HALUCINATIILE

- Psihicul - este un concept biologic şi social ce cuprinde =

totalitate - vieţii conştiente a unui individ,
- proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice
aflate într-un echilibru dinamic adaptativ
ce realizează starea de psiho-stazie,
- Procesele psihice - Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice
specifice, care indeplinesc functii specifice

Cognitive( de cunoastere)
Senzația
Percepția
Atenția
Memoria
Gândirea
Limbajul
Imaginația
Afective Conative
Dispoziția Moțivatia
Reacțiile afective Voința
Emoțiile Sentimentele Actvitatea
Pasiunile Comportamentul
Senzaţia:
- definitie- sunt imagini subiective ale lumii obiective
- acte psihice elementare, monomodale adica –
- realizeaza imaginea singulara a unei însusiri a obiectelor.
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei
(forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)
- se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor
asupra organelor de simt.
- reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor

2
Percepţiile
- sunt procese senzoriale elementare
- multimodale:- reflecta, însusiri multiple ale
obiectelor lumii externe
- redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu
- au un înalt grad de subiectivitate,
din acest motiv,
aceluiaşi obiect, în momente diferite şi
în condiţii diferite
îi putem releva însuşiri fizice diferite.
- se desfăşoara - în anumite limite spaţiale şi
- într-un anumit interval,
- realizeaza - imaginea ansamblului însuşirilor,
- şi a raporturilor spaţio-temporale ale
obiectelor lumii externe
3
 Semiologia perceptiei:

a. Tulburări cantitative ale percepţiei

• Hiperestezia
-Cenestopatii
• Hipoestezia
b. Tulburări calitative ale percepţiei
• Iluzii
• Halucinaţii
Agnozii
4
 HALUCINAŢIILE
 Halucinaţiile
def = percepţii false, fără obiect (Falret )de perceput (H Ey)
 Halucinaţii fiziologice:
-hipnagogice
(în fazele premergătoare instalării somnului),
- hipnapompice
(la trezire);
la normali şi în narcolepsie

5
 Tipuri de halucinatii functie de :
- modul de manifestare si
- gradul de convingere

• I • Halucinatiile functionale
= perceptii false de tip halucinator
determinate de prezenta unui excitant real
Ex: halucinatii auditive concomitent
cu percepeperea rotilor de tren
- halucinatiile functionale ≠ iluziile auditive
↓ ↓
Exista 2 proiectii corticale 1 proiectie cortical
6
• II • -Halucinozele, (eidolia-H.Ey) - semnificatii
- 1 sunt ,, halucinatii,, cu simt critic ,
- bolnavul recunoaste că formele percepute nu corespund realităţii,
dar acestea sunt atit de intens traite incit
il determina sa le verifice autenticitatea (comportament halucinator)
pe care dealtfel o neaga
- Se întîlnesc - de obicei in - leziuni ale difer. segmente ale analizatorilor ,
- leziuni în focar ale trunch. cerebral
- stări toxice şi infecţioase
(alcoolice, barbiturice, encefalita epidemică),
- în arterio-scleroza cerebrală.

- 2-a semnificaţie - este vorba de psihoze delirant-halucinatorii, aflate

în afara unor episoade de tulburare a conştiinţei
ex : halucinoza alcoolică - ac Werniche, - delir halucinator la pers. a 1-
(in sk.halucinatiile sunt frecvent la pers. 3-a)
- cr-Kraepelin ( - paranoia halucinatorie a bautorilor ) 7
III•Halucinatiile psiho-senzoriale (halucinatii “adevarate”)
=percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput (H.Ey)-
- caracteristici generale
a) - absenţa obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;
-adica -crede ca intr-un adevar indiscutabil
c) - proiectie spatiala
- trairea este in capatul periferic al analizatorului
(- ochi,nas, papile,gustative,tegumente )
- sunt percepute prin
- modalităţile senzoriale obişnuite
(ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- căile senzoriale normale
8
(halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive )
• a)Halucinatii auditive
- dupa localizare - campice –percepute in cimpul auditiv perceptibil
- extracampice-,,se aude ca si cum ar fi de la mare distanta’’
.- dupa complexitate
- elementare (acoasme, foneme), percepute ca foşnete, pocnete, bubuituri nespecifice, ţiuituri ;
- comune, cînd bolnavul le identifică cu anumite sunete bine definite pe care le raportează la un
anumit obiect sau fenomen
( ex: scîrţîitul uşii, ciripitul unei păsări, lătratul unui caine, paşii unui om, sunete muzicale etc.) ;
- verbale (complexe) situaţie în care bolnavul percepe cuvinte,,fraze, ,,voci" pe care
le aude şi le înţelege sau,
le aude distinct, fără să le poată înţelege (verbigeraţie halucinatorie).
- percepute uni- sau bilateral,
- vocile pot fi - de bărbat sau de femeie,
- ale unor persoane cunoscute-sau necunoscute, în viaţă sau decedate
- după rasunetul afectiv halucinaţiile auditive pot fi:
- favorabile, (încurajînd, îndemnînd, sfătuind, comunicînd informaţii)
- nefavorabile, (duşmănos, injuriind bolnavul, ameninţîndu-l)
- imperative, poruncind bolnavului să execute - anumite acte periculoase, de homicid
- fără ca acesta. să li se poată împotrivi,
- dupa continut - episodice, / continue-impiedica pacientul sa se odihneasca
- dupa claritate - inteligibile /,neinteligibile
- dupa numar - singulare / multiple
• - apar cel mai frecvent în aura epileptică,
9
în cursul delirurilor toxice sau infecţioase, în melancolie,
parafrenie,schizofrenie,boli neurologice (lez.ale cailor de conducere, lez.ale lobului temporal)
• b.halucinatiile vizuale
- dupa localizare- percepute cu un ochi / AO - dupa complexitate
- intr-un cimp - hemianopsic - elementare, de tipul fotoamelor;
- scotom- central Morel –vede ca pe linga un tub astupat - complexe sau figurate ;
- campice - in campul vizual normal - în mişcare sau cinetice ;
- extracampice - in afara cimpului vizual normal - după mărimea lor, pot fi,
- dupa continuitate- episodice / continue - obisnuite-normale
- dupa claritate – distincte / estompate - micropsice- liliputane
- singulare / combinate cu perceptii normale / alte haucinatii - macropsice gulliverniene;
- după tonalitatea afectivă, pot fi → - plăcute,
- delirul psihozelor de inaniţie (bolnavii văd mese pantagruelice),
- la fumătorii de opiu în intoxicaţia cu mescalină ( figurile halucinatorii apar înfrumuseţate) , sau în
- delirurile mistice cînd halucinaţiile apar sub forma unor scene feerice.
→ - neplăcute
- terifiante ; în delirium tremens, unde percepţiile halucinatorii îmbracă aspect zoopsic
- halucinatii cu aspectul derularii unor scene ingrozitoare - onirismul toxic
- dupa numar- multiple / unice
Halucinaţiile vizuale pot fi întâlnite
- la oameni normali - hipnagogice halucinaţiile vizuale pot apărea la adormire
- hipnapompice la trezirea din somn
- In surmenaj,neurastenie
- in afectiuni neurologice- migrena oftalmica ,leziuni occipitale, temporale,
- in afectiuni oftalmice - retinita,cataracta
- stari infectioase grave,sindroame confuzionale, delir alcoolic, intoxicaţii cu plumb, atropină, mescalină,
10
- în cursul evoluţiei clinice a schizofreniei, în delirul mistic
• c .halucinatiile olfactive si gustative
- apar de obicei asociate
- pot fi placute (parfumuri) sau neplacute (mirosuri de putrefactie, gusturi respingatoare)
- Sunt întâlnite - în leziunile temporale, în cazurile de schizofrenie,
- la epileptici, alcoolici sau în intoxicaţiile cu cocaină
• d. halucinatiile tactile sau haptice:
- Pot apărea - în stările toxice, în cursul intoxicaţiilor cronice cu alcool sau cocaină oferă impresia

unor mişcări de reptaţie sau insecte ce merg pe sub piele (parazitoze halucinatorii).

- in schizofrenii

e. haluciantiile proprioceptive

– se mai numesc tulburari de schema corporala, unii autori considerandu-le iluzii

(obiectul perceput este real dar perceptia este deformata)
– constau in : - schimbarea pozitiei unor segmente ale corpului (mutarea picioarelor pe umeri

- modificarea dimensiunii acestora (alungirea miinilor sau a gatului)

f. halucinatiile interoceptive (viscerale)

- constau in - schimbarea pozitiei unor organe,
- existenta unor - fiinte naturale in interiorul corpului(de ex furnici in stomac)
- fiinte supranaturale ( ex: diavol, spirite)
- o varianta particulara o reprezinta halucinatiile provenite din zona genitala
(violuri de la distanta, orgasm, etc.)
• IV•Halucinatiile psihice ( = Baillacger) sau pseudohalucinaţiile, (G. Petit)
• definite ca pe nişte autoreprezentări aperceptive
- apercepţia este procesul psihic prin care se realizează utilizarea experienţei anterioare în
perceperea obiectelor şi fenomenelor reflectate în prezent.
- ex identificăm - o pasăre după ciripit, un cîine după lătrat,
- un obiect după culoare, mărime, formă sau duritate,
- un fenomen numai după o acţiune componentă etc
.- reprezentarea este realizarea de imagini ale obiectelor sau fenomenelor
percepute anterior sau produse de imaginaţia noastră
pe baza prelucrării mai multor percepţii anterioare
• - Caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) - absenţa obiectului
b) - incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) - fara proiectie spatiala adica stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice ale analizatorilor,
perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice
(de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”). -
- trairea este in capatul central al analizatorului (în „creierul" )
- are senzorialitate- adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul său"
fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă
d) – automatismul şi exogenitate = si xenopatie, influenta exterioara sau automatism senzorial
caracterizate - caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
- senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
12
(de ex prin telepatie) –
 Modalitatile senzoriale ale(-tipuri)- pseudo halucinatiilor-fac referire la modalitatile
senzoriale obisnuite exteroceptive.proprioceptive, si interoceptive
• a)halucinatii psihice auditive :
- manifestate ca voci interioare localizate in cap,,auzite cu urechile mintii,,
-ex - ecoul gandirii –perceptia gandirii ca pe un ecou
- sonorizare gandirii-pacientul.isi aude gindurile, si determina convingerea ca si alte
persoane ii aud / descopera gindurile
- furtul gandirii - impresia ca i se fura gandurile
- transmiterea / insertia / controlul gandurilor se face prin sugestie,telepatie
unde electromagnetice, radiatii
• b).halucinatii psihice vizuale:
- manifestate ca imaginii care sunt,,plasate in cap” sunt percepute cu,,ochii mintii”
- dupa complexitate pot fi ; izolate,scenice
- dupa rasunetul afectiv; placute,neplacute,terifiante,cu caracter de traire exogena ,impusa
• c) halucinatii psihice tactile-senzatii penibile de electrizare,iradiere,viol
orgasm provocate de la dstanta,au caracter de,, impus”
• d) halucinatii psihice proprioceptive-exprimate clinic prin perceperea umor miscarii ,,impuse”
de o forta exterioara
ex – se misca ,scriu ,vorbesc sub influenta unei forte exterioare
• e) halucinatii psihice interoceptive
-ex –traiesc senzatia –existentei unei fiinte in interiorul lor
13
- schimbarii pozitiei,obstruarii,perforarii unor organe
- apar in sd.Kandinski Clerambault
- ( =pseudohalucinatii + delirul de influenta) din schizofrenie
- (sd.Kandinski Clerambault nucleul psihozelor delirante)
- o varianta particulara o reprezinta sind.de triplu automatism mental
(Clerambault):
- automatism senzorial – impunerea perceptiilor sub forma de
pseudohalucinatii
- automatism mental – impunerea gandurilor
- automatism motor – impunerea si dirijarea miscarilor

14
 Întrebări relevante
• Vedeţi ceva special, auziţi o voce/ zgomot neobisnuit?
• Vocea o auziti in cap sau la ureche?
• Simtiti ca vă atinge cineva?
• De cînd au apărut aceste manifestari ?
• Apar chiar înaintea somnului, sau numai atunci?
• Aţi avut recent un eveniment care v-a afectat?
• Ce medicamente luaţi?
• Beţi alcool regulat?
• Folosiţi droguri ?
• Pacientul este agitat, confuz, febril, are senzaţie de vomă,
cefalee?

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Brânzei P., Chirita V., Boisteanu P., Cosmovici N., Astarastoae V., Chirita R. Elemente de semiologie psihiatrica si
psihodiagnostic, Ed. Psihomnia, Iasi, 1995
2. Chirita R., Papari A - Manual de psihiatrie clinica si psihologie medicala, Ed. Fundatia "Andrei Saguna", Constanta, 2002
3. Chirita R., Papari A (coord.) -Tratat de Psihiatrie, Ed. Fundatia \"Andrei Saguna\", Constanta, 2002
4.Constantin Gorgos Vademecum in psihiatrie Editura: Medicala 1995
5,C.Oancea: Manual de nursing psihiatric-Ed.Vavila Edinf. SRL.Bucuresti, 2004
6. Ey H., Bernard P., Brisset Ch., Manuel de Psychiatrie, Ed. Masson, Paris, 1989
7. Ionescu G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Asklepios, 1995
7. Ionescu G. – Tulburarile personalitatii, Ed. Asklepios, 1997
8. Kaplan J. H, Sadock B. J., Grebb J.A, Synopsis of Psychiatry, Ninth Edition, Wiliams and Wilkins, Baltimore
10. Kaplan J. H, Sadock B. J.- Taerapia medicamentoasa în Psihiatrie, Ed. Calisto, 2002
11. Lazarescu M., Psihopatologie clinica, Ed. Vest, Timisoara, 1994
12. Marinescu D, Udristoiu T, Chirita V, Ghid Terapeutic. Schizofrenie, Ed. Medicala Universitara Craiova, 2001
13. Miclutia Ioana - Psihiatrie, Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu, Cluj-Napoca, 2002
14. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol I Ed. Medicala, 1988
15. Predescu V. (sub red) - Psihiatrie,vol II, Ed. Medicala, 1998
16.Prelipceanu D, Psihiatrie note de curs Editura Info Medica Bucureşti 2003
17. Romila A. Psihiatrie Editia a 2-a revizuitã Editat de Asociatia Psihiatrilor Liberi din România Bucuresti, 2004
18. Udristoiu T, Marinescu D, Boisteanu P - Ghid terapeutic. Depresie majora, Ed. Medicala Universitara, Craiova, 2001
19.Clasificarea Internationala a Maladiilor (1994), CIM-X-OMS, Ed. Medicala
20.Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition,
Text Revision (DSM-IV-TR American Psychiatric Association2000
21. Ordinul 1283 din 5 octombrie 2010 (Ordinul 1283/2010)
22..Tratat de Psihiatrie, Oxford, Editia II, Ed. Asociatia Psihiatrilor Liberi din România