MASTER PSIHOLOGIE CLINICA, HIPNOZA SI PSIHOTERAPII DE SCURTA DURATA, ANUL Il

STUDIU DE CAZ

MASTERAND: DIANA TUDORACHE

Date personale: Nume: G.S Varsta: 25 de ani Sex: F Stare civila: Necasatorita Ocupatie: Casnica Studii: Superioare Date sociodemografice Locuieste in Constanta cu prietenul ei C. cu care este impreuna de un an. A absolvit Universitatea Romano Americana, Facultatea de Management Marketing. Diagnostic TULBURARE PSIHOTICA Date semnificative din anamneza pacientei: Pacienta declara ca a avut o copilarie frumoasa dar scurta; a trebuit sa creasca mai repede decet alte fete de varsta mea, pentru ca parintii ei erau plecati la serviciu aproape toata ziua, ea era responsabila cu casa si cu grija fratelui sau mai mic cu cativa ani decat ea. Relatia cu parintii era in general buna. De mama era mai apropiata, aceasta o asculta si o intelegea mai bine decat tatal, care era mai autoritar si mai rece. A avut o relatie de 9 ani (fostul prieten)care s-a incheiat cand aceasta l-a cunoscut pe actualul preten, C. Pacienta povesteste ca fosta relatie o nemultumea in totalitate, nu se simtea inteleasa si sprijinita; era singura care lucra si facea toata treaba in casa, pritenul ei neajutand-o sub nici o forma. Chiar si iesrile in oras constituiau o problema din cauza unei experiente pe care aceasta a avut-o pe cand se aflau la mare. Si-au petrecut ziua alaturi de grupul de prieteni razand si simtindu-se bine, pana cand G. a simtit nevoia sa mearga la toaleta. Deoarece a durat mult timp pana a gasit una, pacienta a trait momente de groaza la gandul ca ar putea sa faca pe ea. Cu toate ca au gasit o toaleta in timp util si nu a avut loc nici un accident, prietenul ei a avut o reactie dura, ceea ce a condus ulterior la dezvoltarea unei frici de a mai iesi din casa. In urma cu 5 ani (la 19ani) a avut prima internare dupa ce s-a angajat ca si casiera la o casa de scumb valutar. Era foarte stresata din cauza responsabilitatii ce o implica acest loc de munca (nu manca si nu bea, nu mergea la toaleta pentru a nu fi nevoita sa plece de la ghiseu) lucru care a dus la o cadere nervoasa. De atunci urma tratament continuu cu Rispolept.

Pe actualul prieten C. l-a cunoscut pe cand se afla inca in relatia anterioara. El lucreaza ca ospatar in cadrul armatei si o intretine. Pacienta este multumita de coportamentul actualului iubit care o intelege si o sprijina, de la el a simtit dragostea. Pacienta sustine ca in ultimul timp se ingrasase si a inceput sa isi faca griji ca nu cumva C. sa o paraseasca din cauza aspectului fizic. Atunci a inceput sa se aranjeze mult mai mult si sa urmeze o dieta cu pastile de slabit(ce contineau cofeina), intrerupand tratamentul cu Rispolept. G. a fost adusa la spital de catre mama si fratele ei la insistentele prietenului care observase comportamentul ei bizar din ultimele zile. I A. Vestimentatia: Ordonata dar saracacioasa. Starea de igiena: Corespunzatoare B. Expresia fizica/non-verbala 1. Facies: Inexpresiva Privirea: Fixa, in gol, absenta, detasata Mimica: Hipomobila Pantomimica: Redusa 2. Comportament: Tulburari cantitative: Hipokinezia (lentoarea motorie) Altele: Lentoare in vorbire, randament scazut C. Contactul verbal si dialogul: Spontan si usor Limbajul vorbit: Modificat: tulburare de ritm: Incetinit Volumul activitatii verbale: Scazut Tonalitatea afectiva: Tristete si frica de a fi parasita Atitudine cooperanta, docila. II Afectivitatea: Modificata: Tulburari cantitative: Hipotimie, anxietate. III A. Gandirea: Nemodificata B. Perceptia: Nemodificata Atentia: Nemodificata Memoria: Hipomnezie(nu isi putea amintii in detaliu ultimele 2 zile dinaintea internarii) Critica bolii: Prezenta

Simptome: Tulburare de memorie: nu isi aminteste exact ce a facut in ultimele 2 zile inainte de a venii la spital; Tulburari afective: ii era teama ca nu este iubita suficient nici de preten nici de familie; Tulburari somatice: insomnii, oboseala.

Factori favorizanti Intreruperea tratamentului cu Rispolept Anxietatea declansata de kilogramele in plus si sporita de cofeina din pastile Nevoia acuta de afectiune si teama de a nu fii iubita suficient de mult Factori resursa Motivatia pacientei de a se recupera si de a putea merge acasa Dorinta de a avea din nou o viata sociala, de a-si gasi un loc de munca pentru a-l ajuta pe C. cu cheltuielile, si sa isi sporeasca independenta. Tratament si propuneri de linii terapeutice: In spital s-a reluat tratamentul cu antipsihotice. Se recomanda pacientei psihoterapie cognitiv coportamentala centrata pe tehnici de intarire a eului si obtiunerea increderii in sine.

TULBURAREA PSIHOTICA: (Tulburarea psihotic scurt este o perturbare psihotic durnd mai mult dect o singur zi si care se remite pn ntr -o lun. Tulburarea psihotic fr alt specificaie este inclus pentru clasificarea tablourilor clinice psihotice care nu satisfac criteriile pentru nici una dintre tulburrile psihotice specifice definite n aceast seciune ori pentru simptomatologia psihotic n raport cu care exist informaii inadecvate sau contradictorii.) Criteriile de diagnostic pentru 298.8 Tulburarea Psihotic Scurt A Prezenta unuia (sau a mai mul tora) dintre urmtoarele simptome' (1) idei delirante, (2) halucinaii, (3) limbaj dezorganizat (de ex , deraieri frecvente sau incoerent); (4) comportament flagrant dezorganizat sau catatonic Not: A nu se include un simptom dac acesta este un pattern de rspuns sancionat cultural B Durata unui episod al perturbrii este de cel puin o zi, dar de mai puin de o lun, cu eventuala revenire complet ia nivelul premorbid de funcionare C Perturbarea nu este explicat mai bine de o tulburare afectiv cu elemente psihotice, de tulburarea schizoafectiv sau de schizofrenie, si nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane (de ex , un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii medicale generale De specificat dac Cu stresor(i) marcant(i) (psihoza rea ctiv scurt) dac simptomele survin la scurt timp dup, si evident, ca rspuns la evenimente care, singure sau mpreuna, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine, n circumstane similare n cultura persoanei Fr stresor(i) marcant(i): dac simptome le psihotice nu survin la scurt timp dup, sau nu sunt, evident, un rspuns la evenimente care, singure sau mpreun, ar fi marcat stresante pentru aproape oricine n circumstane similare n cultura persoanei Cu debut postpartum dac debutul survine n decurs de 4 sptmni Postpartum 298.9 Tulburarea Psihotic Fr Alt Specificaie Aceast categorie include simptomatologia psihotic (de ex, idei delirante, halucinaii, limba] dezorganizat, comportament catatonic sau flagrant dezorganizat) despre care nu exist informaii suficiente pentru a pune un diagnostic specific sau despre care exist informaii contradictorii, ori tulburrile cu simptome psihotice care nu satisfac criteriile pentru nici o tulburare psihohc specific Exemplele includ 1 Psihoza postpartum care nu satisface criteriile pentru tulburarea afectiv cu elemente psihotice, tulburarea psihotic scurt, tulburarea psihotic datorat unei condiii medicale generale sau tulburarea psihotic indura de o substan, 2 Simptomele psihotice care dureaz de mai puin de o luna dar care nu s -au remis, nc, astfel c nu sunt satisfcute cntenile pentru tulburarea psihotic scurt, 3 Halucinaii auditive persistente i n absenta oricror alte elemente, 4 Idei delirante nonbizare persistente cu perioade de suprapunere de episoade depresive, care au fost prezente o perioad substaniala din durata perturbm delirante, 5 Situaiile n care clinicianul a conchis ca tulburarea ps ihoti^a este prezent, dar este incapabil s precizeze dac este primar, datorat unei Condiii medicale generale ori indus de o substana