In loc de introducere

Natura umana este bisexuata ea contine in egala masura principiul feminin si

principiul masculine care coexista si se manifesta in interrelatie in psihicul aceluiasi
individ.
Principiul masculin corespunde Logos-ului creator principiul active si rational
care prin analiza logica si constructiva estimeaza, critica organizeaza atat valorile
materiale cat si cele spirituale.
Principiul feminin corespunde erosului instinctive, este principiul pasiv, irrational,
sensibil. Exprimand pasiuni arzatoare si emotii navalnice poate perturba realizarea
proiectelor.
Principiul feminin traieste experienta, cel masculin o intelege. In exces principiul
feminin conduce la intunecarea ratiunii si a gandirii in timp ce principiul masculin in
exces conduce la incapacitatea de a simti fluxul emotional.
Iubirea fara intelect este incoerenta si perturbatoare, intelectul fara iubire este
steril si abstract. Iubirea are nevoie de intelect pentru a fi calauzita si canalizata benefic,
intelectul are nevoie de iubire pentru a inflori si a se manifesta creator
Evolutia presupune imbinarea armonioasa a celor doua principii: a erosului si al
Logosului.
(dupa un text al lui Carl Jung)

Despre Carl Jung

Nascut pe 26 Iulie 1875 in Elvetia, a terminat arheologia la universitatea din Bale
apoi medicina la universitatea din Zurich continuand si teminand studiile in 1902 la Paris
fiind elevul lui Pierre Janet. Intorcandu-se in Zurich a fost asistentul lui Eugen Bleuler
apoi medic sef al clinicii de psihiatrie a universitatii. In 1907 este atras de psihanaliza lui
Freud caruia ii devine discipol si prieten. Dupa 1912 (dupa alti autori 1913) se desparte
de Freud intemeind propria scoala si propria disciplina numita de el psihologie
analitica.
Ceva mai tarziu cercetarile sale depasesc aria medicinei si psihologiei, studiind
religiile primitive si orientale, alchimia, a scris si a meditat asupra operelor scriitorilor si
filosofilor.
Personalitate multidisciplinara, refuzand sa se supuna dogmelor scolilor
psihologice din acea vreme Jung are 2 tipuri de discursuri, unul tip de discurs adresat
persoanelor cu cunostinte in domeniul medicinei si psihologiei, mai greu accesibil, in
limbaj si in termeni profesionali, si alt tip de discurs conceput sa fie pe intelesul tuturor
adresat publicului larg amator de psihologie. In a cel tip de discurs (prelegerile tinute cu
diferite ocazii de exemplu) sunt imbinate elemente de filosofie, de estetica de analiza
logica, intretesute de tema psihologica abordata, distingandu-se un ton de eleganta si de
frumos, (uneori folosea termenul de suflet in loc de inconstient) un tip de discurs
unic pentru acea vreme, preferand rationamentul liber dublat de studiu si de observatii
empirice in cadrul clinic.

Spunea el nu putem ca medici sa ne lasam in voia speculatiilor de tip rationalist

fara un suport empiric, pentru ca in acest fel riscam sa atingem granitele metafizicii
amintind de discutiile interminabile dintre diferitele curente ale filosofiei cu 150 de ani in
urma. (polemici pe care le-a studiat din perspectiva psihologiei analitice si le-a transpus
in cartea descrierea tipurilor psihologice). Ca atare, motivele despartirii de scoala de
psihanaliza a lui Freud sunt in parte de ordin rationalist cat si de ordin empiric.
Unul din contraargumentele aduse de Jung este daca inconstientul este numai
personal, atunci in mod normal el trebuie epuizat prin analiza si interpretare, insa in
realitate inconstientul continua sa produca nestingherit vise, fantasme, imagini si ganduri
ca si cum posedand de o vointa proprie produce material psihic ce se sustrage analizei.
Daca este numai un material refulat, numai un copil care nu stie decat sa ceara (cum l-a
numit Freud) cum de produce ganduri, imagini, fantasme independente de eul pacientului
?.
De amintit ca Freud a studiat istericii iar Jung psihoticii, categorii de pacienti care
ofera un tablou clinic diferit.
Viziunea Jungiana despre inconstient se schimba spre deosebire de cea Freudiana,
si insasi termenul in sine de inconstient capata alte semnificatii. Momentul 1923, Freud
isi revizuieste teoria referindu-se la inconstient nu ca la un spatiu psihic in sine ci ca la un
atribut. Nu mai exita constiinta si inconstient si preconstient, cu Eu, Sine, si Supraeu
fiecare instanta cu doza lor de inconstienta. Insa relatiile intre instante sunt descrise in
continuare dupa un model mecanicist.
Notiunea de inconstient este pentru mine de natura exclusiv

psihologica si nu filozofica, n sens metafizic. Inconstientul este, dupa opinia

mea, o notiune psihologica de grani ce acoper toate coninuturile si
procesele psihice care nu sunt constiente, adica nu sunt raportate
perceptibil la Eu.
A sti n ce stare se afla un continut inconstient, atata timp cat el nu
este atasat constiintei, scapa oricarei posibilitati de cunoastere
Carl Jung, Descrierea tipurilor psihologice - DefinitiiPetru Jung, inconstientul este un ceva ce precede constiinta, ca un dat aprioric,
exterior si obiectiv fata de Eu-ul constient. Fara a avea cunostinte de psihologie, fiecare
om isi intuieste incontientul psihic fara a-l putea conceptualiza (cred ca orice om a
formulat la viata lui enunturi de forma nu mi-am dat seama ce fac nu ma credeam in
stare de, nu credeam ca pot fi asa, nu stiu cum as reactiona in cazul in care si
poate cel mai relevant nu mi-am dat seama ca-l iubesc decat dupa ce l-am pierdut), asa
cum in absenta unor cunostinte de fizica orice om intuieste forta gravitationala a
pamantului, de asemenea fara a o putea conceptualiza, si tot asa cum un adolescent de 15
ani stie sa mearga pe bicicleta pe o singura roata desi habar nu are de de fortele in
echilibru ce actioneaza asupra centrului lui de greutate.

Prezentarea testului T.A.V. (test de asociere verbala)

Jung a elaborat testul mentionat in perioada in care era medic rezident la clinica
lui Eugen Bleuler, cel care a introdus termenul de schizofrenie e care l-a atribuit unui
gen de tulburari nervoase cu un tablou clinic haotic, ilogic, dezorganizat. (de exemplu
disocierea intre emotii si ganduri). Etimologic schiofrenia este compus din schizo
scindare si frenos spirit. Fascinat fiind de scindarile ce se petreceau cu mintile
pacientilor, Jung experimentand a inteles ca poate masura intr-un fel gradul de distorsiune
a gandirii, in functie de cat de ilogice erau asociatiile lor mentale. Pacientilor li se citeau
o lista de cuvinte si erau pusi la fiecare cuvant sa spuna cat mai repede la ce se gandesc
cand aud cuvantul respectiv. Gradul de deteriorare mentala era direct proportional cu
ciudatenia asociatiei pacientului.
Testul T.A.V. este strans legat de conceptul de complex psihic care in termenii
lui Jung deemneaza activitate psihica arbitrara care se sustrage vointei constiente a
pacientului. Termenul de complex ai este intalnit in unele texte ale lui Jung sub
denumirea de complex autonom. Numarul de complexe nu se poate determina, de la
autor la autor si de la caz la caz exista tendinta de a fi particularizate si etichetate. Ulterior
Freud le-a redus la complexul Oedip si la complexul de castrare. Dupa Jung barbatul avea
complexe legate de bani, de ambitie de prestigiu, pe locul 2 fiind complexele legate de
sexualitate in timp ce femeile erau mai mult preocupate de probleme ce tineau de erotism
si graviditate.
Tehnica asocierii verbale permitea nu numai gradul de deteriorare mintala, ci
putea determina complexele unui individ, fie el sanatos sau bolnav mintal, in functie de
timpul de reactie si de reactia vizibila in plan comportamental a subiectului investigat. Ca
si cum un cuvat stimul devenea pentru subiect fie motiv de iritare, fie motiv de buna
dispozitie, sau uneori se bloca de-a dreptul.
Un indice de nevroza constituie momentule repetate in care subiectul da semne de
agitatie si de dificultati in a face asocierea, ca si cum subiectul se simte atins direct de
semnificatia pe care o are acel stimul. Un alt indice de nevroza sau de complex ar fi
asociatiile ciudate caz in care dupa ancheta si interviul ulterioare se stabileste legea
dupa care asociatia respectiva a fost facuta. De mentionat insa ca unele asociatii ciudate
se pot face si datorita cognitiei subiectului si felul in care aceasta este facuta, poate fi de
ordin semantic, logic notional, sau subiectul poate opera de-a dreptul cu imagini.
Cuvantul stimul apeleaza cognitia subiectului declansand o serie de procese cognitive
care in mod normal s-ar desfasura firesc. In momentul in care apare un blocaj sau
raspunsul intarzie sa apara sau asociatia este stranie, inseama ca procesele cognitive
apelate nu se mai inlantuie cursiv la modul firesc, ceea ce este semn ca stimulul a atins o
coarda sensibila.
Prin urmare, tinta testului aplicat unor subiecti normali este scoaterea in evidenta
a unor complexe, care altmiteri intr-o conversatie normala, sociala sa zicem, nu ies in
evidenta.

Prezentarea sumara a subiectului

Barbat de 30 de ani, cu licenta in stomatologie, a practicat stomatologia vreme de
1-2 ani, in prezent fiind analist programator in cadrul unei firme de I.T. Are formatie
tehnica, in liceu placandu-i fizica si analiza matematica.
Necasatorit, locuireste cu familia.
Legat de unele asociatii si de reproducerile lor, avad in vedere ca sunt 100 de
cuvinte, poate induce in eroare faptul ca reproducerea unei asociatii este eronata. In plus,
nu stiu sigur in ce fel va opera subiectul, daca va opera la nivel semantic, conceptual,
daca ii vin in minte rime, sau opereaza direct cu imaginile reprezentative ale obiectului
stimul. Intrucat i-a placut fizica si matematica, pot deduce ca nivelul operatiilor la nivel
de reprezentare este destul de exersat, si atuci, de exemplu la un cuvant stimul gen
masa el poate raspunde cub intrucat din punct de vedere geometric liniile de
reprezentare ale unei mese corespund cu liniile de reprezentare ale unui cub. De
asemenea la acelasi stimul-cuvant masa el poate asocia casa pt ca rimeaza, sau poate
asocia greutatea intrucat dupa formula fizica a greutatii, greutatea este egala cu produsul
masei inmultita cu acceleratia. (el isi poate imagina direct formula).
Prin urmare, inaintea administrarii celor 100 de cuvinte ale testului in sine, il voi
ruga sa faca un numar oarecare de asociatii la cuvinte-stimul luati din stiintele exacte
(cum ar fi forta, tensiune, greutate, atlas, fluid, anatomie) rugandu-l sa le atribuie
conotatii de ordin tehnic, stiintific) pentru a-mi da seama de tendinta cognitiva de
asociatie.
Pentru cele 100 de cuvinte ale testului recomandarea va fi sa faca ce asociatie vrea
si sa reactioneze cum vrea.
Este fire introvertita, in anumite anturaje ii este greu sa se adapteze, si cand se
straduieste totusi are stari de nervozitate dupa. Este singuratic si prefera calculatorul
Cadrul experimental, camera mea, intrucat suntem prieteni si cunoscandu-ne din
copilarie nu exista vreun lucru care sa-i distraga atentia sau sa-l faca curios in timpul
testului propriuzis.
De asemenea la interpretare voi beneficia de faptul ca-l cunosc de mult timp si de
bunavointa lui, si asta va constitui un avantaj in derularea testului.
Stie ca imi place Jung si stie ca aplic testul de dragul teoriei nu pentru faptul ca
imi trebuie la scoala, lucru ce exclude posibilitatea de a se gandi ca ma folosesc de el.
De asemnenea voi insera elemente din Descrierea tipurilor psihologice a lui
Jung ca material aditional in interpretarea testului, ma gandesc ca fiind acelasi autor, si
cum mai toata opera lui Jung are continuitate, trebuie sa fie ceva folositor in acea carte.

Inregistrarea datelor (foaia de lucru)

Cuvant stimul

Raspuns

1. Cap
2. Verde
3. Apa
4. A canta
5. Mort
6. Lung
7. Vapor
8. A face
9. Femeie
10. Prietenos
11. A coace
12. A intreba
13. Rece
14. Seva
15. A dansa
16. Sat
17. Elesteu
18. Bolnav
19. Madrie
20. A aduce
21. Cerneala
22. Suparat
23. Ac
24. A innota
25. A merge
26. Albastru
27. Lampa
28. A cara
29. Paine
30. Bogat
31. Copac
32. A sari
33. Mila
34. Galben

Important
Albastru
Calm
Putred
Sulita
Motor
Activitate
Floare
Caldut
A creste
Curozitate
Gheata
Tulpina
Exprimare
Liniste
Misterios
Mirositor
Onoare
A cara
Scrisoare
Negru
Ascutit
Relaxant
Normal
Portocaliu
Lumina
Sac
Moara
Bani
Radacini
Curaj
Slabiciune
Camp (in sens
de lan de
ceva)
Ploaie
A acoperi
Gustos

35. Strada
36. A ingropa
37. Sare

TR
(secunde
)
20
2
5

Reproducere

5
4.23
16.3
10
4,6
11,7
4,2
3.24
3.14
3.99
4.77
15.54
16.63
37,9
6.79
5.63
8.29
7.40
7.85
8.56
8.37
7.56
5,2
4.15
5.16
11.19
6.24
3.82
17.02
4.14

+
Liniste
+
+
+
+
+
Amabil
+
+
+
+
A se exprima
+
Adanc
+
Orgoliu
+
+
+
Relaxare
+
Absolut
+
Oboseala
Simplu
+
+
+
+
+

3.35
7.16
15.10

+
A ignora
+

Observatii

Blocaj

Nu stie, l-am somat

Rade
Numai stie

38. Nou
39. Obicei
40. A ruga
41. Bani
42 Prost
43. Carte
44. A dispretui
45. Deget
46. Vesel
47. Pasare
48. Plimbare
49. Hartie
50. Ticalos
51. Broasca
52. A incerca
53. Foame
54. Alb
55. Copil
56. A vorbi
57. Creion
58. Trist
59. Pruna
60.A se casatori
61. Acasa
62. Ticalos
63. Sticla
64. Lupta
65. Lana
66. Mare
67. Morcov
68. A da
69. Medic
70. Gelos
71. Floare
72. A bate
73. Cutie
74. Batran
75. Familie
76. A astepta
77. Vaca
78. Nume
79. Noroc
80. A spune
81. Masa
82. Obraznic

Sclipitor
Personal
A intimida
Afaceri
Diferit
Poveste
A nu intelege
Izolat
Clovn
Portanta
Plictiseala
Inspiratie
Telenovela
Lac
A ezita
Dorinta
Zapada
Tobogan
Comunicare
A creea
Ingandurat
Sambure
Obicei
Familiar
Cutitar
Mesaj
Putere
Blana
Infinit
Vitamina
Gratis
Om
Trecator
Simplu
Furie
Surpriza
Plimbare
Convietuire
contempla
Iarba
Conventional
Circumstata
Deschis
Mobila
Liber

4.23
14.00
13.39
10.99
5.15
4.35
9.55
14.91
6.47
6.20
1.94
11.84
8.36
51.84
9.91
7.65
20,2
10.18
5.98
16.82
5.03
9.02
10.58
22.41
11.04
15.29
5.14
10.05
04.46
4.60
4.26
12.15
1.10.09
19.88
9.22
14.56
16.47
37.77
14.31
12.36
11.47
13.29
6.32
13.57
14.61

Stralucitor
Obsesie
A obliga
Avere
Neinteles
+
+
Singuratate
Destins
+
+
Inceput
+
+
+
Saracie
Vast
+
A comunica
+
+
+
+
+
perspicace
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
A medita
+
+
Sinceritate
+
Fara Bariere

Rade

Rade cu pofta

83. Frate
84. Speriat
85. A iubi
86. Scaun
87. A se ingrijora
88. A saruta
89. Mireasa
90. Curat
91. Geanta
92. Alegere
93. Pat
94. Multumit
95. Fericit
96. A inchide
97. Rau
98. Usa
99. Insulta
100. Rana

Acceptare
Fricos
A intelege
Accesoriu
A seconsola
Umed
Imaginatie
Ordonat
Nimicuri
Alegere
Spatiu
Zambet
Simplu
A izola
Ticalos
Posibilitate
Parere

14.82
5.71
4.30
38.48
12.09
2.92
17.39
4.27
12.63
9.06
8.24
12.14
23.98
20.60
43.71
2.66
6.06

+
+
+
Suport
A se scuza
+
+
+
+
+
Static
Impacat
Calm
+
Negru
+
+

Interviul, ancheta, corelarea si prelucrarea datelor o trecere in revista a

asociatiilor iesite din comun.
Din tabelul de inregistrare a datelor sare in ochi numarul mare de reproduceri
gresite. Conform teoriei lui Jung numarul de reproduceri gresite la subiecti normali este
10%-20% iar la nevrotici este dublu. Subiectul meu prezinta un procent de 31%. Ar fi
iesit char mai multe dar am pus la unele reproduceri + deoarece cuvintele reactiei
initiale si reproducerea aveau acelasi inteles.
De asemenea la cuvantul stimul a canta a afirmat ca nui vine nimic in minte, iar
la somatie a vrut sa trecem peste.
Desi in liceu el a incercat sa cante la chitara si chiar avea talent. Notiunea de a
canta nu-i era straina sub nici o forma.
Iar o asociatii de forma a canta chitara a canta acorduri a canta
sunete iar fi fost foarte la indemana.
Desi are formare profesionala pe profile tehnice (este bine famliarizat cu fizica,
matematica, biologia, chimia) asociatiile lui nu releva prezenta procese cognitive
implicate in studiul stiintelor exacte cu exceptia unei singure asociatii:

Pasare Portanta
Portanta fiind pt obiectele zburatoare (fie ele animale sau obiecte de orice fel)
ceea ce forta arhmedica este pt obiectele plutitoare (forta ce apasa de jos in sus ce asigura
plutirea corpurilor cu densitate mai mica decat apa).

Insa, in asociatie, nu si-a activat vreo reprezentare a portantei in sine, el si-a

imaginat o pasare in zbor in vazduh, si s-a gandit la portanta ulterior ca la solutia
pentru problema zborului.
Intr-o proportie mare, in asociatiile de cuvinte predomina gandirea in imagini,
care gandire de fapt nu este o prelucrare, ci o compunere, un fel de pictura in plan
mintal a imaginilor. Ceea ce contrasteaza izbitor cu profesiile lui. Se poate deduce de aici
ca profesiile pe care le face, si anume cea de stomatolog si cea de analist programator nu
sunt compatibile cu personalitatea lui.
Subiectul are suflet de artist, a fost fotograf amator si este pasionat de ideea de
zbor, ii plac avioanele insa il intereseaza in primul rand calitatile de ordin estetic al
avionului (se uita intai la forma si la cum arata, si apoi la detalii tehnice) (i-ar place sa
zboare, in prezent cocheteaza cu ideea de a lua lectii de zbor cu deltaplanul).
Alta asociatii interesante care au iesit in evidenta a fost

Gelozie Trecator
Subiectul a raspuns dupa 1 minut si 10 secunde. Nu l-am somat, lasandu-l liber
sa-si urmeze linia gandurilor. Eu l-am intrebat nu la ce sa gandit ci ce si-a imaginat.
(Ulterior, observand ca opereaza cu imagini de cele mai multe ori, il intrebam ce ti-a
trecut prin cap sau ce ti-ai imaginat in loc de la ce te-ai gandit
A asociat cu Trecatorspunand este ceva ce vine si pleaca, nu este constant.
Timpul mare corelat cu forma frazei explicative (ceva ce vine si pleaca) releva 2
lucruri:
In primul rand releva activitate introspectiva, (introversie adanca), lantul asociativ
activat este bazat pe imagini mintale asociate sentimentului de gelozie traite de subiect.
In al doilea rand vine si pleaca sunt verbe de ordin personal in sensul ca
sentimentul de gelozie are un caracter personal, obiectiv, si este exterior, adica este
sustras eu-lui constient), subiectul vede cum vine si pleaca acest sentiment fara ca sa
poata face ceva (nici macar o reflectie pe tema lui). La sentimentul de gelozie eu-ul
subiectului participa pasiv ca si cum ar fi un spectator.
Sentimentul de gelozie vine si pleaca cand vrea el.
Asociatia Geanta Nimicuri (corelata cu asociatia de mai sus) subiectul a
afirmat ca-si imagineaza geanta unei femei (intuitia imi spune ca isi imagineaza geanta
partenerei) plina cu tot felul de prostii.
Dupa cum am mai spus ceva mai sus, din constelatia de procese cognitive
predomina imaginatia nu gandirea din punct de vedere psihologic se poate spune ca pe
parcursul testului subiectul literalmente nu gandea, dar stim de la fundamente ca gandirea
nu este singurul proces psihic cognitiv, fiind cat se poate de in regula ca la un subiect sa
predomine functiile cognitive irationale (in terminologia Jungiana).
Revenind la asociatia Geanta Nimicuri facuta cu o usoara grimasa releva
atitudine negativa fata de un obiect feminin.

Eu l-am intrebat (intuind asociatia si fortand o reactie) te gandesti la geanta unei

femei? el a raspuns Pai la ce altceva?? ca si cum asociatia ar fi fost evidenta pentru
oricine.
Insa la cuvantul geanta se poate asocia si geanta de voiaj, geanta de lucru (geanta
de piele a unui mecanic auto de exemplu cu tot felul de scule si piese in ea) in mod logic
existau mai multe variante insa subiectului i s-a parut evidenta UNA singura.
Se stie ca atunci cand cineva are o relatie pozitiva cu altcineva, trateaza si
obiectele asociate persoanei cu interes, cu respect, sau.. de ce nu curiozitate la o fire mai
deschisa si zburdalnica. In special fata de un obiectul geanta atat de comun la femei.
Mi-a relevat dificultati in relatia cu partenera curenta.
Sunt convins ca daca un barbat ar manifesta curiozitate fata de geanta unei femei
Freud ar avea tot felul de lucruri interesante de spus.
Asociatia Pat Spatiu, la reproducere a spus static. Isi imagineaza o camera cu
un pat in care cineva doarme si nu se misca nimic, un spatiu inert.
Viata afectiva saraca, eventual reprimarea propriei afectivitati (nu sunt
sigur ???). - .... corelata cu asociatia iubi a intelege la care de altfel am inregistrat
un timp foarte mic. Notiunea de iubire pentru subiect este un dat rational, un input in
terminologia psihologiei cognitive, nu o experienta empirica.
Totusi asociatia este incarcata din acea imagine (o camera cu un om in care
doarme) putea sa aleaga orice altceva mai simplu cu o legatura logica directa
Pat camera de ex, pat somn etc
A astepta asociat cu a contempla inspira detasare, fie de obiectul asteptat fie
de situatie. Ca si cum subiectul in loc sa aiba atentia atrasa de obiect sau de situatie are in
schimb atentia difuza sau.. eventual orientata catre sine. La reproducerea asociatiei a spus
a medita, releva iarasi introversie si detasare de realitatea concreta.
Nu este singura asociatie de acest fel, si corelata cu altele se poate deduce
adaptare slaba la exterior, indiferent ca reprezinta societatea, profesia sau relatiile intime.
Pe tot parcursul chestionarului subiectul a stat aproape imobil, mimica foarte
putin expresiva, prima impresie fiind de personalitate imobila, inerta insa cooperanta.
Raspundea greu insa a tratat cu seriozitate testul.
Mai sunt sociatii care evoca din copilaria subiectului cum ar fi:
Copil tobogan, Nou Sclipitor, Cutie - Surpriza
Fata de asociatia Nou Sclipitor subiectul a spus ca-si imagineaza un obiect
scos din cutie si este luciuos. Gandul meu a fost ca sunt o groaza de obiecte noi scoase
din cutie si nu lucesc (in intelesul de sclipesc).
La asociatia Cutie Surpriza subiectul a spus (iarasi) ca-si imagineaza (citez
cuvant cu cuvant) un cadou pe care-l scoti din cutie si te bucuri ca handicapatu.

Sa fie vorba de copilarie nefericita pe care subiectul si-o refuleaza, sau este
proiectia mea si nu interpretare propriuzisa? Sa fie vorba de situatii in care primeste
cadouri si e prefacea ca se bucura? Nu mi-am permis sa intru in amanunte sa iscodesc
mi-a fost teama sa nu dau de probleme la care sa nu am solutii.
Subiectul in prezent are aversiune de cadouri materiale pur si simplu detesta sa
primeasca un cadou (in acceptia sociala a termenului cadou). Vede in manifestari de
genul acesta tot timpul ceva fals, nenatural, ceva care doar trebuie facut, ca asa se face, ca
asa face toata lumea. Gestul de a darui un cadou pentru el este o conventie sociala si
nimic mai mult.

In loc de incheiere
Testul T.A.V a fost elaborat in vremea in care Jung era doar asistent la clinica lui
Bleuler, medicul ce a introdus termenul de schizofrenie in psihoterapie, inainte ca Jung sa
porneasca pe drumul lui prorpiu. Nu stiu data exacta oricum inainte de separarea de
Freud.
Pe vremea aia, ca psihologia sa fie stiinta asa zisa independenta de filosofie a trebui
sa se asocieze cu alte discipline ca fizica si fiziologia aparand discipline ca
psihofiziologie, psihofizica... deci psihologia nu era inca conturata ca ceva de sine
statator.
Istoric vorbind, a fost o solutie de compromis pentru ca psihologia sa existe, nu a
fost nicidecum vorba de castigarea independentei.
In conditiile astea a aparut T.A.V. (inainte de postularea imperativului cum ca
psihologul trebuie sa fie obiectiv fata de subiect) un test fara reteta de interpretare
psihologica.
Practic, cineva se apuca de T.A.V. si in afara de cateva indicii NU MAI STIE CE
SA FACA PE URMA cu datele culese in urma testarii.
In momentul in care cineva NU STIE CE SA FACA referitor cu ceva sau referitor
la ceva, la modul concret si rational, orice ar fi, sunt activate ar spune Jung functiile
irationale. Adica in cazul unui psihic normal, excluzand atacuri de panica, emotii si alte
asemenea manifestari, in locul functiilor rationale (rationamentul logic bazat pe analiza,
sinteza de ex) se "dezvolta" oarecum de la sine, fara contributia "eu"-lui fenomene ca
empatie, intuitie, imaginatie, perceptie, si.. de ce nu afectivitate. Iar asta duce la implicare
subiectiva intrucat asemenea procese au radacini inconstiente.
Un ansamblu de "ganduri, credinte, perceptii, imagini ce vin de la sine si se impun
constiintei" spune Jung si... ideea nu este noua.
Prin 1880 in filosofia deja postula asemenea "contributii" inconstiente, pe care
Freud probabil le-a igorat.
Practic cand cineva aplica la modul serios testul T.A.V. este si subiectiv si obiectiv
in acelasi timp, fiind antrenat tot psihicul, si parte constienta si cea inconstienta (care
parte inconstienta functioneaza cu rol compensator.

Ideea testului e geniala!! Tocmai ca nu stii ce sa faci la interpretarea unui test te

ajuta sa-l interpretezi, prin manifestarea "functiilor secundare" in terminologia lui Jung.
Acele functii care nu se manifesta in viata de zi cu zi ale unui om, ci numai rar in
cazuri "speciale".
Ideea poate trimite catre trasaturile cardinale ale lui Allport.
In momentul in care in analiza functia rationala intampina "greutati",
"compenseaza" celelalte functii, mai putin dezvoltate, secundare cum ar spune Jung.
Pe cand, in cazul unu test cu reteta oferita pe tava, implicarea celui care-l aplica
este minima. Ca doar este obiectiv! Si fata de subiect, si fata de test in sine.
In ziua de azi, la 100 de ani dupa elaborarea T.A.V. tre sa fim obiectivi, sa nu ne
lasam antrenati afectiv, si sa aruncam la cos orice valenta de ordin afectiv, empatic,
intuitiv care ar putea perturba "eficienta" gandirii constiente.