica; se traduce prin iritabilitate, dureri de cap, ameteli, diverse
cenestopatii, scaderea memoriei si a capac de munca. Acest sdr coincide adesea cu fenom de
iritatie meningeala, a carei expresie este in fapt.9.%ulb psihice legate de sifilisul meningo"
$ascular in faza urmatoare, procesul de inflamatie cronica progresiva capata un caracter
stabil.2eningoence0alita si0ilitica se exteriorizeaza dupa )-/ ani de la debutul bolii si se
caracter printr-un proces sclerogomos, cu leziuni meningeale import ce cuprind nervii cranieni
si afecteaza in acelasi timp creierul. 8impt sunt in parte asemanat cu cele ale meningitei
precoce, insa tulb de constienta sunt mult mai grave (stari crepusculare, delirante) fiind
insotite de crize convulsive si semne neurologice caracterist neurosifilisului. 8e descriu
paraliziile de nervi cranieni, facialul (9"") unilateral sau bilateral, apoi oculomotorul comun
("""), perechile a "9-a si a 9"-a si muschii dilatatori ai laringelui. "n sifilisul congenital e frecv
atro0ia optica ce apare dupa primii . ani de viata, atingerea fiind bilaterala.*odificarile
pupilare sunt deodebit de importante. +upilele sunt inegale (anizocorie) au contur neregulat,
crenelat. "n ma!orit cazurilor au un grad de mioza, rareori exista dilatare pupilara si dispare
)?
reflexul fotomotor. Semnul +rg,ll--obertson consta in disparitia reactiei pupilare la lumina cu
pastrarea acomodarii la distanta.Si0ilisul epilepti0orm poate constitui uneori singura forma de
exteriorizare a luesului cerebral. 8e manifesta sub forma de crize .C/, absente sau crize
focale, care sunt rezistente la tratam antiluetic.Si0ilisul apoplecti0orm se caracter prin aparitia
la nivelul vaselor mari cerebrale de hemoragii urmate de ramolismente, care determina in
ultima instanta instalarea tabloului demential lacunar. 2volueaza ani si uneori zeci de ani si se
caracterizeaza pe plan neurologic prin semne de focar: paralizii ale nervilor cranieni ptoza
palpebrala, strabism, anizocorie, hemiplagie, paraplegie cerebrala, tulb de vorbire, dizartrie si
uneori afazie. "n si0ilisul $aselor mici - leziunile luetice afecteaza oarecum selectiv arterele
mici corticale. 8unt mai rare semnele de focar. +e plan psihic, se noteaza o scadere globala a
intelectului 0 dementa pe fondul careia pot apare halucinatii auditive, idei delirante de
persecutie sau gelozie, fenomene catatonice negativism, stereotipii"$ 4eurologic se pun in
evidenta anizocoria, diminuarea reflexului foto-motor. Pseudo(parali&ia si0ilitica este un tip
de dementa luetica cu multiple elemente neurologice de focar stabile si necaracteristice
+A+.Sindromul amnestic 3orsa%o$ este deseori asociat cu fenomene de deficit
intelectual$Forma !alucinatorie si paranoida a luesului cerebral se caracterizeaza prin
excretia halucinatiilor auditive de obicei cu continut neplacut, asociate cu existenta ideilor
delirante de persecutie, de gelozie, pe un fond de organicitate cu atentie instabila, memorie
scazuta, gandire lenta, saracacioasa, sugestibilitate.@orma gomoasa realiz uneori fenom de
hipertensiune intracraniana.*a copil, tulb intelectuale legate de afectarea difuza a vaselor
mici pot sa imbrace aspectul de oligofrenie de diferite grade cand procesul incepe devreme,
inainte de & ani sau de proces demential net cand incepe dupa )0-). ani.
>e asemenea, sunt specifice copilului tulb de comportament, care pot aparea pe un fond
intelectual normal si incep prin stari de excitatie motorie, acte impulsive cu scaderea
controlului scoartei. 2le pot sa constituie inceputul paraliziei generale."n alte cazuri, pe langa
intarziere in dezvolt psihomot, se obs si o dezvolt insuficienta a sferei afective. 2volutia este
cronica spre agravare. Aspectul clinic este asemanator cu cel din formele cronice ale JJ
encefaliei epidermice cu dezinhibarea impulsiunilor, lipsa sentimentului fricii,
vagabonda!$>iagnosticul luesului cerebral se formuleaza pe baza examenului lichidului
cefalorahidian. 2xamenul general va pune in evidenta localizarile viscerale.Tabesul aceasta
afectiune se studiaza de obicei la neurologie. Au fost descrise forme de tabes cu puseuri
confuzive delirant-oniroide sau cu stupoare insotita de o stare generala precara. >iagnosticul
tabesului se stabil pe baza urmat semne: tulb de mers si de echilibru (ataxie locomotorie), tulb
senzoriale si de sensib profunda, crize viscerale, tulb sexuale, sfincteriene si trofice$>intre
tulb senzoriale sunt caracteristice surditatea si cecitatea prin atrofia specifica a nervilor
auditiv si optic. "mportanta de retinut este abolirea reflexelor osteo"tendinoase incepand cu
cel achilian.:.Paralizia generala progresi$a 7 P+P - este o meningo-encefalita cronica
difuza luetica caract clinic prin tulb psihice globale si progresive si prin tulb motorii cu
caracter paretic.Clinica parali&iei generale. "ncubatia este indelungata, apare dupa C-)0 ani
si exceptional intre .-&0 de ani dupa sancrul primar.2volutia bolii poate fi urmarita in trei
perioade: debut, stare si faza terminala, de marasm.Forme de debut in P4P:-1ebut prin
scaderea progresiva a activitatii intelectuale. 8e obs o scadere a capacitatii de munca si de
integrare, oboseala intelect, dificultate in mentin si fixarea atentiei, scad initiativei, bolnavul
devine usor sugestibil, aprobativ, prezinta usoare tremuraturi si dizartrie.+A+ Mincepe intr-un
mod neurasteniform;.-1ebut prin tulb de comportament. +acientul devine iritabil, neatent,
neglii!eaza indatoririle de serviciu si de familie, e galagios, agresiv, manifesta lipsa de
stapanire de sine, are impulsiuni erotice, abuzeaza de alcool.--1ebut prin tulb de etica, prin
acte medico-legale. +acientul savarseste in mod brusc acte cu evident aspect antisocial.
$aracteristic este furtul cu martori. Hneori bolnavii, pana atunci aparent sanatosi, comit acte
grave, prin care atenteaza la legile de morala si convietuire: exhibitionism, atentate la
)/
pudoare, viol si altele.Alteori debutul poate imbraca aspectul unei boli psihice acute sau
subacute. Astfel se descriu: a)debutul expansiv marcat printr-o stare de excitatie de tip
maniacal. +acientul este euforic, !ovial, desfasoara planuri marete, extravagante, cu mult peste
posibilitatile sale de realizare, este iritabil, certaret.b)debutul depresiv, caract prin apatie,
tristete, preocupari de inutilitate. +acientul este retras, obosit, abatut, saracirea gandirii
antrenand scaderea capacitatii de activitate.c)debutul delirant paranoid sau paranoic, caract
prin profilarea unor idei delirante absurde-contradictorii de marire, bogatie, inventie, legate de
un fond euforic sau, din contra, a unor idei de gelozie, sau hipohondrice.d)debut prin
tulburari neurologice, caract prin prezenta tremuraturilor, ticuri, semnul pastilei (1bregia),
miscari de trombon a limbii, dizartrie discreta.Perioada de stare in P4P se constituie dupa
cateva luni de la debut si se caract prin: ).tulb psihice .. tulb neurol si somatice
generale&.modif umorale;.tulb psihice:-se remarca o scadere generala a activit intelec,
bolnavii devin sugestionabili, aprobativi, apar dificult in orient temporo-spatiala. Atentia
spontana este scazuta, iar cea voluntara se fixeaza greu. 2erceptiile sunt lente$ 3luziile de
persoana sau falsele recunoasteri sunt tot mai accentuate in special in forma
expansiva.3emoria scade repede insa in mod inegal. Tulbur cuprind la inceput cunostinte
teoretice, limbile straine, notiun matemat, numele de persoane si locuri.Amnezia
anterogradata progreseaza, realizandu-se in curand o amnezie antero-retrograda..ulb de
gandire, lipsa constiintei bolii si de critica !aloneaza tabloul clinic al unei demente de tip
global. >eficitul devine mai evident pt !udecatile abstracte. 7olnavii pierd capacit de a utiliza
experienta din trecut in activit prezenta.$alculul mental, chiar elementar, simple adunari se
efect cu multa dificultate sau cu erori grosolane.Aandirea este paralizata de idei delirante de
aspect expansiv sau depresiv. $ele mai frecvente sunt ideile delirante de marire, bogatie,
inventie, iar pe fond depresiv apar idei delirante de pre!udiciu, ruina, persecutie su
hipocondrice.Sfera afectiva se caracteriz printr-o labilitate marcata dand aspectul unei
incontinente de tip pseudobulbar. Hneori bolnavii sunt irascibili, certareti, trec usor de la
veselie la manie. "n faza inaintata, pacientii devin indiferenti, raman preocupati doar de ceea
ce intereseaza viata vegetativa, devin bulimici, lipsiti de pudoare, se exhiba in public.
+ctivitatea capata si ea un caracter dezordonat, este nesustinuta, fara randament.4ointa lor
este slabita, bolnavii sunt sugestibili, aprobativi, devin colectionari de obiecte fara
valoare.3nstinctul de conservare scade, instinctul alim se perverteste pana la coprofagie sau se
exacerbeaza, bolnavii devinind bulimici."n unele forme depresive cu negativism alimentar, ei
prezinta tentative de suicid sau se automutileaza.,.Sindromul neurologic:).Tulb
oculare:anizocorie,mioza cu fixitatea pupilei,contur neregulat al pupilei si prezenta semnului
ArgNll-5obertson. ..5eflexele osteo-tendinoase sunt vii si poli,inetice.&.Tulb de sensibilitate
subiectiva sunt relativ frecvente.?.Tulb de motilitate.Tremuraturile sunt printre semnele cele
mai precoce si constante.2le predomina la fata,limba si la maini si sunt exagerate de
miscari.5ipsa de coordonare a miscarilor (dispraxia) se traduce prin tulburari de mimica,
vorbire, scris si mers. Tulburarile de vorbire, se evidentiaza in perioada de stare si capata
aspectul unei dizartrii.3ersul este necoordonat, nesigur iar in forma asociata cu tabesul,
devine ataxic.8unt frecvente tulburarile trofice si vasomotorii, alteratii ale dintilor, unghiilor,
fragilitatea excesiva a oaselor.9.Sindromul umoral este de o mare import in stabil diagn
pozitiv."n sange, reactiile 7ordet-Lassermann, 3einic,e si $itochol sunt intens pozitive. "n
sifilisul tratat incomplet se poate intalni 57L negativ.Perioada terminala a P4P Simpt
neurologice se mentin si se agraveaza$ 1izartria se accentueaza pana la anartrie, deglutitia se
face cu greutate si poate duce la asfixia mecanica sau edem pulmonar. 7olnavii scad in
greutate, pierd controlul sficterelor, tulburarile de troficitate favorizeaza aparitia escarelor$ "n
final, bolnavii, epuizati fizic, casectici, prezinta o degradare rapida a psihicului, a!ungand intr-
un stadiu profund demential cu marasm.4etratata, sfarsitul bolii poate surveni prin exitus de
la cateva luni la cativa ani, de la debut prin infectii intercurente, complicatii pulmonare,
)F
renale, status paralitic congestiv etc.0orme clinica ale paraliziei generale progresi$e:I
Forme clinice dupa e$olutie1 a) +A+ forma galopanta, rarab) +A+ cu remisiuni spontanec)
@orme cu evolutie subclinica de lunga durataII Forme clinice dupa aspectul
simptomatic1a/@orma expansiva se observa in ./D din cazuri si se manifesta prin simpt
asemanat excitatie maniacaleb).@orma depresiva cuprinde ./D din cazuri : - bolnavul este
trist, plange cu usurinta, uneori se obs un delir de autoacuzarec).@orma circulara cu alternante
mai mult sau mai putin marcate a perioadelor de excitatie si depresie.d).@orma paranoida,
halucinatorie, cu idei de persecutie sau de mariree).@orma schizoida cu disociatia functiilor
intrapsihice, incoherenta ideatorie, verbigeratie, stare catatonica, stereotipii cu raptusuri
verbale sau motoriif).@orma confuzionalag).@orma epileptiformah).@orma simpla,
dementiala, forma cu cea mai lunga evolutie de &67$
III Forme de parali&ie generala progresi$a atipice sau asociate unui sdr
neurologic1a/+aralizia lui *issauerb).@orma diencefalica5c/Tabo-paralizia
generala5d/8indromul Auillain Thaon.I6 Forma clinice dupa $arsta1a/+aralizia generala
!uvenilaintre )&-.0 anidar se descrie si o forma infantila intre E-). ani5b/+aralizia generala
la batrani apare dupa varsta de /0 de ani.*iagnosticul po&iti$ trebuie facut cat mai precoce,
la aparitia celor mai discrete semne ale fazei Mpreclinice; de acest fapt fiind legata eficienta
tratam. >iagn poz se bazeaza pe existenta semnelor clinice(neurologice si psihice) pe datele
anamnestice, pe reactiile serologice si pe examenele paraclinice.*iagnosticul
di0erential:).manie5.. depresie melancolica5&. starile dementiale: a) dementa arteriosclerotica,
b) dementa senila, c) boala lui +ic,, d) boala lui Alzheimer, e) dementa saturnina sau
pseudoparalizia generala saturnina, f) dementa alcoolica, g) dementa traumatica8e pun
probleme de diagn diferential cu: epilepsia, scleroza multipla, intoxicatia cu brom, tumorile
cerebrale ale lobului frontal (moria), cu oligofrenia, schizofrenia la copii, cu unele infectii
(melitococii) sau infestari (tripanosomioze)%ratam sifilisului ner$os1Hn aspect import il
constituie profilaxia infectiei sifilitice.+entru prevenirea sifilisului congenital se impune
tratarea mamelor sifilitice cu serii de penicilina, de F milioane de unitati, in cursul sarcinii,
repetate eventual in raport cu negativitatea probelor serologice.%ratam curati$1Tratam
neurosifilisului,al paraliziei generale se efectueaza cu a!utor penicilinei."n neurosifilis ea se
aplica in cure de .0-&0 milioane de unitati in doze de ) milion unitati zilnic.JJJin )B00
toamna."n sifilisul congenital, copilul treb se primeasca cel putin )00.000 H#,g corp. 5aspund
bine la tratam leziunile inflamatorii si foarte putin cele degenerative, care sunt ireparabile,
creand invaliditati neuropsihice grave
.specte neuro"psihiatrice ale )(8 si S(D3ntroducere
8">A este boala in care virusul imunodeficientei umane (in principal G"9-)) cauzeaza
deteriorarea severa a imunitatii celulare, ceea ce duce la infectii oportuniste, neoplasme,
sindroame legate direct de virus si deces. 8">A poate sa fie considerate o boala cerebrala, pt.
ca peste /0D din persoanele infectate au manifestari neuro-psihiatrice. *a autopsie s-au
constatat modificari neuro-patologice la pana la B0D din bolnavii de 8">A. *a )0D din
pacienti, acuzele legate de 84$ constituie semnele initiale ale tulburarii.HI6 si transmisia
sa1 )(8este un retrovirus inrudit cu virusul leucemiei celulelor T umane(GT*9). Au fost
identificate cel putin doua tipuri, G"9-) si G"9-. s-ar putea sa existe si alte tipuri, clasificate
G"9-0. G"9-) este agentul cauzator principal al ma!oritatii tulburarilor legate de G"9. 9irusul
este prezent in toate lichidele biologice ale corpului persoanelor afectate, avand concentratiile
cele mai ridicate in sange, sperma si in secretiile cervicale si vaginale. 3odul de transmisie
include actul hetero-si homosexual, transmiterea de la mama afectata la fat sau nou-
nascut,precum si acele, produsele de sange si accidentele medicale. 8exul oral a fost rareori
implicat.1iagnostic si tablou clinic:A.Testarea serica. >oua din tehnicile disponibile pt.
depistarea anticorpilor fata de G"9 sunt testul cu imunoabsorbant legat de enzime(2*"8A) si
testul Lestern blot. 2*"8A este screening-ul initial. Lestern blot este mai specific si se
)C
foloseste pt. confirmarea rezultatelor positive la 2*"8A. 8eroconversiunea (pozitivarea)este
modificarea, dupa infectia G"9, de la rezultatul negative la testul pt. anticorpii anti-G"9, la un
rezultat pozitiv. 8eroconversia se produce, de obicei, la F pana la ). saptamani dupa infectie,
dar poate sa necesite si F pana la ). luni.7.3anifestarile clinice non-neurologice. "n cursul
seroconversiei, &0-/0D din persoanele infectate au un sindrom asemanator unei raceli$
8imptomele include febra, eruptie (rash), cefalee si oboseala. 5arele manifestari neurologice
include sindromul Auillain- 7arre, encefalopatie si meningita. Hrmeaza un studio
asimptomatic a carui durata mediana este de )0 ani. "n acest timp nr. de celule $>?( scade de
la valoarea normala de peste )000#mmm& la mai putin de .00#mm&. Atunci cand celulele
$>?( scad sub .00, pacientii se gasesc la risc ridicat de complicatii care definesc 8">A.
$onditii asociate cu infectia G"9 :"nfectii bacteriene, multiple sau recurente$andidoza a
bronhiilor, traheei sau plamanilorGerpes simplex, ulcere cronice(durata') luna ) sau
bronsita, pulmonita sau esofagita8arcom 6aposi*imfom cerebral primar+neumonie cu
+neumocNstis carinii.
Tulb fct creierului in infect G"9(tratat) :-orientarea :dezorientare T8,auto si allo
psihica -constienta :obnubilare#confuzie -atentia :fatigabilitate,hprosexie -perceptia :h#Ges
tezii,halucin -memoria :h#amnezie -gandirea :bradipsihie,delir -limba! :redus afectivitatea
:labilitate,tulb ale dispozitiei,anxietate,depresie,manie -personalitatea :stari
psihopatoidevointa-apatie,h#abulie -activitatea :tulb de comportam,redusa
specte neurobiologice ale infectiei )(8:) $reierul pacientilor infectati cu G"9 poate sa
fie afectat de o gama larga de procese morbide, chiar si in absenta altor semne sau simptome
de 8">A. $omplicatiile neurobiologice primare sunt cele atribuite virusului in mod direct.
$omplicatiile secundare sunt acelea care decurg din bolile si tratamentele asociate cu
G"9.Tulburarile mintale asociate cu infectia G"9 include dementa, psihoza acuta, tulburarea
dispozitiei si modificarea de personalitate rezultata dintr-o conditie medicala generala. 7olile
care cauzeaza, ocazional, dementa la bolnavii cu 8">A include toxoplasmoza cerebrala,
meningita criptococica si limfomul cerebral primar. 7)%ulburari neurocogniti$e.;.Afectarea
neurocognitiva asimptomatica. Afectari neuropsihologice subclinice, care nu impieteaza
asupra functionarii.,.Tulburarea neucognitiva usoara. Tulburarile neurocognitive
asimptomatice si usoare apar la /0D din bolnavii de 8">A. +revalenta creste pe masura ce
boala progreseaza. $onditiile par sa fie stabile sau lent progresive. 2lementele tipice include
dificultati de concentrare, incetinire subiectiva, fatigabilitate mintala, deficit subiectiv de
memorie, incetinirea performantelor motorii simple si dificultatile in rezolvarea problemelor
si in rationamentele abstracte. >atele neuropsihologice indica deficite subcorticale. -ata
scaderii C1&% poate sa fie legata de severitatea deteriorarii cognitive$ "ncarcatura virala a
84$ poate sa coreleze si ea cu severitatea. 5ezultatele electroencefalogramei(22A) si
imagistica cerebrala sunt, de obicei, normale.9.>ementa.Anormalitatile mai profunde include
hipomnezie severa, concentrare dificila, marcata bradipsihie si probleme cu intelesul si cu
gasirea cuvintelor. *a testarea neuropsihologica sunt prezente deficite ma!ore, chiar si
rezultatele 3ini-3ental 8tate 2xamination sunt usor anormale. >ementa poate sa progreseze
pana la apatie severa, confuzie si dizabilitate totala. $onstatarile neurologice include semne
de eliberare a lobului frontal, hiper-reflexie, incoordonare si slabiciune motorie. "magistica
cerebrala poate sa releveze atrofie cerebrala si zone hipertransparente in substanta alba la
tomografia computerizata($T), precum si arii anormale de semnal intens la "53, pe langa
anormalitatile metabolice la tomografia cu emisie de pozitroni(+2T) si la tomografia
computerizata cu emisie de foton unic(8+2$T).22A arata trasee lente. 2xamenul *$5 arata
niveluri inalte ale 7.-microglobulinei si niveluri crescute ale neopterinei si acidului
Ouinolinic.3arimea incarcaturii virale in *$5 este legata de severitatea dementei. 2xamenul
neuropatologic arata celule gigante multinucleate, noduli microgliali, infiltratie perivasculara
si demielinizare$ Aparitia dementei are semnificatie prognostica defavorabila, /0-C/D dintre
)E
bolnavi decedand in decurs de sase luni. "ncidenta dementei a scazut substantial odata cu
utilizarea terapiei antivirale.8TA>""(tratat) :-0 normal :fct intelect si mot 4 -0,/
echivoc,subclinic :simpt absente#min fara alter capacit de munca sau de a efectua sarcini
cotidiene semne neurol discrete(reflex de pridere,incetinirea misc oc sau ale
extremit)mers(forta-4 -) usor :mentine capacit efect activit cotidiene si profesion,dar
prezinta o alterare evidenta a fct intelect si mot,merge fara a!utor -.moderat :mentine capcit
efect fct de baza(ingri!ire personala)dar e incapabil sa mentina serviciul sau mare parte a
activit cotidiene,se deplaseaza adesea cu sustinere -&sever :handicap intelect ma!or(incapabil
sa asimileze sau sa retina evenim personale,sa sustina o conversatie,sa dea rasp complete)sau
handicap motor(nu merge fara spri!in,scaderea @ musc) -? terminal :practic
vegetativ,intelegere rudimentara,capacit de comunic nula,parapareza cu incontinenta urin si
fecala
C.Sindroame psihiatrice:;.>elirium.>eliriumul este probabil subdiagnosticat. ,.Tulburari
anxioase.D.Tulburare de a!ustare.#.Tulburari depresive. "ntre ?-?0D. 0.Abuzul de substante.
+.8inuciderea. @actorii de risc pt. sinucidere sunt: existenta unor prieteni care au decedat din
cauze legate de 8">A aflarea recenta a seropozitivitatii G"9 probleme sociale dificile legate
de homosexualitate suport social si financiar inadecvat si prezenta dementei sau deliriumului
si abuzului de substante.).Sanatosul ingri!orat (Korried Kell). +ersoane din grupuri la risc
crescut care, desi sunt seronegative si nu sunt bolnave, sunt anxioase sau au o obsesie in
legatura cu contractarea virusului. 8imptomele pot sa include anxietate generalizata, atacuri
de panica, tulburare obsesiv-compulsiva si hipocondriaza.
%ratament:.+reventia:8exul sigur<+rofilaxia post-expunere.'.@armacoterapia:Terapia
antiretrovirala :model GAA5T.Agentii antiretrovirali se folosesc in asociere cu medicamente
care previn sau trateaza complicatiile asociate cu G"9 pe care le produc diferitele infectii
oportuniste. Terapia antivirala si profilaxia si tratamentul agresiv al infectiilor oportuniste au
crescut mult longevitatea si calitatea vietii pacientilor infectati cu G"9Terapia antiretrovirala
a tulburarilor neurocognitive. +t. tratamentul deteriorarii neurocognitive asociate cu G"9 se
poate folosi monoterapia cu zidovudina in doze mari, in parte din cauza bunei capacitati de
trecere a barierei hemato-encefalice.
%ratamentul medicamentos al sdr psihiatrice asiciate cu )(8:*a pacientii cu boala mai
avansata legata de G"9, trebuie folosite doze de medicamente mai mici, din cauza
sensibilitatii mai mari fata de efectele secundare. Agitatia asociata cu delirium si dementa sau
psihoza poate fi tratata cu doze mici de antipsihotice cu potenta ridicata ( de ex. 0,/ mg de
haloperidol-Galdol initial) sau de antagonisti ai serotoninei-dopaminei (de ex. 0,./ mg
risperidon-5isperdal initial, .,/ mg de olanzapina-PNprexa initial. Trebuie sa se tina seama de
cresterea riscului de delir anticolinergic, con$ulsii si efecte secundare extrapiramidale la
aceasta populatie. +acientii cu sindroame neurocognitive pot sa beneficieze de
psihostimulante ( de ex. .,/ mg metilfenidat de doua ori pe zi, cu cresterea lenta pana la
.0mg#zi. >epresia se poate trata , de asemenea , cu psihostimulante. +t. depresie se folosesc
tipic inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei. "n depresia ma!ora si in sindroamele
fatigabilitate-anergie pot fi eficiente in!ectii de pana la ?00 mg testosterone. 8tarile anxioase
se trateaza , in general, cu benzodiazepineoxazepina sau altele cu elimin scurta" sau cu
buspirona.. 8tarile maniacale se pot trata cu litiu sau cu anticonvulsivante stabilizatoare ale
dispozitiei. +sihoterapia:Atat psihoterapia indi$iduala cat si cea de grup au un rol
important in a!utarea bolnavilor sa faca fata problemelor legate de blamarea de sine, stima de
sine si posibila moarte.
3edicam trebuie utiliz cu discernamant deoarece pac cu afectare cerebrala sunt mai sensibili la
efectele psihoactive dozele initiale trebuie sa fie mici si crescute lent progresiv disfct hep#ren
poate altera metab drog si eliminarea lui se ia in considerare si interact medicam :efect potentator
al analgezicelor opioide si medic psihoactive
)B
5ecuperarea neuropsih in 8">A :strategiile de ingri!ire impun :-instituirea unor metode de
depistare activa a infect in grupele de risc -eval si planific asistentei medicale a blv -evidentierea
tuturor pb acuale reale sau potentiale de viitor care ar putea influenta negativ o ingri!ire
corecta :pb legate de starea blv(medicale,fiz,psihol si sociale)boala de baza,hospitalism,terapia
aplicata -considerarea apectelor logistice,educationale si manageriale
Asistenta neuropsih in 8">A
)) crearea unui mediu sigur(prevenirea infect nosocomiale,care in context bolii ar fi
fatale) minimalizarea impact efect adv la medicam si accidentelor datorate slabiciunii#confuziei
blv
.) asigurarea miscarii si mobolizarii complete,a independentei blv -reducerea distrofiei musc si
terap corecta a afect neurol -preven ulcerelor de decubit si trombozei v prof
&) mentinerea cat mai indelungata a posibilitatilor de ingri!ire individuala,inclusiv a status psihic
? asigurarea posibilit de expresie si comunic,cu preventia efect neg ale izolarii
/) mentinerea lucrului si a !ocului a resurselor materiale necesare unui trai decent
F) asigurarea odihnei si a somnului
C) mentinerea echil psihic(indepartarea#atenuarea fact stresanti trat afect psihice)
E) asigurarea spri!inului spiritual in raport cu credinta
B) necesitatea exprimarii sexualitatii
)0) necesitati legate de momentul mortii
Trebuie avute in vedere confidentialitatea si consilierea pre si post-testare dar si masurile de
profilaxie :primare(pt pers neinfectate dar cu risc crescut) si cea secundara(vizeaza pers infectate-
consilierea centrandu-se pe implicatiile infectiei si caile prin care poate fi evitata transmiterea in
continuare)
.0