Sunteți pe pagina 1din 9

Sub.

13 TULBURĂRILE PSIHOPATOLOGICE DUPĂ TCC

Importanta crescuta dat. nr. mare de traumatisme si a sansei de a supravietui dupa intervenţia
chirurgicală

Clasificare:
1. dupa modul agresiunii:
a. directe: prin lovirea craniului
b. indirecte: prin transmiterea unei lovituri produsă in alta regiune a corpului (cadere de
la inaltime pe genunchi)
2. dpdv chirurgical:
a. inchise: fara soluţie de continuitate, dar compresia creierului devine mai intensa, mai
severa!
b. deschise: nepenetrante (cand leziunile cutanate sunt superficiale, nu e depasita dura
mater), penetrante, chiar perforante (cand e lezat si tesutul cerebral cu risc de infecţie
secundara).
3. in functie de durata si intensitatea tulburării de constiinta: minore, medii, majore (grave).
4. anatomoclinica:
a) imediate
 primare: comotia, contuzia, dilacerarea cerebrala
 secund: hematom subdural, epidural, parenchimatos, fistulele LCR
 subsecvente: edem cerebral, colaps cerebro-ventricular
b) tardive:
 encefalopatia posttraumatică cu scleroza atrofica a creierului sau/si cicatrice
meningocerebrală
 leziuni focale diverse cu disfuncţii neurologice

Patogenie si anatomopatologie:
 efectul traum. dep. de: factorii mecanici, locul si durata actiunii traumatice, directia de
transmitere a enrgiei traum.
 mec de vatamare a creierului:
o deplasarea creierului in interiorul craniului prin acceleratie, deceleratie
o penetrarea unui obiect ascutit
o compresiunea prin presiuni de intensitate egala din toate partile
 gravitatea si evol dep.:
o varsta ( >60 ani tulb. memorie sunt severe, mortalitatea crescuta)
o lez. cerebrale ant, stare somatica, intoxicatii, alcolism, surmenaj
o personalitate premorbida : det. tipul de raspuns fata de traum. (predispozitia catre
instabilitate emotionala e un factor nefavorabil)
 prima reactie a creierului este haotica si generala = coma
 tulb. vaso-motorii sec:
o edem cerebral localizat/generalizat, det. HIC, iar ulterior psihoze traumatice
o vasodilatia paralitica, hemoragii prin diapedeza
o vasoconstrictie prelungita cu zone de infarct
o la copil edemul se instaleaza rapid, dar efectul e anihilat prin lipsa de osificare a suturilor
craniene
o edemul e la inceput vasomotor, extracelular, iar ulterior evolueaza fie spre lichefiere si
necroza, fie spre resorbtie.

1
Simptomatologie:

Clasificarea manifestarilor clinice:


Tulb. psihice posttraumatice, în funcţie de timpul scurs de la TCC:
1. acute:
a. cantitative: coma, sopor, stupor, torpoare, obnubilare
b. calitative: stari crepusculare, psihoze traumatice, delir traumatic, stări oneiroide
2. subacute:
a. amnezii (sdr. amnestic Korsakov, alte tipuri de amnezii)
b. stari astenice de convalescenţă
3. tardive: cerebrastenia posttraumatică, stari psihopatoide, encefalopatia traumatică, stări deficitare
simple, specializate sau globale, dementa traumatică, epilepsia posttraumatică.
4. la copil: clasificarea este similara, fara sdr. Korsakov. Se adauga oligofrenia postraumatică si
tulb. de comportament posttraumatice.
Tulb. psihice primare in care TCC are rol determinant, secundare - TCC are importanţă secundară,
fiind factor favorizant sau precipitant, evidentiaza procesele cerebrale preexistente - nevroze, psihoze
(schizofrenie, PMD, paranoia).

I. COMOTIA CEREBRALA: nu prez. modificari morfologice; substratul e edemul cerebral. Se


caracterizeaza prin:
 efect primar al TCC cu pierderea cunostintei de scurtă durata
 in forma usoara: confuzie, obnubilare
 forma severa: coma cu abolirea reactivitatii la stimuli externi si a reflectivitatii (diminuarea
reflexelor corneene, relaxare musculara), cu tulburari vegetative, respiratorii, cardiovasculare
 revenirea brusca sau treptata, trece prin dezorientare, neurologic reversibilitate completa,
psihic dupa un timp poate apare sdr. cerebroastenic (postcomotional) cu evolutie indelungata
 dupa iesirea din comotie frecv. (mai ales la copii) apare un sdr. de iritatie vegetativa cu
ameteli, varsaturi, cefalee, labilitate a pulsului si a respiratiei, transpiratie.
 amnezia lacunara si retrograda (perioada comotiei si cateva minute inainte)
 dg este retrospectiv pt ca nu se poate anticipa evolutia unui pac comatos.

II. CONTUZIA CEREBRALA (strivirea creierului):


 pierderea cunostintei de grade diferite, mai frecv. de tip comatos, are substrat lezional, se
intind pe o perioada mai lunga
 exista cazuri cu lez severe chiar dilacerare cerebrala neinsotite de alterari psihice generalizate
 frecv. coma de lunga durata (o coma > 24 h = contuzie cerebrala majora)
 contuzii medii sau grave apar si tulb vegetative: dispnee, respiratie stertoroasa, varsaturi,
modificari vasomotorii, variatii ale pulsului, TA, tulb. de deglutitie. Sunt caracteristice
semnele neurologice de focar: paralizii, crize convulsive (focale/generalizate), semnele de
iritatie meningeala. in hemoragia subarahnoidiana LCR sanguinolent si frecv. Hipertensiv.
 revenirea: evolutie ondulanta cu momente de agravare, diferite stadii de dezintegrare a
constiintei + semne de focar
 in lez. frontale : st. de excitatie psiho-motorie cu nuanta euforica sau coleroasa sau st. de
apatie si dezinteres. Se adauga hemipareze, monopareze, afazie motorie, tulb senzitive,
exacerbari ale instinctului sexual (lez. orbito-frontale).

2
III. TULB. PSIHICE DIN COMPRESIILE CEREBR.(HEMATOAME)
 apar dupa un interval si se manifesta printr-un sindrom de suferinta cerebrala progresiva, cu
evolutie grava
 initial pot fi usoare, ulterior: cefalee, tulb. de constiinta
 caracteristic: variabilitatea tulb. de constiinta de la o ora la alta, de la o zi la alta!
 treptat apar semnele sdr. de HIC: varsaturi, cefalee accentuata dimineata, ameteli
 tulb. de constiinta: st. de agitatie psihomotorie, halucinatii, idei delirante
 sunt dominate de somnolenta, apatie, obnubilare
 1/2 din pac. au semne de focar: mai frecv. hemipareza sau paralizia faciala tip central
 ex. neurologic: semne de iritatie meningeala
 forme cronice: tulb. intelectuale
 evolutia: intensificarea semnelor de HIC, compresia trunchiului cerebral, torpoare, coma,
convulsii; caracteristic - midriaza paralitica unilaterala!!! + hemipareza contralaterala, tulb.
vegetative grave: incetinirea pulsului si respiratiei
 TC: evidentiaza colectia sanguina, deplasarea masei cerebrale
 interventia neurochirurgicala de urgenta – singura metoda terapeutica!

IV. TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE DIN FAZA ACUTA


Aspect si intensitate variabila, cele mai caracteristice fiind: delir traumatic, stupoare traumatica, stari
crepusculare; se mai numesc si psihoze de «destructurare ».
 au ca element comun tulb. de vigilitate, de constiinta
 psihoza confuzionala «de contuzie» apare si in cazuri de hemoragie cerebrala, hematom,
cresterea tensiunii intracraniene
 se caracterizeaza prin instabilitatea tulb. psihice de la confuzie profunda la scaderea perioadei
de luciditate, de la inhibitie psihomotorie, stupoare, pana la agitatie

1. Delirul traumatic
o In majoritatea cazurilor delirul este discret, pac fiind iritabil, instabil, cu tulb. de
orientare, de perceptie, stare de vis
o Manifestarile pot fi si severe: pac este nelinistit, excitat, agresiv, nu recunoaste
ambianta si boala, halucinatii vizuale, idei delirante polimorfe, mobile, poate avea
aspect de delir profesional, pe un fond de labilitate afectiva accentuata si agitatie
motorie urmata de liniste aparenta cand pac. sunt vorbareti, instabili, cu tendinta la
perseverare
o dureaza ore→zile; evolueaza spre remisie/ agravare in forma delirant-stuporoasa
2. Stupor traumatic: confuzie, inactivitate, imobilitate, somnolenta, dificultati in contactul
cu ambianta, fenomene catatonoide, negativism, consecinta a afectarii formatiuniii
reticulate
3. la copil - sdr. Apalic: stare intermediara intre st. comatoase si formele usoare de
confuzie, pac au aspect de decerebrare partiala, privesc in gol, nepasatori, areactivi fata de
stimulii externi cu exceptia stimulilor durerosi, fata de care au reactie de aparare, doarme,
mananca, dar nu are contacte cu ambianta. Are un prognostic sever. Delir cu durata mai
mare de o saptamana are ca substrat leziuni subiacente considerabile.
4. Stari crepusculare: frecv. la copil
 frecv. Reprezinta o forma de confuzie imediat dupa traumatism
 pac este dezorientat in spatiu, pastreaza coordonarea motorie, acte automate de aparare
sau agresiune

3
 in formele usoare apar cefalee, ameteli, astenie, tulb. de memorie, st. fobice, automatism
ambulator (seara).
V. TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE IN FAZA SUBACUTA
Sindrom amnestic Korsakov se caracterizeaza prin:
 amnezie anterograda (deteriorarea memoriei de fixare, pierderea memoriei de scurta durata):
incapacitatea boln. de a reproduce cateva cuv. dupa 5-15 min; memoria imediata nu e
alterata! Un grad de alterare a memoriei de evocare (amnezie retrograda)
 sunt sociate confabulatii (sdr. amnestic confabulator), dezorientare temporo-spatiala, false
recunoasteri, pseudoreminiscente
 nu au constiinta deficitului de memorie
 dispozitia labila: trec de la apatie si lipsa de initiativa la euforie, logoree, tendinta la glume
(sdr. moriatic)
 sdr. amnestic este tulb. esentiala, insa nu trebuie sa fie insotita de alterarea constiitei (ca in
delirium) si nici de deteriorare intelectuala severa si generala (ca in dementa) !!!
 sdr. amnestic e datorat lez. str. diencefalice si temporale (lez. de corpi mamilari, fornix,
complex hipocampic)
 debut brusc, evolutie lenta cu ameliorare treptata sau cu trecere spre dementa traumatica

Alte amnezii posttraumatice:


o amnezia lacunara (pierderea memoriei in timpul traum. Si un interval variabil inainte si dupa)
o amnezia globala (rara, pierderea memoriei antero- si retrograde)
o amnezii sistematizate (pierderea amintirilor referitoare la anumite locuri, limbi, profesie)
o deficit al memoriei vizuale – afectarea emisferei drepte
o deficit al memoriei auditive – afectarea emisferei stangi
Dupa trecerea perioadei acute sau subacute in TCC medii, severe: bolnavii sunt astenici, prezinta
cefalee, ameteli, dificultati cu somnul, transpiratii, labilitate vegetativa si afectiva, stari de
hiperexcitabilitate – persista saptamani, se estompeaza sau se cronicizeaza.

IV. TULB. PSIHICE POSTTRAUMATICE TARDIVE


Survin in continuarea celor acute sau subacute, sau dupa o perioada de acalmie aparenta de
saptamani sau luni
a) determinate direct de trauma fizica: encefalopatia traumatica, epilepsia
posttraumatica, stari psihopatoide, dementa traumatica, encefalopatia boxerilor,
oligofrenia postraumatica
b) tulb determinate de intricarea traumelor fizica si psihica: cerebrastenia
posttraumatica, tulb. de comportament posttraumatica, sindrom psihopatoid de
dezvoltare (la copil si la adolescent)
c) tulb. legate de trauma psihica in timpul si dupa accident: nevroze traumatice
d) tulb. psihice secundare nelegate direct de traumatism

1. Dementa traumatica:
 urmeaza starilor de coma prelungita si starilor confuzionale durabile
 mai frecv. La la varsnici, in cazul repetarii TCC cand se asociaza cu ateroscleroza cerebrala si
cu alcoolul.
 la copil – factori fav varsta mica < 7 ani si un teren lezat anterior.
 se poate instala in continuarea tulb. acute, dupa sdr. Korsakov, sau dupa un interval liber
 clinic :
o scaderea marcata, profunda, globala a functiilor psihice
o amnezii persistente, amnezii de fixare

4
o confabulatii, dezorientare temporo-spatiala
o tulb. de gandire, reducerea capacitatii de rationament si analiza, pierderea capacitatii
de abstractizare, rigiditate, pierderea simtului critic
o tulb. de atentie, dezinteres pentru viitor, pierderea intiativei
o tulb. de dispozitie: euforie sau depresie, alternanta perioade de apatie si inactivitate cu
perioade de disforie, iritabilitate, agresivitate
o tulb. de comportament, reducerea activitatilor, scaderea randamentului profesional
o deficite neurologice, crize epileptice, afazie - necesita institutionalizarea
o la tineri deficienta e partiala si evolueaza mai lent, la varsnici deficienta e globala si
rapida
o forma schizofreniforma cu episoade de stupoare catatonica sau paranoica: idei
delirante de persecutie, de revendicare cverulenta

2. Encefalopatia traumatica a boxerilor (sdr. pseudoebrios posttraumatic, dementa boxeurilor


profesionisti): sdr. psihoorganic cu evolutie progresiva si etiologie neclarificata. Se considera ca
loviturile repetate provoaca mici focare hemoragice, care se transforma in arii de glioza
 dupa 15-25 ani de practicare a boxului
 in prima faza apar: modificari de dispozitie, scaderea atentiei si memoriei, vorbire
ezitanta, tulb. de echilibru la mers
 ulterior apare sdr. demential asociat cu tulb. neurologice (sdr. piramidale si
extrapiramidale)

3. Oligofrenia posttraumatica
- dupa TCC grave in primii 3 ani de viata care determina distrugeri importante de subst.
cerebrala
- mai frecv. traum. la nastere insotit de asfixie
- tabloul clinic de oligofrenie insotit de tulb. neuropsihice tip defectual: paralizii, comitialitate,
tulb. senzoriale, cecitate

4. Tulb de comportament postTCC la copil


- 15-30% din cazurile cu TCC
- Se manifesta cu: instabilitate, irascibilitate, agresivitate, refuz scolar, delicte, furturi, fugi de
acasa
- reactii psihogene apar in conditii de mediu nefavorabil (familii hiperprotectioniste cu tendinta
la infantilizarea copilului; sau familii intolerante, care solicita copilul prematur, intempestiv)
- reactii organice: lipsa de motivatie
- reactii isterice la fete favorizate de mediul supraprotectiv
- tulb. de comportament pot regresa lent daca se creeaza conditii satisfacatoare de educatie

5. Sdr psihopatoid
 desemneaza modificari durabile de personalitate survenite pe fondul unor lez. sechelare det de
TCC
 in psihopatiile primare functiile de cunoastere sunt bine conservate sau dezvoltate, in starile
psihopatoide e prezent sdr. axial al slabirii performantelor psihice de tip organic cu un grad de
deteriorare mentala
 st. psihopatoide de dezvoltare la copii < 5 ani
 st. psihopatoida prin regresiune la adult cu modificarea personalitatii anterioare
 manifestari: iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, instabilitate afectiva, conflictualitate,
intoleranta la reactii, inadaptabilitate

5
 Tipuri: labil, dezinhibat, agresiv, apatic, paranoid, alt tip, combinat in functie de sediul leziunii:
 lez. frontale, prefrontale, orbitare: 2 categorii:
a. euforie, incontinenta emotionala, dezinhibitie comportamentala, glume, vorbarie,
la copii si adolescenti pierderea distantei sociale: lipsa de tact, intrebari neplacute,
pierdera decentei, a simtului ordinei si de grija pt igena
b. apatie, oboseala excesiva, indiferenta fata de mediu, scaderea initiativei
 lez. temporale: st psihopatoide cu aspect schizoform, manifestari delirante atipice, focare
epileptice fara crize de epilepsie
 lez. subcorticale, hipotalamo-hipofizare: tulb. afective, endocrine, pulsionale, obezitate
prin supraalimentare la copil, enurezis nocturn, susceptibilitate, interpretativitate, psihoze
paranoide cu tendinta la sistematizare, disforie cu explozii coleroase.
 modificari cognitive cu aspect regresiv, accentuarea dificultatilor de adaptare
 incapacitate de a constientiza propria situatie
 lipsa de empatie, rigiditate, stereotipie, perseverare
 esecul de a stabili relatii cu cei din jur, egoisti, retragere sociala, relatiile cu ceilalti sunt
incordate, superficiale

6. Epilepsia posttraumatica:
 in functie de momentul aparitiei:
o imediate, in momentul traumatismului sau la scurt timp, determinate de edemul
cerebral, hematoame, tulburari tranzitorii de vascularizatie, crize tip focal, uneori se
generalizeaza
o precoce in prima luna: la fel ca cele imediate
o intarziate dupa 1-6 luni - tin de procesele de curatire si remaniere
o tardive de la 6 luni la 5 ani, corespund conceptului de epilepsie posttraumatica,
datorita cicatricilor cerebrale sau sclerozei difuze sau focala; predomina crize
generalizate majore, dupa care pot aparea crize minore sau focale tip jacksonian
 se asoc frecv. cu st. psihopatoide si sdr. dementiale posttraumatice
 rezistenta la tratament anticonvulsivant, datorita vascularizatiei sarace a cicatricei cerebrale,
care impiedica obtinerea concentratiei satisfacatoare a medicamentului anticonvusivant.

7. Cerebrastenia posttraumatica
 patogenie:
o modificari structurale fine si reversibile, tulb. ale circulatiei LCR, ale electrogenezei
cerebrale
o apare frecv. dupa TCC minore sau moderate care produc numai modif. cerebrale
functionale, poate aparea si dupa TCC severe, dar cu lez. discrete ca microleziuni
diencefalice, rupturi ale arahnoidei
o factori psihogeni: rol important - reactia familiei fata de bolnav, reactia fata de
accident, reactii iatrogenice, urmare a investigatiilor medicale repetate, a
tratamentelor complexe si prelungite
 greu de deosebit de simpt. nevrotica posttraumatica:
o cerebrastenia presupune o disfunctie organica minima determinata de TCC (sdr.
postcontuzional) sau o legatura recenta si imediata cu TCC (sdr. postcomotional);
o nevroza posttraumatica e o consecinta secundara determinata de factorul
psihotraumatic care actioneaza in timpul impactului fizic (teama de moarte) si in
perioada posttraumatica
6
 simptomatologie: sdr. neuroastenic (cefalee, ameteli, astenie, insomnie, anxietate,
hipoprosexie, scaderea memoriei, labilitate emotionala) asociate cu semne neurologice
discrete (tremuraturi, exagerarea ROT, cresterea presiunii LCR, modificarea presiunii arterei
centrale a retinei, tulb. de acomodare, ale motilitatii oculare sau a campului vizual etc;
simptom este agravata de stimuli senzitivi puternici (lumina, zgomot, cald, frig), tensiune
psihica, efort intelectual, activitate fizica!
o Cele mai frecvente simptome: cefalee, ameteli - exagerate de miscarile rapide si de
miscarile posturale
o In patogenia cefaleei sunt intricati factorii organici (dureri cervicale, nevralgii, tulb.
functionale ale regiunii cervicale, cefalee de natura vasculara, cresterea presiunii
intracraniene, aderente meningeale) cu factorii psihogeni (exprimati prin reactii
isterice, fixari psihogene, reactii de inductie, tendinte revendicative - fixarea cefaleei
la copil datorita reactiilor anxioase prelungite ale parintilor care-l interogheaza repetat
asupra eventualelor suferinte)
o insomnia rebela la tratament, labilitatea emotionala - cauze functionale si organice
 cerebrastenia posttraumatica siuatat intre un sdr. nevrotic functional si un sdr. psihoorganic -
evolutie lenta spre atenuare si vindecare
 25 % evolueaza cronic; mai ales cei cu TCC sever si personalitate fragila

8. Reactia catastrofica
 crize de anxietate grava, insotite de fenomene vasomotorii, agitatie, acte clastice, confuzie,
simptome aparute la cele mai mici esecuri in cazul situatiilor de schimbare, de frustrare,
sarcini dificile, calcule mentale pe care nu le poate rezolva.
 durata scurta, pacientul regreta
 reducerea capacitatii de abstractizare, de judecata, a flexibilitatii mentale, neincredere in sine,
egocentrism
 pot determina restructurari ale comportamentului, evitarea situatiilor declansatoare, lumea
externa devine amenintatoare pt echilibrul emotional al pacientului
 apare la bolnavi cu cerebroastenie, st. psihopatoide, sdr. dementiale posttraumatice sau
netraumatice

9. Sindroame nevrotice posttraum


 grup polimorf de tulb. nevrotice: neurastenia, isteria, nevroza obsesiv-fobica
 rezultatul traumei psihice concomitente (frica de moarte, vinovatia, dificultate de
metabolizare a evenimentului, imaginea de sine, fen.de repetare onirica a evenimentului,
mentism)
 mai frecv. la femei
 frecv. simpt. nevrotica posttraumatica e invers proportionala cu gravitatea TCC
 nevroza de revendicare, de compensatie materiala (sinistroza): dorinta insuficient
constientizata de obtinere a unor beneficii materiale sau morale; mai frecv. la bolnavi cu
tulb. anterioare de personalitate
 psihoze endogene pot fi declansate cu ocazia TCC: schizofrenia, paranoia, psihoze afective
 sdr. delirante organice posttraumatice: idei delirante in absenta tulb. de constiinta sau a
deteriorarii mentale.

PROGNOSTIC SI EVOLUTIE
 majoritatea TCC sunt benigne
 la copil evolutia e rapida in bine sau in rau datorita labilitatii specifice a sistemelor
hemostazice si a facilitatii aparitiei edemului cerebral

7
 factori de prognostic: durata tulb. de constiinta si a fen. Amnestice, gravitatea semnelor
initiale, prez. semnelor de focar
 la copii prognosticul depinde ce varsta: 10-15 ani procent mare de vindecari, factori
nefavorabili: tulb. respiratorii, stopuri respiratorii tranzitorii si coma > 1sapt
 gr. de disabilitate mentala e dependent de cantitatea de tesut cerebral distrus
 recuperarea spontana a functiilor psihice se obtin cel mai mult in primele 6 luni, iar dupa
1an1/2 –2 ani se ajunge la starea stabila
 criterii de apreciere a evolutiei: semne clinice psihice si neurologice, EEG, probe psihologice,
psihometrice trebuie urmarite in dinamica.

DIAGNOSTIC
 traumatism CC
 important: examenul starii de constiinta, ex. Neurologic, evaluarea leziunii in alte organe
 dg. Dificil la copii, in:
o TCC minore necom. familiei (sdr cerebroastenic nemotivat)
o forme de compresiune cerebrala aparute tardiv: hematoame subdurale subacute,
cronice dupa accidente minore, ignorate

 DDif in sdr. posttraumatic:


o personalitatea premorbida anterioara ≠ modificarile posterioare TCC (dif. se
estompeaza in cazul alcoolicilor, varsnicilor, demente incipiente)
o forme pseudoparalitice ale dementei ≠ paralizia gen progresiva: atitudine critica fata
de deficit si negativitatea formelor serologice
o sdr. astenic ≠ neuroastenia – se cauta factorii organici
o tulb. de comportament posttraumatici frecv. au o componenta reactiva importanta

 examinari paraclinice:
o EEG: nu exista trasee specifice pt TCC
o util si in stadiul incipient si tardiv -eval. riscului de constituire a epilepsiilor
posttraumatice
o in faza acuta exista o relatie directa intre gravitatea anomaliilor EEG si profunzimea
tulb. de constiinta
o pierderea constiintei→trasee plate, cu frecvente rapide, difuze, distribuite in ambele
emisfere
o deliriumul traumatic se reflecta pe traseu EEG prin sectoare lente, disritmice,
hipovoltate, intricate cu sectoare lente, aplatizate, cu unde teta supraincarcate de
frecvente rapide
o in Korsakov - traseu disritmic, hipovoltat, cu teta difuz, rare delta, alfa lent, sarac,
areactiv
o lez. encefalice vechi, etilici, varstnici - trasee mai alterate
o dupa 3-6 luni de la TCC traseele se normalizeaza
o epilepsia posttraumatica - anomaliile lezionale teta, delta, intricate cu paroxisme de
varfuri, localizate sau generalizate, aparute spontan sau dupa activitati de rutina
o in st. psihopatoide traseele pot fi normale sau hipovoltate cu ritm teta difuz,
predominant frontal sau frontotemporal
o in dementa posttraumatica se intalnesc trasee normale, cat si trasee cu semne de
suferinta cerebrala (activitate saraca, hipovoltata, cu teta difuz, alfa lent, slab reactiv,
areactiv la hiperpnee si stimuli luminosi intermitenti)

8
o cerebrastenia posttraumatica (trasee normale sau cu modificari minore: trasee plate,
teta abundente, absenta ritmului alfa, activ beta rapide)
 Radiologic - TC: hematoame, deplasarea maselor cerebrale ca urmare a edemului, leziuni
sechelare: atrofii corticale, subcorticale, hidrocefalie, porencefalie, tract ventric

TRATAMENT

o Examinarea starii de constienta:


- supraveghere 3-30 zile daca isi revine rapid dupa o scurta pierdere a constiintei (comotie),
sau daca ramane constient dupa accident; spitalizare in primele 48 ore in chirurgie
o sdr. confuzionale, psihoze traumatice, tulb. psihice majore, agitatie → medicatie psihotropa
in doze mici, pentru a nu masca evolutia si complicatiile (hematoame): neuroleptice sedative
(levomepromazina, clordelazin, tioridazin), butirofenone (haloperidol), BDZ (diazepam)
o la iesirea din confuzie - mediu stabil, personalizat, un membru din familie
o sdr. amnestic: sedare usoare, vitamine in doze mari (vit. B1), psihotone metabolice
o epilepsia posttraumatica: Tegretol, Primidon, Fenobarbital, Fenitoin; in forme rezistente →
excizia cicatricei inaitea constituirii focarelor secundare iritative in oglinda
o st. psihopatoide si tulb. de comportament - neuroleptice sedative (Neuleptil, Clordelazin)
asociata cu psihotrope de reglare metabolica (vitamine, Encefabol, Piritinol, Nootropil,
Meclofenoxat, Lecitina), medicatie psihoenergizanta
o cerebrastenie si nevroze posttraumautica se recomanda medicatia tranchilizanta (Diazepam,
Medazepan, Napoton), antidepresive, psihotone (vitamine, Meclofenoxat, Encefabol)
o in cefaleea rebela cu ameteli: Emetiral, Diazepam, Hidergin, Haloperidol, in doze mici
Antideprin, sulfat de Mg, antiinflamatoare
o psihoterapie in toate tipurile de tulb. posttraumatice
o in reactiile afective de tipul celei catastrofice pregatim pac. pt a reduce impactul oricarei
schimbari, explicandu-i motivatiile respective; a-l ajuta sa-si comute atentia de la senzatiile
neplacute, sa-si redobandeasca incredere in vindecare, asigurandu-i un climat linistit
o Recuperare - imediat dupa faza acuta cu ajutor met pt memorie, atentie, praxie, limbaj
o utilizarea capacitatilor restante si corectarea deficitelor
o deficite motorii: fizioterapie, gimnastica medicala, terapie ocupationale, protezare
o reprofesionalizare, reorientare profesionala sau schimbarea locului de munca sau a
tipului de activitate
o Handicap psiho-social: - modificari de personalitate, reducerea capacitatilor mentale, st. de
anxietate, depresie, lipsa de motivatie, dependenta de cei din jur
 -trebuie luat in considerare si procedeul de readaptare sociala
 -psihoterapie de sustinere, grupuri familiale