1.

Psihodiagnosticul expresiei exemple clinice Aspectul exterior, comportament, relaionarea cu examinatorul Atitudine: cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare inuta vestimentar: ingrijita sau nu, excentrica Machiaj Igiena corporal Cooperant, ostil, seductiv, indiferent Micri anormale Examen somatic Privirea: fixa, atenta, vioaie, mirata Vocea: joasa, monotona sau cu tonalitate inalta, tare Mimica: mobile, fixa, anxioasa, indiferenta 2. Tulburari cantitative ale perceptiei Modificri cantitative: hipo-, hiperestezia. - HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor Ex: Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow. Forma de hiperestezie - cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare organic evideniabil. - HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin 3. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii auditive Halucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei bolnavul are o percepie clar a acestuia) - Halucinaii funcionale: percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false. zgomotele roilor de tren voci care l amenin percepute att timp ct exist excitantul real - Halucinoidele: fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri vii i halucinaii vagi, care nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor reale. - Imaginile eidetice: reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o for receptiv deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare n timp. - Halucinozele: h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav; caut s le verifice autenticitatea. - Pseudohalucinaiile: apar spontan, incoercibil, fr proiecie spaial, cu un caracter de strin i de impus din afar. H. Auditive: (afeciuni ORL otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie continut trist, dureros, voci care il condamna, schizo character bizar, neinteligibil, parafrenie, aur epileptic) localizare: in campul auditiv / in afara intensitate: discrete, surde / puternice complexitae: elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri) / commune (ciripit, scartatit) / verbale (voci) ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile vocea Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copiii

4. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii vizuale Halucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei bolnavul are o percepie clar a acestuia) - Halucinaii funcionale: percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor percepii false. zgomotele roilor de tren voci care l amenin percepute att timp ct exist excitantul real - Halucinoidele: fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri vii i halucinaii vagi, care nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor reale. - Imaginile eidetice: reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o for receptiv deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare n timp. - Halucinozele: h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav; caut s le verifice autenticitatea. - Pseudohalucinaiile: apar spontan, incoercibil, fr proiecie spaial, cu un caracter de strin i de impus din afar. H. Vizuale: normal trecerea veghe somn; surmenaj, neurastenie (anxiogen, terifiant); af. Oftalmologice, neurologice (st. infectioase, delir alcoholic, psihoze-schizo paranoida) macoscopice / microscopic mono-/policromatice in campul perceptiei / h extracampine claritate complexitate: elementare (fosnete, fotopsii) / complexe fantasmoscopii (figure informe) sau h figurate / scenice( statice - panoramice, n micare c inematografice scene de vis - onirice) unice / multiple statice / dinamice accese / permanente 5. Halucinatiile senzoriale clasificare, exemple clinice Proiecia spaial: n spaiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia Convingerea bolnavului asupra realitii lor Perceperea lor prin modalitile senzoriale obinuite (ci extero-, intero-, proprio-) i pe ci senzoriale normale (h. auditive, etc.) Grad variabil de intensitate Claritate diferit Complexitate variabil Durat (intermitente/comtinue) Rezonan afectiv

6. Clasificare proceselor afective Functia afectiv-emotionala: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar, sexual, de aparare, matern), somn. Starile afective: Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cariua omul isi manifesta caracterul personal, ca existenta originala, unica, irepetabila. (atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare) Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive mnia, groaza, frica, spaima. Sunt de scurt durat, puternice, foarte intense, violente cu apariie brusc i desfurare impetuoas, cu manifestri deosebit de vii n comportament. Emoia stare particulara (tipica), care exprima rasunetul afectiv al raportului dinte subiect si obiecte, finite, fenomen asupra lumii inconjuratoare. Se caracterizeaz prin durat scurt, intensitate, cu desfurare tumultoas sau calm, cu orientare bine determinat; au caracter situativ i sunt active. Pozitive: placere, satisfactie, bucurie Negative: neplacere, tristete, frica - dupa tonalitate: stanice (maresc capacitatea de efort psihic), astenice (scad capacitatea de efort psihic) Dispoziia stare afectiv generala de fond, difuz, de intensitate medie, durat variabil, ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor impulsurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate. Dac se prelungete se poate transforma n trsturi de caracter, creeaz un fond general: optimist sau pesimist. Sentimentele sunt triri afective intense, de lung durat, au mare grad de stabilitate i generalitate -> atitudini afective - de prietenie, de dragoste - normale: matern, patriotic, religios - anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare trairi emotionale cele mai complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta. Intelectuale: curiozitatea, mirarea, dragostea fa de cunoatere Estetice: reflectarea frumosului n via, natur, societate Morale: reflect atitudinea pozitiv sau negativ fa de propriile aciuni sau ale altora, responsabilitatea, datoria. Pasiunile: amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, character mai stabil al relatiilor cu ambianta. Pozitive: innobileaza omul pentru arta, stiinta, pentru profesia aleasa Negative: egocentric, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste Instinctele - reflexe nnscute complexe: Alimentar, De aprare, De reproducere: sexual i matern 7. Iluziile definitie, clasificare si exemplificare clinica Definitie: Orice eroare cognitiv sau perceptiv. Iluzii fiziologice (optico-geometrice) ex: bat in apa=frant Iluzii patologice: Veridice (perceptie falsa fara un obiect) Interpretare delirant Generate de un excitant real VIZUALE: Metamorfopsii: deforamarea obiectelor i a spaiului perceput - Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite) - Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate) - Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semen pe tavan perceptii deformate anxiogene

Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu, deja vecu, jamais vu. - stari maniacale confuzii, dementa vasc, senile traumatica Iluzia sosiilor: sdr. discordante (ex: persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil) AUDITIVE GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust / miros Viscerale - percepere eronata a fct organelor De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie (ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan) - schizo, intozicatii, o-f (dismorfofobie nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului) - Normal distant mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn = hipnagigice - Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative - Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice - Stri confuzionale - Nevrotici (isterici, TOC) - Psihotici 8. Tulburarile de atentie evaluare, exemple clinice Atentia = prosexie (test metoda Kraepelin 100-3-3 / zilele sapt inapoi) =Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv. HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali. HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, sch. 9. Memoria definitie, tulburari cantitative, exemple clinice Memoria = mnezie (test proba oraselor) = Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare (conservare) i evocare (reactualizare). HIPERMNEZIA: HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie AMNEZIILE (pierderea totala a fortei mnezice) Anterograde (de fixare): evenimentele trite dup debutul bolii Retrograde (de evocare): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele mai simple, de la nume proprii, commune la verbe A. lacunara: stari confuzionale, TCC, echivalente epilecptice Amnezii totale si partiale hipoamnezii Amnezia tardiva / intarziata tb de constienta lacuna mnezica despre tulb de constienta se instaleaza treptat, nu imediat dupa aceasta A. elective / tematica evenimente uitate elective datorita incarcaturii affective negative acoperite cu voal, nu sunt uitate definitive (ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot pna in momentul in care ia toporul) 10. Operatiunile gandirii Operatiuniile gandirii: analiza, comparatia, abstractizarea, generalizarea (cuvant-notiune-judecata-rationamentintelegere). Analiza este separarea mintala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri, parti, elemente ale lor, iar sinteza o legatura stabilita intre obiecte, fenomeme sau diferitele lor parti, elemente sau insusiri. 4

Comparatia consta intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre ele. Abstractizarea este o analiza a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. Generalizarea se caracterizeaza ca fiind operatia prin care extindem o relatie stabilita intre doua obiecte sau fenomene asupra unei intregi categorii. 11. Gandirea - definitie, tulburari cantitative, exemple clinice Gandirea = process central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilor Tulburari cantitative = tulburari de ritm si coerenta - Accelerarea ritmului ideativ: Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste facile) vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul (schizo, ebrietate, intoxicatii) Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): st. de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch., Tahipsihie (crestere ritm ideativ + cresterea fortei de imaginative si reprezentare + cresterea atentiei + cresterea tonusului afectiv) Incoerena gndirii la maxim duce la salata de cuvinte, verbigeratie (repetarea stereotipa a acelorasi cuvinte - trancaneste) - ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, vscozitatea psihic, fading mental (oprirea treptata a fluxului ideativ), baraj ideativ (brusc) - Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase - Lentoare ideativa o forma de vascozitate: epuizare fizica si psihica, covalescenta bolii somatic, toxice, infectioase, afectiuni neuro cu interesare extrapiramidala, Prkinson, encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo 12. Gandirea - definitie, tulburari calitative, exemple clinice Gandirea = process central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor, pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilor Tulburari calitative = tulburari de continut - Ideea dominanta (reversibila, sfera normalului) - Ideea obsedanta (anancasta) straina, contradictorie personalitatii individului, ii recunoaste caracterul parazitar, lupta pentru a o inlatura - Ideea prevalenta Pozitie dominant in campul constiintei Neconcordanta cu realitatea si cu semnificatie aberanta Orienteaza si diferentiaza cursul gandirii Celelalte idei o sprijina, nu se opun ei Concordant cu personalitatea individului Tendinta la dezvoltare si inglobarea evenimentelor si persoanelor din jur, potentialitate deliranta stari postinirice, epilepsie, alcoholism, PMD, stari predelirante - Idei delirante O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific comportamentul n sens patologic. 5

Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda contradiciilor cu realitatea. Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i sesiza n mod contient esena patologic. Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat convingere. D. nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii. Delir = stare de tb a luciditatii costiintei Idee deliranta = tb a gandirii ide, system de idei patologice elaborate mental 13. Ideile obsesive. Compulsia. Ritualurile OBSESIA: Obsesii ideative (b. ndoielii, compesaiei) Amintiri i reprezentrile obsesive Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda faptului c evit situaia respectiv. Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri

Frica de: a intra n pia agorafobia, locuri nalte hipsofobia, locuri nguste claustrofobia. obiecte: ascuite aihmofobia, de tren, vapor, ap hidrofobia ,mulime antropofobie ,singurtate monofobia ,boal nosofobia ,societate petofobia. ereutofobia ,a nu se murdri misofobia ,moarte tanatofobia ,animale zoofobia ,a mnca - sitiofobia

14. Ideile delirante clasificare si exemplificare clinica Ideile delirante pot fi: Expansive: De mrire i bogie (manie, schizo paranoid), De invenie (elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta), De reforma (pace universal, filantropie), Filiaie (convingerea ca sunt mostenitori), Mistice (menit sa instaureze pacea), Erotomaniace (erotomani convingerea ca e iubit de pers superioara) Depresive: Persecuie (crede ca sunt observati, urmariti), Revendicare (crede ca a fost victima nedreptatii), Gelozie (suspectarea partenerului), Relaie (crede ca pers din jur au o influenta negativa), Autoacuzare (omor altruist), Hipocondriace, Transformare i posesiune (metamorfozare dementa schizo), negaie (nu recunoaste realitatea evident dementa, melancolie) Mixte: Influen (unde, radiatii, diavol), Metafizice (elucideaza originea vietii) 15. Vointa definitie, clasificarea tulburarilor Vointa = activitatea psihic orientata spre realizarea unor scopuri propuse constient pentru a caror realizare trebuie depasite anumite obstacole, interne sau externe, care apar in calea actiunilor. Tulburari de vointa (disbulii) - tulb cantitative hiperbulia, hipobulia, abulia - tulb calitative disbulia, parabulia, impulsivitatea

16. Tulburarile de vointa clasificare, exemple clinice Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale (st. obsesivo-fobice eliberarea sub invazia ideilor, toxicomanii pentru procurarea toxicului pe fond de hipob, paranoia) Hipobulia: : scaderea fortei volitionalepana la abulie, scaderea capacitatii de a actiona, stie sau crede ca stie ce trebiue sa faca, dar nu poate actiona st nevrotice, astenie, irascibilitate, anxietate (TCC, st maniacale, toxicomani, psihopatii) Abulia: lipsa initiative si a capacitatii de a actiona (catatonie, depresii severe nici macar nu se poate sinucide) DISABULIA: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfarsi una inceputa + perplexitate (forma particulara de abulie), insotita de o nota afectiv-negativa PARABULIA: insuficienta volitionala + acte paralele, pulsiuni, dorinte (nevroze motorii + ticuri, spasme; schizo) IMPULSIVITATEA: insuficienta vointei pasive (st psihopatice, impulsivitatea nevroticilor anxiosi ce izbucnesc in moment de maxima tensiune afectiva) RAPTUSURILE ANXIOASE: psihoze, st delirante, schizo, manie buna dispozitie + furie, lovesc, ucid - raptus melancholic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare, suicid (epilepsie impulsivitate in compensarea lentorii) 17. Demente tablou clinic debut Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential: Simptome cognitive - tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia) -; sunt evidente si marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv pana la amnezie retro-anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si uneori aparitia unor paramnezii de tipul ecmneziei - hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala a capacitatii de concentrare (aprosexie) - dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in stadii mai avansate ale procesului deteriorative - gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; in stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; in stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor sunete fara sens sau mutism - pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare tulburari calitative ale perceptiei, inconstante; caracteristice sunt halucinatiile olfactive, gustative si perceptii false din sfera organelor genitale. Simptome afective - in stadii incipiente apare depresie - ca o reactie la constientizarea instalarii procesului deteriorative - iritabilitatea se poate asocia depresiei; apare dispozitia disforica - in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de explozii afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta Simptome comportamentale - primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea interesului pentru activitati si a initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica cu episodul depresiv) - progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul devine dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale. 18. Dementa tablu clinic, faza de stare si terminal In cea de-a doua faza de dementa - numita "de stare" - sindromul predominant devine amnezia progresiva, initial manifestata doar in ceea ce priveste evenimentele recente, cele din trecutul indepartat mentinandu-se inca bine conservate. Din moment ce tot ceea ce ajunge sa-si mai aminteasca bolnavul sunt evenimente din copilarie, adolescenta, tinerete, acesta ajunge adesea sa se considere copil sau tanar si sa se comporte in consecinta. Dezorientarea este mai intai temporala si ulterior spatiala, bolnavii uitandu-si numele, 7

adresa, ratacindu-se pe strada, in curte, in casa sau in spital. Pe langa aceste simptome majore, apar tulburari de gandire si limbaj, acestea devenind dezordonate, cu pierderea sirului ideilor, cu repetitii de cuvinte si expresii, uneori fara legatura intre ele. Bolnavii de dementa senila pot prezenta anumite accese depresive, maniacale sau paranoide si halucintatii. In stadiul final de dementa, cand viata psihica abia mai palpaie in organismul bolnavului, se instaleaza o stare de apatie, deteriorare intensa psihica si somatica, ajungandu-se la o existenta mai mult vegetativa care duce, intr-un timp mai lung sau mai scurt (in medie 3-5 ani) la moarte, in urma unor complicatii de tip pulmonar, renal, cardiovascular, etc. 19. Episodul maniacal - Simptomele maniacale: autostim crescut/grandoare, scderea nevoii de somn, logoree, distractibilitate, productivitate crescut, agitaie psihomotorie, implicarea excesiv n activiti riscante - dispoziie euforic, expansiv sau iritabil - cel puin 7 zile - cel puin 3 simptome maniacale - episodul se asociaz cu oricare dintre urmtoarele: afectare funcional marcat, spitalizare, simptome psihotice -nu este cauzat de consumul de substane sau o boal somatic Simptomele psihotice: HALUCINAII I / SAU IDEI DELIRANTE 20. Episodul depresiv sever Simptomele depresive: dispoziie depresiv (cea mai mare parte a zilei aproape n fiecare zi, relevat, fie de relatarea subiectiv, fie de observarea altora) pierderea interesului i a plcerii (pentru toate, sau aproape toate activitile, n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi) scdere / cretere ponderal semnificativ (n absena unei diete) insomnie / hipersomnie (aproape n fiecare zi) agitaie / inhibiie psihomotorie (aproape zilnic, observat de alii i nu simplul sentiment subiectiv de nelinite sau lentoare) oboseal / pierderea energiei (aproape zilnic) sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv dificulti de concentrare, de a gndi i indecizia aproape n fiecare zi (exprimat subiectiv sau observat de alii) idei recurente de moarte (nu frica de a muri), idei sau preocupri suicidare recurente fr un plan anume, sau o tentativ de suicid ori un plan anume pentru realizarea suicidului. - dispoziie depresiv sau pierderea interesului i a plcerii - cel puin 2 sptmni - cel puin 5 simptome depresive - afectare subiectiv i funcional - nu este cauzat de consum de substane sau o afeciune somatic 21. Tulburarea bipolara tablou clinic, evolutie Tablou clinic Simptomele depresive: dispoziie depresiv, pierderea interesului i a plcerii, scdere / cretere ponderal semnificativ, insomnie / hipersomnie, agitaie / inhibiie psihomotorie, oboseal / pierderea energiei, sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv, dificulti de concentrare, idei suicidare 8

 Semne vegetative n depresie: pierderea libidoului, tulburri menstruale, treziri matinale, variaia diurn a dispoziiei (dimineaa), constipaie, uscciunea gurii, cefalee Simptomele maniacale: autostim crescut/grandoare, scderea nevoii de somn, logoree, distractibilitate, productivitate crescut, agitaie psihomotorie, implicarea excesiv n activiti riscante Simptomele psihotice: HALUCINAII I / SAU IDEI DELIRANTE Comorbiditi somatice: obezitatea, hipertensiune, hiperlipidemia, diabet, afeciuni musculoscheletale, BPOC Comorbiditi psihiatrice: abuz de alcool i alte droguri, tulburri de personalitate, tulburri anxioase, tulburarea de stres posttraumatic - factor predictor pentru: funcionare ocupaional modest, simptome mai grave i cicluri rapide, risc suicidar crescut, psihoz, abuz de substane, polipragmazie, somaj Evoluie i prognostic-Depresia :15% dintre depresivi se sinucid , recurena depresiei - 75%, depresia dureaz aprox. 10 luni, 50% remisiune, 30% remisiune parial, 20% cronicizare Evoluie i prognostic-Mania : recurena maniei - 45%,mania dureaz 3 6 luni,15% remisiune, 50 60%, remisiune parial, 25 30% cronicizare

22. Fobia sociala si alte fobii Fobia social - Frica de a fi observat de alte persoane evitarea situaiilor sociale - Deprecierea propriei persoane, frica de critic - nroirea feei, tremor mini, greuri, senzaia de miciune imperioas - Simptomele progreseaz pn la panic: Antropofobia, Nevroz social Agorafobia - Frica de a prsi locuina, magazine, locuri aglomerate, spaii publice, tren, autobuz, avion - Panic - +/- Simptome depresive i obsesionale - Evitarea situaiei Fobiile specifice (izolate) - Fobii - n situaii restrnse - Anumite animale (zoofobia), nlimi (hipsofobia), mulime (antropofobie), a nu se murdri (misofobia), boal (nosofobia), singurtate (monofobia), spaii nchise (claustrofobia), ap (hidrofobia), obiecte ascuite (aihmofobia), moarte (tanatofobia), mnca (sitiofobia), tunet, zbor, toalete publice, a dentist, snge, rni 23. Reactia acuta la stress - Tulburare tranzitorie 2-3 zile (de obicei ore) - Fr alt patologie psihiatric aparent - > 1 lun - Iniial, uluire, perplexitate, ngustarea contiinei i ateniei, dezorientare - Panic (tahicardie, transpiraii etc.) - Amnezie parial sau complet - Dac simptomele > 1 lun, se reconsider dg. - Sinonime: Reacie de criz, Reacie la stres, oc psihic, Reacie de lupt 24. Tulburarea de stress posttraumatic - Reacie ntrziat (amnat) la un stres - Eveniment catastrofic, extrem de amenintor (ptr. oricine) 9

- Trsturi tipice: Retrirea repetitiv a evenimentului ("flashbacks"), comaruri, Detaarea de alte persoane, Anhedonia, Evitarea activitilor sau a situaiilor care au legtur cu trauma, Hipervigilen +/- Insomnie, Anxietate/depresie, Ideaie suicidar - Dureaz sptmni/luni - Reversibil de obicei 25. Sindromul de sevraj etanolic o complicaie a intoxicaiei alcoolice cronice netratat - mortalitate peste 50% dup primii cinci ani de consum n stadiul de dependen organic 2-4 zile de la abstinen transpiraii tremurturi accentuate nelinite insomnii inapeten momente tranzitorii de confuzie tulburarea de contiin devine total i fr ntrerupere dezorientare auto- i allopsihic halucinaii dominant vizuale i oneiroidonii patognomonice zoopsiile: reptile, obolani bolnavul se apr agitat, zgomotos transpiraiile sunt generalizate hipertermia urc pn la 40oC apar tremurturile extremitilor, brbiei, limbii, vorbirii etc. pulsul trece de 100/minut evoluia spre moarte poate fi rapid (n lipsa tratamentului)

10

26. Tulburarea de somatizare si hipocondriaca Tulburarea de somatizare - Simptome fizice, schimbtoare, recurente - Durat de peste 2 ani - Numeroase solicitri la medicul de familie sau specialist - Orice organ sau sistem - Cronic i fluctuant Tulburarea hipocondriac - Preocupare persistent o boal grav, progresiv - Acuze somatice persistente - Preocupare fa de aspectul fizic - Senzaiile normale sunt interpretate - Depresie i anxietate - Sinonime: Dismorfofia, Nevroza hipocondriac, Hipocondria, Nozofobia 27. Tulburarea de conversie (nevroza isterica) forme clinice Tulburrile disociative (de conversie) - Pierderea parial sau total a integrrii normale dintre amintiri, contiina identitii, a propriilor senzaii, a controlului micrilor - Origine psihogen, asociat cu psihotraume - Ex. fizic - normal - Atenie! O posibil afeciune somatic. - Sinonime: Conversie, Isterie Amnezia disociativ - Trstura principal pierderea memoriei - Amnezia este centrat pe psihotraum - De obicei, parial i selectiv - Se vor exclude cauze somatice, intoxicaii, surmenaj Fuga disociativ - Toate trsturile amneziei disociative + aparent dromomanie - Comportamentul pare normal la prima vedere - Excludem: Fuga postcritic din epilepsie Stuporul disociativ - Diminuarea profund/absena micrilor voluntare i a rspunsului la stimuli externi (lumin, zgomot, tact) - Nu exist cauz somatic - Psihotraum recent - Dg. diferenial schizofrenia catatonic, stuporul din depresie 28. Schizofrenia forme de debut Debutul schizofreniei: Abrupt sau Insidios polimorfism clinic lipsit de specificitate - Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stri confuziv-oniroide, depersonalizare, derealizare, automatism mental, perplexitate anxioas - Stri distimice alternane de aspect mixt excitomotor i depresiv - Scderea interesului i activitii, indiferentism afectiv, comportament imprevizibil, mutism i izolare progresiv, fixare n preocupri abstracte - Debut medico-legal, pseudonevrotic (obsesivo-fobic, hipocondriac, conversiv) Discordan ideo-afectiv Faza prodromal - Apariia unui simptom caracteristic fazei acute, dar atenuat 11

- Simptome disforice nonpsihotice - Comportament idiosincretic - Cteva zile Cteva sptmni Cteva luni (debut) 29. Schizofrenia paranoida tablou clinic - preocupri i convingeri delirante - i/sau halucinaii auditive, - comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin pregnante. - Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, nsoite de obicei de halucinaii, n special de tip auditiv i de alte tulburri de percepie. - Tulburrile afectivitii, voinei i vorbirii i simptomele catatonice nu sunt proeminente. - Exemple de simptome paranoide din cele mai obinuite sunt: idei delirante de persecuie, referin, natere ilustr, misiune special, schimbare corporal sau gelozie; halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i dau comenzi, sau halucinaii auditive fr expresie verbal cum ar fi fluierturi, pocnituri, iuituri, bzit sau rsete; halucinaii olfactive sau gustative, ale senzaiilor sexuale sau alte senzaii corporale. Halucinaiile vizuale pot aprea, dar sunt rareori proeminente. 30. Schizofrenia hebefrenica Schizofrenia dezorganizat (hebefrenia) - discurs i comportament dezorganizat, - afecte tocite sau neadecvate, - absena sindromului catatonic. - Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de forma paranoid. - Debuteaz n adolescen, cu dezvoltarea insidioas a unei simptomatologii caracterizat prin abulie, tocire afectiv, deteriorarea habitudinilor i modificri comportamentale, afectare cognitiv, delir i halucinaii. - Dispoziia este superficial i inadecvat, adesea fiind nsoit de chicote i zmbete "auto-satisfcute", "autorepliate", sau de maniere "alese", grimase, manierisme, poze, acuze hipocondriace i fraze repetate. - Exist o tendin de a rmne solitar i comportamentul pare lipsit de scop i angajare. - La examenul anamnestic i istoricul bolii se ntlnesc mai frecvent date privind agregarea familial i funcionarea premorbid srac. - Prognosticul este mai rezervat pe termen lung i evoluia bolii este continu, n comparaie cu schizofrenia paranoid.

12