S15.

Tulburari psihopatologice in infectii (cu localizare cerebrala, generale sau cu alta

localizare dar cu afectare cerebrala), inclusiv in infectiile HIV si in TBC.

Clasificare
- din punct de vedere a simptomelor: delirul febril, infecţios, acut – psihoze funcţionale, reversibile;
- alte tulburări psihice apărute pe fond organic inflamator cerebral, asociate cu semne neuronale sau
meningeene în encefalite, meningite, tromboflebite cerebrale, supuraţii cerebrale.
Simptomatologie:
- stadiul prodromal: stări de slăbiciune emoţional-hiperestezică: cefalee, astenie, tendinţe la inactivitate,
dificultăţi de concentrare, atenţie, scăderea memoriei, creşterea exictabilităţii SN cu hiperestezie
senzorială, irascibilitate, labilitate afectivă, frică; frecvent apar tulburări de somn cu vise neliniştite;
uneori dezinhibiţia vorbirii;
- la copii – manifestări zgomotoase: refuz alimentar, tulburări de somn, insomnii, agitaţie, somnolenţă
diurnă (la sugar); la copilul mare – oboseală, scăderea interesului pentru activităţi, cefalee, ameţeală,
apoi inapetenţă, tulburări de somn, irascibilitate crescută, crize de mânie.
a. Delirul febril: apare în perioada febrilă a bolii infecţioase;
- se caracterizează prin tulburări de conştienţă de tip delirant/delirant-oneiroid;
- evoluţie scurtă, paralelă cu febra;
- apar: iluzii şi halucinaţii cu conţinut terifiant (creşterea intensităţii după amiaza şi seara), somn neliniştit
cu coşmaruri, alternanţa agitaţie p-m cu linişte aparentă uneori cu stupor confuzional cu mutism şi
akinezie;
- la copil: pe primul plan sunt tulburări de gândire, incoerenţă, vorbire fără sens; rar depersonalizare
somatopsihică (simte că se modifică corpul);
- persoana păstrează conştienţa, îşi aminteşte fragmente din episod;
- dispare cu febra dar are tendinţa de a reapare în aceleaşi condiţii;
- dacă evoluează spre comă, se presupune un proces encefalitic subiacent.
b. Delirul infecţios:
- nu este în raport cu febra;
- clinic: tulburări de conştienă de tip delirant/oneiroid cu halucinaţii şi agitaţie p-m; tulburări de dispoziţie
în funcţie de conţinutul halucinaţiilor: nelinişte care alternează cu euforie; uneori: agitaţie p-m cu
logoree de aspect maniacal; agitaţie cu aspect stereotip cu ecolalie, ecomimie, ecopraxie, asemenea
catatoniei; mutism, akinezie/inhibiţie catatonică cu flexibilitate ceroasă;
- rar catalepsia (la cei cu QI scăzut);
- frecvent evoluează spre stupor;
- în forme hipertoxice/la cei cu leziuni cerebrale preexistente cu evoluţie spre stare amentivă (incoerenţă
în gândire, vorbire neinteligibilă, fenomenele psihiatrice trec pe planul secund; agitaţie p-m redusă);
- evoluţie – uneori scurtă sau poate fi lungă – săptămâni;
- clarificarea conştienţei cu recăderi/agravări;
- uneori, după remiterea tulburărilor de conştienţă, rămân idei delirante fragmentate ± halucinaţii, ce
formează un delir rezidual;
- alteroi rămân tulburări ale dispoziţiei cu euforie, excitaţie verbală/inactivitate, perseverări;
- la copil – frecvent mai crescut decât la adult, apare peste 3 ani.
c. Delirul acut: reprezintă sdr de confuzie mintală gravă/malignă;
- confuzie mintală cu halucinaţii, agitaţie p-m intensă şi dezordonată, anxietate extremă ce necesită
imobilizarea pacientului şi care pot evolua până la stări marcate de epuizare; apar semne de deshidratare;
- hipertermie (40-41°C), oligurie, hiperazotemie (semn fundamental), uree >1g‰, moarte rapidă în 5-10
zile;
- etiologie: primitivă (în patologie de etiologie necunoscută); psihoze/stări infecţios-toxice: paralizie
progresivă, gripă, stări septicemice, după intervenţii chirurgicale;
- frecvent la femei şi tineri;
- formă particulară – halucinoza infecţioasă: apare în boli infecţioase; păstrează conştiinţa critică asupra
bolii; absenţa agitaţiei p-m; halucinaţii întotdeauna auditive, în perioada de convalescenţă la cei cu QI
scăzut pe fond de anxietate; simptomatologie de tip nevrotic.

1
Tulburări psihice în meningite
Meningita: inflamaţia învelişului cerebral, mai ales a leptomeningelui, determinată de agenţii infecţioşi;
frecvent sunt afectate ţesuturile subiacente, rezultând meningoencefalita; propagarea infecţioasă:
hematogenă sau limfatică de la un focar septic din vecinătate;
- se descriu 2 forme anatomice de meningite: seroase – hiperemie activă, vasodilataţie generalizată,
extravazare lichidiană în spaţiul subarahnoidian; purulente – exudat inflamator alcătuit din PMN, se
formează depozite purulente la baza creierului, în cisternele chiasmatice şi bazale sau în ventriculii
cerebrali; se pot forma arahnoidite ce obstruează căile de scurgere ale LCR;
Clinic:
- sdr infecţios general + semne de iritaţie meningeală (se instalează rapid): redoarea cefei, semnul Kerning
(genunchii nu se pot întinde peste 135 grade), Bruzinski (flexia cefei duce la flectarea şoldurilor şi
genunchilor).
- Semne psihice: de la iritabilitate uşoară până la tulburări grave: confuzie, depresie, anxietate delirant-
halucinatorie; Frecvent - somnolenţă ce este un semn de corticită difuză;
- În formele uşoare: hiperestezia senzorială, fotofobia, cefalee, tulburări vasomotorii;
- În meningitele virale, tulburările psihice sunt rare/lipsesc;
- Frecvent apar tulburări neurologice generale/de focar: convulsii, hemiplegii, paralizii de nervi cranieni;
- Tulburările psihice sunt grave în meningitele bacteriene (meningococ, pneumococ, tbc);
- Meningitele tbc – evoluţie gradată: debut prin semne psihice insidioase, apoi după 6-7 zile apar
simptome locale de meningită.

Tulburări psihice în encefalite

Encefalite: boli inflamatorii ale creierului determinate de agenţii infecţioşi şi toxinele lor.
Din punct de vedere a germenului şi a mecanismelor patogenice, se descriu:
- E. primitive – în viroze cu virus ca rabia, E. sezoniere, E. epidemică letargică, E. sclerozantă subacută,
polioencefalite, E. mialgică benignă; E. in viroze generale – poliomielita, coriomeningita, herpex
simplex şi zoster, mononucleoza infecţioasă;
- E. secundare – postvaccinale (antivariolic, antirabic), postrujeolică, postvariceloasă, postrubeolică;
- E. in boli microbiene – febra tifoidă, tbc, dizenteria;
- E. in spirochetoze, leptospiroze, în PGP, prin protozoare (malaria, toxoplasmoza), prin metazoare (tenia,
cisticerci).
Morfopatologie: în faza acută: hiperemie activă generalizată + edem cerebral; dacă agresiunea pesistă, apar
infiltrate inflamatorii celulare perivasculare, proliferări în nevroglie, leziuni degenerative până la necroză; în
E. virală apar incluzii în celulele nervoase/gliale; tulburările psihice se asociază cu fenomene neurologice
generalizate/de focar ± semne infecţioase care lipsesc în leucoencefalitele subacute şi în E. virale când
atingerea menigelui este minimă/absentă;
Tulburările psihice formează un „sdr encefalitic”: tulburări de somn-veghe, stări de agitaţie, confuzie,
tulburări vegetative; clasic sunt precedate de semne generale: febră înaltă în E. bacteriene, subfebrilitate în
E. virale, tulburări digestive, rinofaringită etc.; apoi apar tulburări psihice de intensitate variabilă – de la
obnubilare până la comă sau elemente confuzive cu delir, stări onirice;
- uneori: simptome atipice uşoare: tulburări de atenţie, de somn, cefalee, tulburări instinctuale sau psihoză
cu obnubilare, excitaţie p-m, tulburări de afectivitate, halucinaţii sau „psihoze de trunchi cerebral” de tip
paranoid sau catatonic, stuporoase;
- tulburările de conştienţă se agravează rapid spre comă; la ele se adaugă convulsii, afazie,
mono/hemiplegii, mioclonii, mişcări coreoatetozice, paralizii de nervi cranieni;
- în cazuri grave: tulburări de deglutiţie, fonaţie, respiraţie, tulburări vegetative, tendinţe de colaps;
- ±leziuni spinale: parapareză, paralizie de nervi spinali.

Encefalite primitive
E epidemică: oculo-letargică – predomină tulburările de somn până la hipersomnie de la câteva zile la
câteva săptămâni; Algo-mioclonică – dureri musculare intense (ceafă, braţe) + secuse musculare. În ambele
apar tulburări de somn-veghe (insomnie nocturnă cu agitaţie şi somnolenţă diurnă); Tulburările psihice: sub
formă psihotică: catatonice, delir, oneiroidie, halucinatorii, hipomaniacale;

2
Excitaţia maniacală – stereotipă, automată, săracă; Frecvent la tineri: halucinaţii vizuale zoopsice; În stările
de agitaţie apar frecvent hiperkinezii, tremor, mişcări coreiforme; tulburări neurologice: paralizii şi pareze
cu frecvent ptoză palpebrală, strabism, nistagmus, pupile midriatice, reflex fotomotor abolit/diminuat.
Evoluţie:
- fenomenele acute se remit în câteva săptămâni, dar pot persista: astenie, somnolenţă sau insomnii rebele;
- uneori apar pusee repetate cu forme atenuate;
- sechele grave cu leziuni degenerative din substanţa cenuşie, nucleii subcorticalei, pedunculii cerebrali,
locus niger ce determină crize oculogire, palilalie, parkinsonism;
- psihic: bradipsihia, modificări de personalitate (stări psihopatoide – irascibilitate, impulsivitate, excitaţie
erotică, exhibiţionism, perversiuni sexuale); la copii: dromomanie, vagabondaj, mitomanie, labilitate
emoţională de tip isteric, prostituţie;
- în leziuni de trunchi cerebral: tablou clinic delirant-oneiroid, delir acut, manifestări isteriforme.
Panencefalita subacută sclerozantă
- Std I: tulburări de comportament, apatie, scăderea interesului şcolar, rar bufee psihotice şi convulsii;
- Std II: Ulterior se instalează rapid fenomene demenţiale cu tulburări de memorie, calcul, bradipsihie +
epilepsie cu crize motorii akinetice, petit mal sau grand mal;
- Apoi deteriorarea se accentuează, apar mişcări de tip mioclonic cu căderea capului, tresăriri
corp/membre;
- Neurologic se descriu sdr piramidale + extrapiramidale;
- Std III: În stadiul final, se accentuează deteriorarea psihică cu pierderea vorbirii, a înţelegerii, apare
tetraplegia spastică, rigiditate, cecitate, dispar crizele mioclonice.
- Au fost descrise cazuri cu evoluţie de câteva luni/evoluţie lungă de ani cu remisiuni şi stabilizări
neuropsihice în std demenţial mediu.
EEG: caracteristic: vârfuri lente de amplitudine mare în salve sincrone pe fond de disritmie lentă,
generalizată.
LCR: disociaţie albuminocitologică, proteinorahie până la 1g‰, creşterea Ac antirujeoloşi, creşterea IgD în
LCR şi sânge.
Etiologie: virus lent, posibil rujeolic sau altul înrudit.

Encefalite secundare
a. E. postvaccinală: după vaccinarea antivariolică, rar antirabică şi antipertussis; apare la 9-13 zile după
vaccinare, brusc, cu semne infecţioase grave: hiperpirexie, cefalee, vărsături; din prima zi apar semne
meningeene; tulburări psihice: somnolenţă, confuzie, agitaţie p-m/torpoare;
- semne neurologice grave: convulsii, paralizii, fenomene extrapiramidale;
- LCR: pleiocitoză moderată cu câteva zeci de Ly, creşterea glicorahiei;
- Sechele: hemiparetice, mişcări coreiforme, oligofrenie;
- În perioada de convalescenţă: depresie, hipocondrie, fenomene astenice;
- Encefalopatia acută postvaccinală: convulsii grave cu tendinţă la comă, tulburări vegetative, pareze
postparoxismale; la sugar are mortalitate de 50%; Lipsesc febra şi reacţia celulară în LCR; Se
declanşează frecvent la copii cu suferinţe cerebrale în antecedente, frecvent perinatal.
b. E. rujeolică: febra eruptivă cu cele mai frecvente complicaţii nervoase (2-12%);
- apare între 4-7 ani; debut la a 3a-7a zi de erupţie: cefalee, apatie, alterarea conştienţei, somnolenţă, delir,
febră crescută, pareze oculare, hemiplegii, afazie;
- la 50% apar semne meningeene; LCR: rar modificat: limfocitoză moderată;
- Sechele importante: tulburări de personalitate, debilitate mintală, demenţe, ticuri, iritabilitate, surditate,
pareze, ataxie.
c. E. variceloasă: apare până la vârsta de 4 ani, la 2-8 zile de la debutul infecţios: apatie, torpoare, stări
confuzionale, febră; Neurologic asemenea E. rujeolică; Nu lasă sechele psihice.
d. E rubeolică: apare foarte rar: cefalee, vărsături, dificultăţi de vorbire, confuzie mentală, redoare ceafă,
convulsii; uneori lasă sechele; dacă infecţia apare în viaţa intrauterină în luna 2-3 are evoluţie gravă,
producând embriopatie rubeolică.

Tulburările psihice din supuraţii cerebrale

3
 1. Tromboflebitele cerebrale: sunt determinări septice secundare unor procese infecţioase bacteriene
din vecinătate;
- clinic: sdr infecţios grav cu frison, oscilaţii termice; semne de focalizare encefalică variată; semne
psihice: dezorientare t-s, confuzie, până la comă; uneori semnele locale de stază circulatorie ce uşurează
diagnosticul.
2. Abcesul cerebral – dg retrospectiv
- se suspectează când în regiunea faţă/gât sau în cursul unei infecţii generalizate apar semne de HIC:
cefalee, vărsături fără greaţă, rărire puls, modificări ale conştienţei: apatie, indiferenţă, somnolenţă,
hemianopsii la care se adaugă în momentul deschiderii abcesului: semne de iritaţie meningeană cu
agravarea stării psihice; rar semne de encefalopatie (hidrocefalie, deficit mental) după sdr febril.

Tulburări psihice în boli infecţioase generale

1. Scarlatina: în 1a zi a apariţiei erupţiei poate apare delir prefebril; în perioada de erupţie sau
degenerescenţă poate apare delir oniric; în convalescenţă: deliruri reziduale; mai pot apare: meningite,
poliradiculonevrite, encefalite cu complicaţii neurologice grave.
2. Tusea convulsivă: 2 tipuri de manifestări neuropsihice:
a. datorate hipoxiei: lipotimii, crize convulsive generalizate cu stare de rigiditate de tip extrapiramidal;
aceste manifestări sunt determinate de un proces de encefalită datorat tulburării vasculare (hemoragii
punctiforme, stază, tromboză) şi pot lăsa sechele: tulburări de motricitate, atenţie, labilitate afectivă;
b. rar: encefalita pertussis: gravă, cu somnolenţă, convulsii până la comă, sechele grave neurologice şi
psihice; se întâlnesc la sugar.
3. Mononucleoza infecţioasă: rar forme encefalitice: tulburări de conştienţă delirant-oneiroide cu semne de
focar; dg se face pe reacţia Paul-Bunnel +.
4. Meningoencefalita urliană: sdr meningean.
5. Pneumonii: stări confuzive de intensitate scăzută mai des în perioada febrilă, rar la copii cu
convulsii/semne neurologice de focar, hemiplegii.
6. Gripa: frecvent dă semne psihice la copii şi bătrâni; la copilul mic şi sugar: encefalita hemoragică:
cefalee, insomnie, semne de iritaţie meningeană, convulsii, stări de stupoare, semne de focar (hemiplegii,
afazii, mioclonii, nistagmus);
- la bătrâni: forme afazo-adinamice: prostraţie, stupoare, tulburări confuzive delirant-onirice, frecvent
neurastenie şi depresie mai ales în convalescenţă;
- gripa favorizează recăderile în tulburările psihice preexistente.
7. Hepatita epidemică
- sdr depresive cu evoluţie prelungită şi răspuns mediocru la tratament; aspecte schizofreniforme;
- tulburări de conştienţă (în formele grave): stări confuzionale până la comă – modificările conştienţei au
evoluţie graduală: în I-a fază: euforie ± depresie cu bradipsihie, dezorientare t-s, somnolenţă diurnă,
insomnie şi confuzie nocturnă; faza de precomă: se accentuează bradipsihia şi dezorientarea t-s, persistă
euforia, frecvent se asociază tremor al mâinilor până la flapping;
8. Bruceloza: evoluţie îndelungată cu pusee febrile şi perioade de remisiune;
- psihic: sdr neuroasteniform, st confuziv-delirant-oneiroide cu agitaţie/apatie; în infecţii grave apare
delirul acut; anatomopatologic: în perioada acută – encefalită mezenchimatoasă cu perivasculită;
- în formele cu evoluţie îndelungată – leziuni cerebrale necrotice cu deficit de memorie;
- sechele: sdr obsesional, stări schizofreniforme, delir cr sistematizat.
9. Tularemie: febră + fen polinevritice + fen psihotice de aspect schizofreniform;
10. Febra tifoidă şi colibacilară – encefalite toxinice cu delir febril sau infecţios; utilizarea
Cloramfenicolului ca tratament duce la liză microbiană masivă cu eliberare de toxine ce accentuează
fenomenele psihice; dacă se administrează antibiotice – cu prudenţă + neuroleptice pentru evitarea
accidentelor psihotice; dacă se administrează antibiotice cu pridenţă + NL, se evită accidentele psihotice;
stările confuzive din febra tifoidă şi paratifoidă se manifestă prin calm cu stupoare şi apatie; uneori apar
fenomene isterice; în convalescenţă apar sdr neurastenice cu anxietate, depresie, obsesie, hipocondrie;
rar apar sdr paranoide cu idei delirante de persecuţie, mărire, hipocondrie; f rar sdr Korsakov;
encefalopatia colibacilară: confuzie delirant-oneiroidă, sdr catatonic; dizenteriile amoebiene şi bacilare
dau depresie, astenie prelungită;

4
11. TBC dau tulburări psihice datorate: proceselor infecţioase cu meningoencefalită infecţioasă, terapiei cu
tuberculostatice sau reactiv (situaţia de bolnav cronic).
a. Meningoencefalita tbc: formă gravă cu sechele importante; la copil: debut cu tulb psihice nespecifice:
indispoziţie, tristeţe, dezorientare, ataşament exagerat pentru mamă, dureri abdominale;
- la adult: pot apare prodroame cu luni de zile anterior; la cele descrise la copil se adaugă apatie,
iritabilitate accentuată; apoi apare cefalee, anxietate, st confuzive cu iluzii şi halucinaţii, uneori tablou
clinic asemănător schizofreniei; apar semne de iritaţie meningeană, alterarea vorbirii până la afazie,
tulburări neurologice; forme cu evoluţie psihiatrică – torpide, delirante, pseudodemenţiale, euforice;
- aprox 10% din supravieţuitori rămân cu sechele: pareze, tulburări endocrine, epilepsii, tulburări de
personalitate, depresie, hipomanie, tulburări de personalitate antisocială; neurastenia bacilară: apare în
formele latente, atipice de tbc;
- în formele grave: tablouri delirante nesistematizate de tip persecutor mistic, erotoman sau un aspect
catatonic, de fugă patologică sau acte medico-legale (suicid, omucidere);
- evoluţia – influenţată de chimioterapie; uneori persistă tulburări psihice chiar dacă leziunea se
ameliorează, în aceste cazuri trebuie luată în considerare personalitatea premorbidă.
b. Tulburări psihice secundare tratamentului cu tuberculostatice
- streptomicina: determină rar encefalopatii cu evoluţie zgomotoasă; frecvent somnolenţă, bradipsihie
pasageră;
- izoniazidele: stare de euforie discretă/puseu maniacal veritabil, uneori crize convulsive, stări
confuzionale, schizofreniforme sau depresive; frecvenţa lor scade odată cu introducerea vit B6;
- etionamida: tulburări de tip depresiv până la melancolie delirantă cu ideaţie suicidară/stare de torpoare;
pentru prevenire se asociază cu vit PP în doze mari;
- cicloserina: stări confuzionale depresive, schizofreniforme, tulburări de comportament, frecvent crize
convulsive; se recomandă asocierea cu vit B6, tranchilizante, NL.
c. Tulburări psihice reactive – variază în funcţie de stadiul afecţiunii
- pacienţii fie acceptă situaţia, fie o refuză, neagă boala cu acte de bravură şi excese fizice sexuale; uneori
revoltă, culpabilizare, pudoare, disperare; se adaptează greu la internări prelungite, pot prezenta stări de
pasivitate/oscilaţii afective extreme şi hiperestezie afectivă, anxietate faţă de moarte, reacţii
hipocondriace, isterice, psihastenice, paranoice; rar, dependenţă medicamentoasă până la toxicomanie;
- reîntoarcerea la viaţa anterioară se face cu tulburări de adaptare cu anxietate, sentimente de inferioritate
ce constituie obstacole pentru reinserţia pacientului.
12. Palludismul: frecvent tulburări psihice 2%
- factori etiopatogenici: tulburări de irigaţie în capilarele cerebrale; tulburări hepatorenale; hiperazotemie;
anemie prin deglobulinizare; febră; denutriţie.
- tulburări psihice: stări de confuzie cu stupor; la cei cu TCC în antecedente sau afectare hepato-renală se
produc deliruri acute hipertermice mortale/coma malarică; uneori – agitaţie p-m cu agresivitate marcată;
la 2-3 zile post-confuzional apar stări maniacal-depresive; sdr halucinator-delirante cronice sau cu
evoluţie către demenţă paludică.
13. Parazitoze intestinale
- pot determina sdr confuzive prin anemie/mecanisme toxice; frecvent astenie marcată; la copii – crize
funcţionale de tip isteric/crize epileptice.
14. Reumatism – poate determina complicaţii de aspectul „reumatismului cerebral”; infecţii subacute pot
duce la astenie; infecţiile acute pot da psihoze de tip delirant oniric, precedate de anxietate, insomnie,
cefalee, vise terifiante, logoree, hipomanie, delirul morţii; frecvent dispar fenomenele articulare
concomitent cu dezvoltarea tulburărilor psihice; uneori apar crize convulsive, hemiplegie; la copii:
encefalita coreică cu tremor caracteristic; în perioada de convalescenţă – depresie, anxietate, elemente
hipocondriace; uneori – tulburări psihice determinate de tratamentul corticosteroid.
15. Coreea acută – la copii şi adolescenţi, frecvent la femei 5-15 ani;
- la 2/3 are etiologie reumatismală; tulburările psihice precedă apariţia semnelor neurologice: cefalee,
ameţeli, dificultăţi de concentrare, scăderea randamentului şcolar, apoi tulburări de dispoziţie cu
irascibilitate, labilitate afectivă, crize de râs/plâns, apatie, lipsă iniţiativă, apoi anxietate nocturnă, vise
urâte, fobii, hiperestezie senzorială.

5
- La pubertate – tulburările psihice debutează paralel cu hiperkinezia şi poate constitui tablou psihotic cu
dezorientare t-s, iluzii, halucinaţii vizuale terifiante şi cenestezice; uneori delir de negaţie, elemente
depresive, idei fragmentare de persecuţie;
- În perioada de remisiune – bolnav iritabil cu hiperkinezii discrete, dispoziţie oscilantă, tulburări de
atenţie şi memorie; pot apare infantilizare caracterială, reacţii isterice, tulburări de comportament, apatie,
dificultăţi de adaptare socială.
Evoluţie, prognostic, complicaţii
Evoluţia este dependentă de: dinamica procesului inflamator, terapie, vârstă, starea anterioară a
organismului;
-dacă confuzia durează luni (rar), apare deteriorarea psihică ireversibilă; confuzia – poate fi episodică şi să
se repete la intervale variabile;
-convalescenţă – astenie accentuată, modificări dispoziţionale, labilitate afectivă, tulburări de somn,
tulburări vegetative, inapetenţă;
-în meningite, encefalite, supuraţii cerebrale, frecvent apar sechele psihice;
-etapa acută a encefalopatiei obişnuite durează cel puţin 2-3 luni, apoi are loc stabilizarea leziunilor şi faza
sechelară;
-la copil apare sdr cerebral lezional/sdr psihopatologic axial: întârziere în dezvoltarea psihică, excitabilitate
crescută, labilitate afectivă, fatigabilitate, iritabilitate; poate fi determinată de TCC, intoxicaţii, boli
vasculare;
-simptomele psihice au fost împărţite în: primare – rezultat al leziunilor cerebrale: iritabilitate excesivă,
emotivitate, irascibilitate, distractibilitate; secundare – rezultat al personalităţii premorbide, situaţia
familială, dificultăţi de adaptare socială şi sunt reprezentate de: anxietate, egocentrism, perseverenţă
exagerată, tendinţe către ordine.
-efectele bolilor infecţioase – dependente de vârstă: până în 3-4 ani: vulnerabilitate crescută până la reacţii
de apărare exagerate de tip hiperergic; la adult – creşterea capacităţii de apărare a organismului, inflamaţiile
cerebrale tind să fie localizate.
Sechele neuropsihice postinfecţioase
Frecvente la copil: tulburări endocrine: obezitate/ hipo/hipergenitalism cu pseudopubertate precoce/ sunt
datorate atingerii hipotalamice; modificări vegetative: hipersecreţia glandelor sebacee; tulburări somatice:
facies „encefalitic”: scăderea mobilităţii în 1/3 mijlocie a feţei, scăderea mişcării feţei, rigiditate, faţă cu
expresie plângăcioasă; hipertricoză facială – când atingerea este timpurie.
a. Tulburări intelectuale: dacă infecţia apare sub 3 ani, are loc oprirea/încetinirea în dezvotarea intelectuală
cu oligofrenie; peste 4 ani, apare regresie cu aspect de demenţă cu pierderea achiziţiilor anterioare şi
stoparea dezvoltării psihice;
- la adult: tulburări de tip demenţial cu caracter nespecific sdr psihoorganic cu scăderea memoriei şi
atenţiei, alterarea gândirii, judecăţii, afectivităţii, capacităţii de judecată, abstractizare şi generalizare;
apar bradipsihia, indiferenţa, izbucniri violente, modifcări de personalitate (egoişti, limitaţi la interese
mărunte, concrete); se asociază cu tulburări neurologice sechelare şi crize epileptice de aspectul
encefalopatiei infecţioase.
- tulburările psihice: alterarea sferei afective, pulsionale, cu păstrarea relativ intactă a intelectului ce duce
la manifestări de tip organic ale comportamentului şi personalităţii;
- la bătrâni: predomină scăderea afectivităţii, apatie, inactivitate ± modificări de dispoziţie, crize de plâns,
irascibilitate, anxietate; în formele grave, apare neglijarea igienei;
- la copii şi tineri predomină aspectul excitator, eretismul, creşterea pulsiunilor agresive, sexuale etc.
b. Sdr psihopatoid: instabilitate şi nelinişte p-m; la copiii mici, apar mişcări ritmice, stereotipii; 4-6 ani –
tendinţe la vagabondaj, explozii de mânie; Predomină emoţii primitive şi instincte: nepăsători,
mincinoşi, bulimici, pica, polidipsie ;Atenuarea instinctelor de conservare (nu ţin seama de pericole);
Sexualitate precoce şi pervertită, tendinţe la homosexualitate şi exhibiţionism; Deficit intelectual,
scăderea atenţiei şi memoriei (memorizare relativ bună dar sărăcia evocărilor); Judecată elementară cu
deficienţe de tip oligofren; Cu vârsta – se evidenţiază mai clar deficitul organic; Pot apare crize
epileptice după ani, datorită proceselor cicatriceale.
c. Sdr cerebrastenic: fatigabilitate, tulburări de atenţie, labilitate emoţională, cefalee, insomnii, tulburări
vegetative (tahicardie, transpiraţii, TA variabilă), irascibilitate accentuată, hipersensibilitate, rar crize
isterice.

6
Diagnostic pozitiv şi diferenţial
- puncţia rahidiană: modificări LCR: HT, modificări culoare, nr elemente, proteine, reacţii specifice;
 meningite: purulente peste 500-1000 elem/mmc, cu lichid clar sub 500 elem/mmc;
 encefalite virale: sub 100 elem/mmc (până la 5-6 elem/mmc), scădere redusă a proteinelor,
creşterea glicorahiei;
 arahnoidite postmeningitice – creştere accentuată a albuminelor cu raportul
albumine/globuline < 0,25 (VN 0,2-0,4);
 meningita tbc – scăderea glicorahiei, scăderea clororahiei;
- EEG: Meningite acute – ritmuri lente θ şi Δ difuze, dispar cu ameliorarea clinică;
 Meningite bacilare - θ şi Δ difuze, persistente cu paroxisme de vf generalizate; undele lente
predomină în regiunile frontale;
 Encefalite – traseu dezorganizat, cu ritm lent dominant Δ polimorf cu salve de unde Δ sinusoidale,
ample, generalizate; pot apare descărcări de vf şi complexe vf-undă în forme cu evoluţie prelungită;
 Panencefalitate sclerozantă subacută – caracter lent, polimorf cu Δ predominant frontal, cu complexe
ample din unde lente şi vârfuri, ritmic, cu frecvenţa de 8-12 c/min, ce formează complexele
Radermecker patognomonice;
 Abces cerebral: Δ difuz, fcar de Δ polimorfe lente cu frecvenţa de 0,5-1 c/sec, localizare temporală
dacă abcesul are originea otică; în cele de fosă posterioară – Δ monomorfe în regiunea occipitală
uni/bilateral;
 În sechele meningoencefalitice – dacă tratamentul este corect şi precoce, EEG normal. Dacă apar
sechele (epilepsie şi oligofrenie), traseele sunt ritmice cu alterare/absenţe de ritm α, cu unde lente θ şi
Δ generalizate.
Diagnostic diferenţial
- schizofrenia: lipsa semnelor neurologice şi modificărilor EEG; prezenţa disociaţiei personalităţii,
elementelor catatonice, stereotipii, delir, inversiune afectivă;
- stări confuzionale post TCC;
- intoxicaţii:etilice acute/ organo-fosforate: dispnee, cianoză, confuzie, obnubilare, comă, convulsii;
- stări reactive de şoc: apar la scurt timp după situaţie psihotraumatizană;
- psihoză isterică: EEG normal, pacientul se linişteşte după scoaterea din mediu, lipsesc semnele
neurologice şi somatice;
- echivalenţe psihice din epilepsie: epileptic cunoscut, sfârşit brusc al stării confuzionale, amnezie
completă a accesului;
- tumori şi boli degenerative.
Tratament:
- etiologic: antibiotice în funcţie de natura germenului; în encefalitele virale – antibiotice cu spectru larg,
derivaţi tetraciclină injectabili;
- patogenic: corticoterapie: HHC iv 5-10 mg/Kgc la copil, 200-400mg/zi adult; Prednison 20-60 mg/zi;
Dexametazonă. Dozele se descresc la 20-30 zile
+ derivaţi de fenilbutazonă: Ketazon ½-3 tb/zi a 0,25 mg, 14-20 zile în cure repetate pentru prevenirea
sechelelor; corectarea dezechilibrului h-e;
+ scăderea edemului central: glucoză 33% iv (4-9 fiole); MgSO4 în soluţie 25% injectabil; Diuretice –
Furosemid; Vit C, grup B.
- sedare: tranchilizante/neuroleptice blânde (tioridazine); NL majore şi antidepresive – cu prudenţă; Se pot
administra: Diazepam, Fenobarbital, Haloperidol, Clordelazin;
- în perioada de convalescenţă – vitaminoterapie, lecitină, psihotrope (encefalol, metilfenoxat), acid
glutamic;
- în perioada sechelară – neurotrofice;
- în stări de iritabilitate: tranchilizante minore (Diazepam, Meprobamat, Hidroxizin);
- tulburări psihopatoide: Levomepromazin (24-75, 100-150 mg/zi);
- în toate cazurile: psihoterapie, orientare profesională, sfătuire;
- dificil de tratat tulburările sexuale (pot crea pericol de acte antisociale, medico-legale);
- chimioterapia în doze crescute – risc de aplatizare a personalităţii, blocarea dezvoltării intelectuale;
- la copii este necesară frecvent internarea într-o instituţie pe termen mediu-lung pentru terapie mixtă-
chimioterapie, pedagogie specială, regim de viaţă ordonat.
7
Tulburările psihice de origine luetică
Etiologie: Treponema pallidum; sifilisul: infecţie cronică care apare în general la adulţi, cu evoluţie stadială;
afectează SNC în 3-5% din cazuri;la copil: sifilis congenital (prin infecţia transplacentară de la mamă după
luna a 5-a de viaţă intrauterină); afectare SNC la 16-29% din cazuri;
Patogenie: spirochetele pătrund în organism prin şancrul de inoculare, ajung în sânge (invazie de tip
septicemic: faza secundară) şi se fixează de organe; 2 căi de pătrundere în SN:
Hematogenă: iniţial se fixează pe vasele cerebrale şi meninge unde sunt oprite mult timp (ani) să pătrundă în
parenchim prin bariera hematomeningeană; o depăşesc după o perioadă de adaptare;
Perineurală-limfatică: migraţie centripetă de-a lungul tecilor/rădăcinilor nervilor periferici şi prin Ly
perineurale ajungând în LCR; iniţial sunt afectate vasele cerebrale, spaţiile perivasculare, meningeale,
determinând sifilisul cerebral meningo-vascular (faza terţiară); după 10-20 ani, spirochetele atacă
parenchimul nervos cu alterări degenrative grave ale celulei nervoase ce determină sifilisul parenchimatos –
paralizia generalizată progresivă;
In sifilisul meningo-vascular, apar leziuni:
a. arterita sifilitică: începe cu proliferarea intimei (endarterita) şi sfârşeşte cu leziune inflamatorie globală a
peretelui arterial (panarterita); sunt afectate mai ales vasele mici, intracerebrale, dar în final şi
trunchiurile mari extracerebrale; lumenul arterial se îngustează, rezultând leziuni necrotice în ţesutul
nervos;
b. Gome: leziuni inflamatorii proliferative în ţesutul conjunctiv al pereţilor arterelor prin acumulare de
celule inflamatorii; macroscopic – noduli cenuşii în nevroglie/ţesut nervos;
c. Leptomeningita luetică: arterită a vaselor meningeene + infiltrat Ly a meningelui bazal cu proliferare de
ţesut conjunctiv meningean; leziunile sunt generalizate dar mai intense la baza creierului/pe convexitate;
macroscopic – meninge îngroşat, albicios, opac; la copil mic determină obliterarea căilor de scurgere a
LCR, determinând hidrocefalie secundară; afectarea difuză a vaselor duce la tulburări hemodinamice cu
edem cerebral rezultând tulburări de conştienţă reversibile; se produc tulburări ale permeabilităţii
barierei hematoencefalice cu hipoxie cerebrală latentă.
In sifilisul parenchimatos (PGP) leziunile vasculare din leptomeninge şi ţesutul nervos progresează cu
agravarea panarteritei cu creşterea nr de plasmocite şi infiltrate inflamatorii perivasculare; se intensifică
proliferarea glială prin creşterea nr de astrocite; în final, apar leziuni degenerative neuronale cu pierderi de
neuroni în nucleii bazali, cerebel şi mai ales în cortexul fronto-parietal; macroscopic: creier redus de volum
cu leptomeningită cronică şi atrofie a circumvoluţiunilor frontale, sistemul ventricular mărit ce duce la
meningoencefalită cronică specifică; la copil leziunile sunt mult mai distructive; apar afectări ale organelor
interne: aortită sifilitică, osteite luetice.
Clasificare tulburărilor psihice în lues
- perioada primară: reacţii psihogene;
- perioada secundară: sdr neuroasteniforme; episoade toxiinfecţioase psihotice; melancolie, manie,
confuzional-oniric;
- sifilis cerebral meningo-vascular: tulburări determinate de meningita sifilitică, pseudastenia sifilitică,
meningita sifilitică precoce, sdr hipocondriac reactiv, meningoencefalita sifilitică, sifilis epileptiform;
tulburări determinate de manifestările vasculare: sifilis apoplectiform (al vaselor mari), sifilisul vaselor
mici; cazuri cu leziuni difuze: pseudoparalizia sifilitică, sdr amnestic, forma halucinatorie paranoidă
sifilitică;
- sifilis parenchimatos: PGP, tabes.
Tulburările psihice în perioada primară: la descoperirea sifilisului, pacientul poate dezvolta: anxietate, fobii,
teama de a nu-i infecta pe alţii, insomnii, scăderea interesului faţă de ambianţă, psihoze depresive; la graniţa
cu perioada secundară, apar stări confuzionale, stări maniacale, stări delirant-halucinatorii; uneori sdr
hipocondriac reactiv cu caracter obsesional diminuat de sifilisofobie care poate persista în perioada
secundară.
Tulburările psihice în perioada secundară
Meningita sifilitică precoce: apare în primele 3-4 luni: tulburările psihice pot fi discrete cu parestezii în
membre, dureri sacrate (datorate iritaţiei terminaţilor nervoase) sau pot fi psihoze toxiinfecţioase cu episoade
succesive confuzional-onirice, sdr maniacale sau depresive, puseuri psihotice melancoliforme, halucinoza
sifilitică; mai persistente duc la sdr neurasteniforme cu aspect cenestopat + idei delirante hipocondriace;

8
meningita cu manifestările clinice: cefalee, vărsături ±febră, redoare ceafă, rar paralizii nervi cranieni
(perechi III, VII, VIII).
Diagnostic:
- clinic: sdr meningean; reacţii serologice în sânge: Bordet-Wassermann, Meinicke, Citochol; LCR:
discretă hiperalbuminorahie, hiperleucocitoză, reacţii B-W şi TIT Nelson pozitivă;
La sugar: meningita sifilitică apare din luna a 4a până la sfârşitul I an de viaţă, se manifestă prin bombarea
fontanelei, redoare ceafă, semn Kerning; febra absentă, apar convulsii; sub tratament corect, se obţine
remisiunea completă; „Pseudoneurastenia sifilitică” – expresia iritaţiei meningeene, precede instalarea sdr
meningean; clinic: iritabilitate, cefalee, ameţeli, cenestopatii, scăderea memoriei, scăderea capacităţii de
muncă.
Tulburări psihice în sifilisul meningo-vascular
a. Meningo-encefalita sifilitică: după 1-5 ani de la debut; proces sclerogomos cu leziuni importante ce
prind nervii cranieni; simptome asemănătoare ca în sifilisul precoce dar cu tulburări de conştiinţă mai
grave: stări crepusculare, delirante, crize convulsive şi semne neurologice caracteristice sifilisului;
paralizii de nervi cranieni: VII, III, IV, VI; în sifilisul congenital frecvent atrofia optică; anizocorie,
contur neregulat, crenelat, mioză, semnul Argyll-Robertson (A-R) (dispariţia reacţiei pupilare la lumină
cu păstrarea acomodării la distanţă) – caracteristic; sifilisul congenital: hidrocefalee precoce;
b. Sifilisul epileptiform -uneori singura manifestare, cu crize mari, absenţe sau crize focale, rezistente la
tratamentul antiluetic;
c. Sifilisul apoplectiform: hemoragii cu ramolismente la vasele mari cu demenţă lacunară; semne de focar:
paralizii de nervi cranieni (ptoză palpebrală, anizocorie, strabism, diminuarea reflexului fotomotor),
hemiplegie, paraplegie cerebrală, alteori spasticitate bilaterală, tulburări de vorbire, disartrie, afazie;
d. Sifilisul vaselor mici: afectarea selectivă a vaselor mici corticale difuz, cu semne neurologice rare:
anizocoria, Refl A-R; pe plan psihic: demenţă, halucinaţii auditive, delir de persecuţie sau gelozie,
fenomene catatonice;
e. Pseudoparalizia sifilitică: demenţă luetică cu multiple elemente neurologice de focar stabile şi
necaracteristice PGP;
f. Sdr amnestic Korsakov deseori asociat cu deficit intelectual;
g. Forma halucinatorie şi paranoidă: halucinaţii auditive cu conţinut neplăcut, idei delirante de persecuţie,
gelozie, pe fond de organicitate cu atenţie instabilă, memorie scăzută, gândire lentă, sărăcăcioasă,
sugestibilitate; toate acestea apar combinate, fiecare reprezentând variante ale meningoencefalitei
luetice. La copil – oligofrenie înainte de 3 ani sau demenţă după 10-12 ani, tulburări de comportament cu
excitaţie p-m, acte impulsive pe fondul scăderii controlului scoarţei, dezvoltarea insuficientă a afectului,
cu evoluţie cronică spre agravare, cu dezinhibarea impulsurilor, lipsa fricii, vagabondaj.
Diagnosticul se face în LCR cu benzoe coloidal, a semnelor neurologice, crize epileptice, monoplegii,
disartria, afazia tranzitorie, paralizii oculare, localizările viscerale la examenul somatic.

Tabesul (meningo-radiculonevrita posterioară specifică) – studiată de obicei la neurologie;

-au fost descrise forme cu puseuri confuzive, delirant-oneiroide sau stuporoase însoţite de stare generală
precară;
-diagnosticul: tulburări de mers şi echilibru, tulburări senzoriale (caracteristice surditatea şi cecitatea) şi de
sensibilitate profundă, crize viscerale, tulburări sexuale, sfincteriene, trofice, abolirea ROT începând cu cel
ahilean.

Paralizia generală progresivă

Definiţie: meningoencefalită cronică difuză luetică, cu tulburări psihice globale şi progresive şi tulburări
motorii de aspect paretic.
Clinic: incubaţie îndelungată (7-10 ani, excepţional 2-30 ani după şancrul primar); evoluţia cuprinde 3
stadii: debut, stare şi faza terminală, de marasm;
a. Debutul: scăderea progresivă a activităţii intelectuale, a capacităţii de muncă şi integrare în societate,
oboseală intelectuală, hipoprosexie, hipomnezie, scădera iniţiativei, sugestibilitate, bolnav aprobativ,
tremurături şi disartrie; debut cu tulburări de comportament: iritabilitate, neatenţie, neglijenţă,
agresivitate, impulsuri erotice, abuz de alcool; debut cu tulburări de etică sau acte medico-legale,
caracteristic fiind furtul cu martori; exhibiţionism, atentate la pudoare, viol, tentative de suicid absurd;

9
 debut expansiv: excitaţie de tip maniacal absurd şi sărac; debut depresiv: apatie, tristeţe, idei de
inutilitate, retragere, fatigabilitate, sărăcia gândirii antrenând sărăcia activităţii; debut paranoid: idei
delirante absurde de mărire, bogăţie, invenţie apărute pe fond euforic sau, din contra, idei de gelozie,
hipocondriace; debut cu tulburări neurologice: tremurături, ticuri, semnul pastilei, mişcări de trombon
ale limbii, disartrie discretă.
b. Perioada de stare
1. tulburări psihice: scăderea activităţii intelectuale, bolnavi sugestionabili, aprobativi, dezorientaţi t-s,
hipoprosexie, iluzii, false recunoaşteri, hipomnezie; tulburări de gândire, lipsa conştiinţei bolii şi a
criticii şi abstractizării, discalculie; ideaţie delirantă expansivă de mărire, bogăţie, invenţie, sau depresivă
de prejudiciu, ruină, persecuţie, hipocondriace, ce au caracter absurd, incoerent, polimorf, contradictoriu,
labil şi altruist; labilitate afectivă cu iritabilitate, trecere rapidă de la veselie la mânie, incontinenţe
afective de tip pseudobulbar, mai târziu pacienţi indiferenţi, bulimici, lipsiţi de pudoare, exhibiţionişti;
activitate dezordonată, nesusţinută, fără randament; instinctul de conservare scade, instinct alimentar
pervertit până la coprofagie sau exacerbare la bulimie, hipersexualitate;
2. tulburări neurologice şi somatice generale: tulburări oculare: anizocorie, mioză, contur neregulat al
pupilei, semn A-R; ROT: vii, polikinetice, poate apare clonus al rotulei şi piciorului sau abolite în
asocierea cu tabesul; Tulburări de sensibilitate subiectivă (cefalee, parestezii) sau obiectivă (analgezie
testiculară, indiferenţă la puncţia lombară, Romberg +, anosmie); Tulburări de motilitate: tremurături (în
special faţă, limbă, mâini) pot avea caracter de spasme, mişcări de masticaţie, bruxism, ticul bucal sau de
sugere a pastilei, ticul esofagian; Dispraxie cu tulburări de mimică (facies de mască paralitică), vorbire
(disartrie, logoclonie, gesturi asociate vorbirii), scris (nesigur, tremurat, crenelat, tulburări caligrafice,
ortografice şi psihografice) şi mers (necoordonat, nesigur, ataxic); Ictusuri, convulsii subintrante ce duc
la status paraliticus şi la moarte; Tulburări trofice şi vasomotorii, alterări ale dinţilor, unghiilor,
fragilitate excesivă a oaselor, tulburări digestive, scădere ponderală, tulburare somn-veghe, complicaţii
pulmonare, renale, hepatice.
3. Modificări umorale: sânge: reacţiile Bordet-Wassermann, Meiniche, citochol intens pozitive; cele mai
sensibile: reacţiile citochol şi TIT (testul Nielsen de imobilizare a trponemelor); LCR: limpede sau
opalescent, proteinorahie cu albuminorahie crescută, creşterea elementelor celulare la 75-150/mmc cu
limfocitoză. Echilibrul acido-bazic peste 7,7, reacţia Noone-Applet şi Pandy pozitive, acizi aminaţi
crescuţi.
c. Perioada terminală- simptomele neurologice se menţin şi se agravează: disartria devine anartrie, scădere
în greutate, pierderea controlului sfincterian, tulburări de deglutiţie, tulburări de troficitate cu escare, se
ajune într-un stadiu demenţial profund cu marasm; netratată – exitus între câteva luni-câţiva ani de la
debut prin infecţii intercurente, complicaţii renale, pulmonare, status paraliticus congestiv etc.
Forme clinice în funcţie de evoluţie:
- forma galopantă cu debut acut şi demenţiere rapidă, agitaţie, decesul la mai puţin de 6 luni;
- forma cu remisiuni spontane cu evoluţie de 2-10 ani;
- forme cu evoluţie subclinică de lungă durată;
Forme clinice după aspectul simptomatic:
- forma expansivă (25%): excitaţie maniacală cu agitaţie, logoree, tendinţă la exprimare în versuri, fugă de
idei, delir absurd, generozitate;
- forma depresivă (25%): bolnav trist, labil psihoemoţional, uneori delir de autoacuzare;
- forma bipolară;
- forma paranoidă, halucinatorie (idei de persecuţie, mărire);
- forma schizoidă: disociaţie a funcţiilor intrapsihice, incoerenţă ideatorie, verbigeraţie, stare catatonică,
stereotipii, raptusuri verbale sau motorii;
- forma confuzională, mai frecventă în asociere cu alcoolism, realizând sdr Korsakov;
- forma epileptiformă: frecvent stări congestive, convulsive, pareze sau afazii tranzitorii;
- forma simplă, demenţială, (peste 40%), cu predominanţa semnelor neurologice, cu cea mai lungă
evoluţie lentă, progresivă, spre demenţiere;
Forme de PGP atipice sau asociate unui sdr neurologic:
- paralizia Lissauer („forma occipitală”) – rară, hemiplegie cu afazie de obicei senzorială, apraxie,
hemianopsie laterală omonimă;

10
- „forma diencefalică” tulburări de ritm somn, metabolism apă, bulimie sau anorexie, uneori febră
neurogenă. F rară şi seamănă cu encefalita letargică;
- Tabo-paralizia generală progresivă – asociere între meningoencefalita cronică şi o poliradiculonevrită
posterioară specifică; tulburările psihice sunt precedate de sdr tabetic; asociere cu atrofia optică sau
semne piramidale şi extrapiramidale;
- Sdr Guillain-Thaon: juxtapunere între fenomene tabetice şi mielită luetică cu paraplegie;
Forme clinice în funcţie de vârstă:
- paralizia generală juveniilă (între 13-20 ani) sau forma infantilă (8-12 ani): predomină deficitele, delirul
aproape lipseşte, afectările neurologice sunt grave, evoluţia rapidă (4-5 ani); formele juvenile au deliruri
dar mai rudimentare;
- paralizia generală la bătrâni: după 50 ani, demenţă, manifestări neurologice frecvente (ictusuri, epilepsie,
sdr cerebeloase, bulbare).
Diagnosticul pozitiv: cât mai precoce; pe semnele clinice, neurologice şi psihice, anamneză, examenele
paraclinice şi serologice; la copil – stigmate de sifilis congenital.
Diagnostic diferenţial: manie – ideile în PGP sunt absurde, cu evoluţie către demenţă; depresia – nu are
coloratura şi nu este aşa pregnantă; demenţe; epilepsia, scleroza în plăci, intoxicaţia cu brom, tumori
cerebrale de lob frontal (moria), oligofrenia, schizofrenia la copii, infecţii sau infestări;
Tratament: profilaxia
tratamentul medicamentos etiologic: antibiotice – penicilina
tratamentul complicaţiilor.

SIDA
- ca reactie la diagn: anxietate, depresie, hipocondrie, atentie exagerata acordata fct somatice, idei suicidare
- sentim de vinovatie, frustrari legate de ineficienta sist sanitar, incertitudine asupra viitorului
- complic neuro ale SIDA - tb de encefalita subacuta( disconfort, izolare, apatie, libidou scazut, inhibitie
psihomotorie, confuzie, +/- delir, haluc) sau dementa subcorticala (pierdere neuronala, atrofie cerebrala,
noduli gliali, demielinizari); LCR: pleiocitoza, ↑prot, ↓G
- deterioare limbaj, memorie, sdr demential nu e d.p. cu intensit lez AP
- leziuni focale: leucoencefalopatie multifocala progresiva, complic vasc cerebrale, limfoame meningiene
- 30 – 40% pac: s. Neuro, postmortem 80%
- caract: caracter deficitar (demential) al tulb dominante, posibilitatea debutului psihiatric al bolii (frecvent
ca depresie), manif. frecventa a anxietatii ca atacuri de panica
- in stadiile finale: convulsii, mutism, incontinenta, coma
- trat: tb tratate prompt inf SNC care pot lasa sechele grave; se rec tranchilizante si nu antidepresive
- nu tb condamnat / dispretuit b. Si nici o atitudine excesiv de precautie

Tulburari psihice in SIDA

Recunoasterea aspectelor psihiatrice ale bolii este foarte importanta pentru evaluarea si terapia pacientilor cu
SIDA. Aprox 40 - 60% dintre pacienti prezinta simptome psihiatrice cu substrat organic, reactive sau
iatrogene.
Din pct de vedere clinic, cel mai frecvent au fost descrise tulb de comportament, sdr anxioase si depresive,
tentative de suicid, tulb de atentie si memorie, tulb cognitive si mai rar, de constiinta sau de perceptie.
Aceste simptome pot fi intalnite si izolat in cursul bolii, dar cel mai frecvent sunt grupate in tablouri
psihiatrice complexe.
Cel mai frecvent intalnite modificari in cadrul ex psihiatric:
 Orientarea – dezorientare T-S, auto si allo;
 Constiinta – obnubilare, confuzie;
 Atentia – fatigabilitate, hipoprosexie;
 Perceptia – hipo sau hiperestezie, halucinatii;
 Memoria – hipomnezie sau amnezie;
 Gandirea – bradipsihie, delir, limbaj redus;
 Afectivitatea – labilitate, tulb ale dispozitiei, anxietate, depresie, manie
 Personalitatea – stari psihopatoide
 Vointa – apatie, hipo sau abulie, tulb de comportament;
11
  Activitatea – redusa.
A. Reactii psihologice de adaptare
Sunt caracteristice pentru pacientii cu HIV, fiind extrem de variate, dependente de o serie de factori socio-
familiali si relationali, de personalitatea premorbida sau antecedentele psihiatrice. Atitudine b. poate varia de
la refuzul de a accepta situatia, lipsa de incredere in medic sau indiferenta, pana la revolta si manifestari
vindicative, in intentia de contaminare. Aceste atitudini sunt acompaniate de sentimente de incertitudine,
ostilitate, injustitie sociala si teama de izolare si excludere sociala. Exista 2 tipuri de manifestari psh :
- manifestari depresiv anxioase, ce pot fi insotite de simpt psihogenetice, hipocondriace, fobice, obsesive
si compulsive;
- manifestari de intensitate psihotica: manie, dezvoltare paranoica, stari delirante schizofreniforme.
Starea de soc initiala este urmata de interiorizarea progresiva sau agitatie si anxietate, cu simptome
persistente neurovegetative.

B. Tulburarile psiho – organice

Pot surveni precoce sau tardiv in evolutia bolii. In afara unor leziuni cerebrale specifice, manif psh pot fi
explicate in contextul unui substrat organic ce determina o encefalopatie de etiologie infectioasa, tumorala
sau vasculara.
1. Tulb psihotice
- inf cu virus neurotrop poate declansa o tulb psihotica preexistenta; tulb psihotice ce apar indep de inf cu
HIV tb considerate „conditii” comorbide (Sch, tulb schizofreniforme, episoadele psihotice de scurta durata);
- delirul este cea mai frecv tulb psh la pac cu SIDA in faza terminala.; se dezv acut si este de scurta durata;
clinic: nivel fluctuant de constienta, inversarea ciclului somn-veghe, iritabilitate si anxietate, tulb de
perceptie factori de risc pt delir: abuz de droguri sau alcool, leziuni cerebrale anterioare; trat este imperios
necesar;
2. Tulb afective
 Episoade maniacale sau depresive – mai frecv la pac cu antecedente maniaco-depresive;
 Depresia – cea mai frecv.; tb suspectata la toti pac diagn cu SIDA, cu atat mai mult cu cat unii pac pot
incerca sa minimalizeze acuzele, dorind sa mentina o impresie de curaj fata de boala. Diagn. depresiei
majore este cuprinzator si necesita identif efectelor sec ale medicam. Unele simptome ale bolii SIDA
(astenia, anorexia, scaderea in G) pot fi greu de diferentiat de cele datorate depresiei majore. Este utila
identificarea semnelor de depresie, sentim de inutilitate, vina, autoacuzare, ideile suicidare, iar pt
stabilirea proportiei corecte intre componentele organice si cele functionale ale bolii este necesara
utilizarea periodica a testului psihologic.
 TAB – perioade euforice alternand cu perioade de depresie; atat depresia cat si mania sunt corelate cu
boala virala (encefalita HIV), neoplasme (meningiom, limfom cerebral), epilepsie (convulsii de lob
temporal), tulb metabolice si endocrine si efecte sec ale medicam (steroizi)
3. Anxietatea
- frecvent intalnita datorita constientizarii bolii, la care se adauga agresiunile fizice provocate de boala
precum si numerosi factori de stress psihosocial;
4. Sdr. confuzionale
- debut brusc si evolutie de scurta durata;
- simptom cpx: dezorientare T-S, tulb mnestice, onirism, alterarea nivelului de constiinta si a starii generale
- se datoreaza act toxice asupra SNC a alcoolului, toxicelor, ef sec ale trat farmaco;
5. Tulb cognitive
- dezorientare T-S, tulb mnestice si prosexice, de abstractizare si generalizare, bradipsihie, evidentiate prin
investigare psihometrica si examinare clinica;
6. Psihosindroame organice
- tulb severe ale fct de cunoastere si afectivitate, tulb de comportament;
- aceste tulb cuprind alterarea progresiva a personalitatii si a comportamentului la persoanele infectate HIV,
concomitent sau rezidual afectarii cerebrale caracteristice;
- starile psihopatoide se caract prin modificari semnificative ale modului de comportament al pac de dinainte
de boala si privesc in special modul de exprimare a emotiilor si impulsurilor;
- consumul de droguri sau alcool asociat cu infectia cu HIV poate determina tulb de intensitate psihotica, cu
haluc, idei delirante, tulb psihomotorii, cu grade dif de confuzie sau obnubilare.

12
7. Sdr dementiale
- sdr demential din SIDA este frecvent si caracteristic, asociind tulb neurologice, cognitive si
comportamentale;
- dementa SIDA se manif de obicei dupa ce pac au contactat maj infect oportuniste sau neoplaziilor care
definesc SIDA sistemica, dar uneori debutul poate fi mai precoce.
- acest tip de encefalopatie progresiva este rezultatul act directe a HIV asupra SNC, combinata cu complic
generate prin mec indirecte;
- encefalita subacuta descrisa la adulti ca AIDS Dementia Complex este complic neuropsihica cea mai grava
a inf cu HIV, ce afecteaza 20 -50% din pac;
- stadiile clinice:
a. normal
b. subclinic – simpt absente/ min, fara alterarea capac de munca; s. neuro discrete (reflexul de prindere,
incetinirea misc oculare sau ale extremitatilor); mers si forta N
c. usor – capac activ cotidiene si profesionale mentinuta; alterare evidenta a fct intelectuale sau motorii;
merge fara ajutor;
d. moderat – mentine capac de autoingrijire, dar este incapabil sa-si mentina serviciul; se deplaseaza, dar
adesea sustinut;
e. sever – handicap intelectual major (incapabil sa asimileze sau sa retina evenimente personale, sa sustina o
conversatie, sa dea rasp complete) sau handicap motor (nu merge fara sprijin, scaderea fortei ms);
f. terminal – practic vegetativ, nivel de intelegere rudimentar, capac de comunicare nula; parapareze sau
paraplegie cu incontinenta urinara si fecala.
- 3 faze clinice:
Debutul :
- insidios, lent progresiv, ani de zile, cu episoade de agravare brutala;
- primele semne sunt lentoarea psihica cu hipomnezie si tulb de comp;
- sarcinile zilei devin din ce in ce mai dificile, atentia nu mai poate fi mentinuta timp indelungat;
- deseori anturajul apropiat este cel care descrie modif cognitive subtile, pierderea vioiciunii si
spontaneitatii, bradipsihia pac.;
- uneori apar precoce confuzia si tulb de orientare T-S.
- frecv tulb de comportament, apatie, dezinteres socio-profesional, tendinta la izolare
- instabilitate emotionala care poate merge pana la agitatie, manie, haluc
- anomalii motorii: incetinirea misc rapide ale degetelor, picioarelor sau ochilor, hiperreflexia mb inf,
reflex de prindere patologic, ataxie pana la parapareza; pot apare crize GM.
Faza de stare:
- accentuare a hipoprosexiei, bradifreniei si bradikineziei;
- pac isi reduc progresiv activ si devin tot mai apatici, indiferenti;
- tulb motorii se accentueaza, mersul devine mai dificil, gesturi imprecise;
- fct cognitive sunt profund alterate, cu tulb de limbaj si praxie, accentuarea tulb de memorie si atentie;
Stadiul terminal:
- accentuarea tulb de mers, cu incontinenta urinara si fecala;
- miscarile sunt rare, lente si imprecise, limbaj redus pana la disparitie;
- deteriorare somatica si mentala aproape completa.

C.Tulburari psihice iatrogene

- modelul terapeutic HAART (Highly Active Antiretroviral Therapy) a adus imbunatatiri majore in ceea ce
priveste rasp pac la trat, dar si a efectelor sec induse de acestea; ea incetineste evolutia bolii si amelioreaza
tulb cognitive si motorii asociate, imbunatatind functionalitatea neuropsihologica a pac.
- terapia de iradiere este frecvent folosita in trat pac cu SIDA si determina 3 tipuri de rasp ale creierului:
1. o reactie acuta;
2. o reactie precoce tranzitorie cu somnolenta marcata si iritabilitate;
3. o reactie tardiva cu declin cognitiv si stare confuziva usoara

Aspecte terapeutice ale tulb psihice in infectia cu HIV/ SIDA

- mai sensib la ef medic psihoactive

13
- DI mai mici, crescute progresiv, lent.
- procarbazina - CI în asoc cu IMAO sau ADT.
- anx nepsihotică - BZD ( oxazepam- elim scurtă la pac cu lez hep)
- depresie maj- AD- Alprazolam, Trazodone (activ anticolinerg minimă, se evită riscul psih centrale
colinergice), necesare în faza de integrare afect a dg.
- agitaţie şi simpt psihotice - NL- halo (activ anticolin redusă şi anticonvuls)
- disfc neuropsihice pot apare şi la pers seropoz asimt- rapid progres, recaderi dese, adesea intratab.
- îngrij pac cu SIDA şi tb neurospih - precauţii- ac pac fiind homosex, cons drog, pers cu comportament sex
de risc, cu boli sistemice grave - susceptib la boală şi frica de boală -> amplificarea anxiet şi frustrarii->
refuz colab cu medicul.
- după integrarea afect a dg - educaţia despre boală, posib reactii ale anturaj, cum sa spuna famil, nev de a
primi suport emoţional, planif financ, cum sa evite plictis, evitarea contamin anturaj, alternative
necontaminante ale sexualit.
- implic in activ altruiste - gr de autoajutorare, proiecte de cercetare, ptr a limita izol soc a pac.
- stad precoce - relaxare, hipnoza, imagierie ptr reducerea anx.
- stad mediu, cu recaderi ale pneumocistozei, alte inf leg de SIDA - reviz a vieţii cu % pe rel problem sau pe
experienţă.
- stad termin - asig ca nici famil nici priet nu-l vor abandona, adm AD ca adj ptr trat durerii, pac e incuraj sa
finaliz anumite planuri.
- interv psihosoc - educarea famil, anturaj ptr ingrij pac.
Recuperarea neuropsihiatrica în SIDA
- echipă multidisciplinară (neurolog, psihiatru oblig) şi suportul societăţii ptr - asig pac un suport medical
gen, stimul sec, stim senzor cu ajut anturaj, menţ mobilit, somn, contact soc şi a rel famil N.
Programe de recuperare
- echipa - infectionist, internist, neurolog, psihiatru, chirurg, dermatolog- colaborare strânsă ptr dg
precoce, aplic princ de bază a ingrij boln.
- de la această echipa informaţia -> asist soc, juridică, econ.
- educ popul în vederea prevenirii răspândirii infecţ.
Asist neuropsih în SIDA
- crearea unui mediu sigur (preven infecţ nosocomiale, care pot fi fatale în contextul bolii, preven accid) ,
- asig mişc şi mobiliz (asig mobil complete şi indep a boln, reduc distrof ms, terap afecţ neurol, preven
apar ulcere de decubit, a tomb ven prof),
- asig igienei corpor adecv (menţ posib de îngrij individ a boln, menţ status psihic în limite N),
- posib de expresie şi comunic (dimin efect suferinţelor neuropsihice, preven ef negat ale izolarii),
- menţ lucrului şi jocului (asig resurs mater neces unui tratam decent, reducer ef plictis şi însingurării),
- asig odihna şi somn (asig unui somn odihnitor, recuperator),
- menţ echil psihic (ajut bn sa-şi exprime sentim şi emoţiile, îndepărt/ aten fact stresanţi, terap coresctă a
afecţ psih),
- necesit exprim sexualit ,
- necesit leg de mom morţii (aten/ ctrl probl fiz şi psih leg de moartea prin SIDA şi complic sale, sprij şi
încuraj boln de-a lg variatelor stadii psihol asoc etapei termin, eval probl fiz şi psih asoc cu SIDA în stad
final).
Măsuri profilactice
-pac tr sa realiz ca aparţine unui grup cu comportam de risc, sa conştientiz ca există riscul de a infecta dator
comportam său, să descoper şi să eval posib proprii de schimbare, să consolideze în timp ceea ce a iniţiat în
vederea schimb.
Profil primară - se adres gr şi pers neinfect, dar cu risc cresc de infectare prin comportam - cons drog,
prostit, homosex, bisexuali, militari în termen, adolesc.
Profil secundara - pers cunosc ca fiind infect, se baz pe sublinierea implic infecţ şi căile prin care poate fi
evit transmit în contin, grija ptr parten anteriori şi actuali, fol indiv a sering şi acelor, lame de ras, truse de
manich, autoexcluderea de la donarea de sg, spermă sau org de transplant, preven sarcinii.
- boln poate simti tema de a fi putut infecta fiinţele dragi, izol fiz şi psih, prăbuş cond fiz, discriminările,
stigmatizarea în comunit sau famil, ruperea leg cu mb fam, pierd servic, apropierea şi necunoscutul
morţii.

14
- sprijin continuu, ctrl medici periodic, ajutor ptr identif probl, ptr găsirea sol, depăşirea acestor probl,
abord echilibr a prez şi viit, terap medicam şi psihoterap.
- în stad termin - consil ajută la înţelegerea, adapt, aceptarea bolii şi morţii, consec acestora şi asupra vieţii
sale şi asupra celor dragi.
- consil ajuta famil sa redescopere strategii de rezolvare a probl intrafamil, HIV fiind o afecţ a famil.
redescoperirea lor întăreşte famil.

15