Bilet 4 1)psihofarmacologia tulburarilor psihice.preparate neuroleptice 2)legea ribot.sindromul korsacov.tabloul clinic.tratamentul.

prognosticul Legea Ribot-face parte din amnesia progredienta si se manifesta prin pierderea materialului din memorie in ordinea inversa a acumularii lui de la nou la vechi.Isi amintesc destul de bine evenimentele din copilarie,tinerete. Se intilneste in ateroscleroza,HTA, psihoze senile Sdr Korsacov-amnezia de fixare.Bolnavii nu pot retine in memorie nici o perceptie toate impresiile noi se sterg imediat.ne putem saluta cu el de mai multe ori si peste citeva clipe el neaga ca sa salutat.Poate avea loc a amnezie atit anterograde cit si retrograde.Are un debut acut cu tulburari de constiinta, (coma,spoor,amentie), confabulatii bogate, polimorfe cu continut fantastic. Prognostic nefavorabil- cei cu leziuni ale vaselor cerebrale, cu paralizie progresiva; evolutie mai favorabilatraume cerebrale, psihoze toxiinfectioase. 3)tulburarile de conversie Se include in tulburarile nevrotice correlate cu stresul si tulburari somatoforme,sau isteria. Tulburari determinate de factori psihogenice se manifesta printrun tabloul clinic polimorf, tulb psihice, motorii, sensitive, vegetative.Se impart in :amnezie disociativa, fuga disociativa, stupor disociativ, convulsii disociative, alte tulb ca sdr Ganzer, pseudodementa. Amnezie disociativ Const n pierderea memoriei pentru evenimente importante recente, evenimentele traumatice, cum ar fi accidente, pierderea pe neateptate a unor fiine apropiate. Amnezia poate fi parial i selectiv. Aceti bolnavi prezint i dereglri emoionale variabile sub form de labilitate (rs, plns), deprimare cu o inhibiie motorie i intelectual. Amnezia disociativ dureaz pn la 1-2 zile. Fuga disociativ Se caracterizeaz prin plecri de acas sau de la serviciu, fr nici un scop, n locuri cunoscute anterior, ce au o semnificaie emoional personal puternic. Dup aceasta apare amnezia. Aceste stri pot dura de la cteva ore pn la cteva zile. Stupor disociativ Apare, de obicei, dup o traum psihic puternic. Bolnavul nu se mic, st culcat n pat, este trist, intit ntr-un punct, apar lacrimi n ochi cnd se vorbete despre factorul traumatizant. La ntrebri nu rspunde (mutism), dar red durerea prin semne corporale i n scris.

4)sanatatea,esenta sanatatii mintale Starea de sanatate implica urmatoarele: 1. conexiune dintre diferitele tendinte, fimctii i trasaturi, care stau la baza psihicului; 2. conexiune dintre psihic i somatic; 3. conexiune dintre personalitate i societate. Persoana sanatoasa sufleteste presupune cel putin doua trasaturi: 1. Sentimentul starii de bine, liniste si pace interioara, conditia omului sanatos presupunand in primul rand stabilitate emotionala. 2.Relatii normale cu semenii si societatea. Aceasta presupune, in primul rand, justa constiinta a valorii sale Esenta sanatatii mentale In mod ideal, oamenii sanatoi au: capacitatea de a iubi si de a fi iubiti; puterea de a accepta schimbarea si nesiguranta fara teama; un dar de a risca deliberat, de a se debarasa de obsesia celor mai groaznice scenarii interminabile; rezerve de bucurii de viata spontana i sfera larga de raspunsuri emotionale; . contact efficient cu realitatea; o imaginatie bogata; un grad de autocunoatere; puterea de a spune am greit si de a invata din experienta; un sentiment satisfacator de siguranta i de aparenta in ca- drul societatii, capacitatea de a satisface cererile grupului; libertatea propriei exprimari aa cum dorete; capacitatea de a implini dorintele trupesti ale sale si ale altora; un simt al umorului.