Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alcoolul este cea mai larg răspândită substanţă utilizată în scop adictiv. Abuzul de alcool
generează multiple consecinţe organice şi psihice cu care medicii de orice specialitate se
confruntă zilnic şi, de asemenea, este cauza a peste 50 % din accidentele rutiere mortale.
Def. O.M.S.(1951):
Consumul excesiv de alcool (băuturi tari, vin, bere) poate fi: acut, episodic, continuu,
cronic (alcoolism).
Tipul I (2/3 dintre alcoolici) - cu încărcătură ereditară adictivă, cu debut tardiv prin
repetiţie și o personalitate dependentă şi introvertă. Trăiresc vinovăţia şi nefericirea
propriului eşec. Pot fi ajutaţi terapeutic.
3. encefalopatia alcoolică
4. demenţa alcoolică
5. epilepsia alcoolică
După abuz de consum o perioadă de ani, drogul reprezintă cu timpul o necesitate, o nevoie
şi nu doar o dorinţă
apare doar la 10% din cei care beau. Presupune dependenţa psiho-somatică faţă de
băutură (adicție).
EPIDEMIOLOGIA ALCOOLISMULUI
Alcoolicul, pierde în medie cu 22 de zile de muncă mai mult şi este accidentat de două
ori mai frecvent decât colegul nealcoolic.
Într-un anumit moment al vieţii consumă alcool 90% dintre cetățenii societăţilor vestice,
iar problemele legate de alcool, apar la aproximativ 30% dintre băutori.
Alcoolismul este mult mai frecvent la bărbaţi decât la femei, raportul fiind 5/1.
Actualmente prevalenţa este în creştere fiind cotată la 6%. Numărul femeilor internate
este de obicei de 5-6 ori mai mic decât al bărbaţilor. În unele regiuni din Franţa, decesele
determinate de alcool la sexul feminin sunt mai numeroase decât la sexul masculin.
ETIOPATOGENIA ALCOOLISMULUI
1. Factori genetici
Asocierea familială este mai intensă în cazul unui deficit enzimatic de natură genetică,
răspunzător de perturbarea metabolismului hidrocarbonat (teoria geneto-trofică a lui
Williams, 1947)
J.Adis şi F.Rouillou (1981) au ajuns la concluzia că există un factor genetic care
predispune la alcoolism, o ”genă” vinovată de conduita toxicofilică
2. Factori fiziopatologici
Van Dijk (1978) descrie unele trăsături particulare, mai frecvente la alcoolici:
sentimentele de neplăcere şi suferinţă emoţională la frustrări minime, intensitatea
extremă a acestor efecte neplăcute, incapacitatea de sublimare sau de canalizare a
acestor afecte
Vailand a găsit la copii care mai târziu au ajuns alcoolici : hiperactivitate, chiul,
probleme şcolare, predispoziţie la sociopatii.
5. Mediul, cultura, religia - circumstanţele legate de mediu, cultură, religie, joacă un rol
preponderent în crearea unei obişnuinţe (conduita toxicofilă). Susceptibilitatea faţă de
alcool şi faţă de efectele acestuia prezintă diferenţe etnice şi culturale. Religiile creştine
acceptă un consum limitat, raţional de alcool, religia musulmană interzice uzul de alcool.
Evreii şi asiaticii au rate mai reduse ale dependenţei de alcool, americanii nativi şi unele
grupuri de bărbaţi hispanici au rate mai ridicate.
6. Factori sociologici - frecvenţa alcoolismului se asocia cu condiţiile sociale scăzute, azi
contează gradul de integrare socio-profesională, economică şi familială, adică grupul
social, comunitatea.
Efectele alcoolului
Faza dezintoxicării
Starea de agitaţie - Diazepam i.m. în doze tatonabile, dar cu mare atenţie pentru
a nu defavoriza funcţiile vitale.
Benzodiazepine Diazepam 10-20 mg. i.m. sau p.o. / priză, maximum 100 mg / zi sau
Lorazepam 1-4 mg / zi sau
Oxazepam 30-60 mg/zi
Clordiazepoxid 20-50 mg/ priză, maximum 400 mg / zi).
Psihoprofilaxia alcoolismului
Prevenirea
limitarea consumului
tratament
alcoolicii necooperanţi - măsuri coercitive în instituţii speciale.
abordat multidisciplinar şi interdepartamental, ca orice problemă de
sănătate în general, şi de sănătate mentală în special.
SMAST 17 itemi;