Psihiatrie Complet

1.
Definitia psihicului
=este un concept biologic i social ce cuprinde totalitatea vieii contiente a unui
individ, a proceselor, activitilor i nsuirilor psihice aflate ntr-un echilibru dinamic
adaptativ ce realizeaz starea de psiho-stazie,
=este o funcie teleologic care are scopul de a orienta organismul (de a-l lega
simbolic) de un mediu (cu elementele sale)favorabil i de a-l ndeprta de condiii
nefavorabile, periculoase;
=form superioar a existenei biologice i sociale i a vieii de relaie, are un
scop precis: integrarea adaptativ a omului la mediu
2.Definitia senzatiei
=sunt imagini subiective ale lumii obiective
- acte psihice elementare, monomodale adica - realizeaza imaginea singulara a unei
nsusiri a obiectelor si fenomenelor lumii nconjuratoare.
- se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor asupra organelor de simt.
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare,
miros, gust)
- reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor
3.Definitia perceptiei si tulburarile ei.-Enumerare

sunt procese senzoriale elementare
- multimodale:- reflecta, nsusiri multiple ale obiectelor lumii externe
redau realitatea obiectiva n imagini de ansamblu
are un nalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiai obiect, n momente
diferite i n condiii diferite i putem releva nsuiri fizice diferite.
- se desfoara- n anumite limite spaiale i ntr-un anumit interval, percepia
realiznd astfel nu numai imaginea ansamblului nsuirilor, ci i a raporturilor spaio-
temporale
a. Tulburri cantitative ale percepiei

-Hiperestezia=este o >a sensibilitatii la stimuli subliminali datorata scaderea pragului
senzorial <90 mv
-Cenestopatii=apar fara o midificare organica evidentiabila:ex:globus,cefalee
migratorie,amorteala mainilor
-Hipoestezia =scaderea receptivitatii la diversi stimuli- datorita cresterii pragului
senzorial
-Anestezia: hipoestezie extrema cu lipsa perceptiei stimulilor Ex: in tulburarile
disociative,conversive
-Sinestezia: perceptia simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul care este
receptionat fiziologic de un anume analizator.-Ex: auditia colorata
b. Tulburri calitative ale percepiei

-Iluzii=perceptia falsa cu obiect;pot fi fiziologice(iluzia optica)sau
patologice(exteroceptive,intero si propioceptive)
-Halucinaii=perceptii false fara obiect;pot fi
fiziologice,functionale,halucinogene,adevarate(psihosenzoriale),psihice
- Agnozii=nerecunoasterea obiectelor percepute (perceptia se desfasoara normal,
senzatiile sunt integrate formand imaginea de asamblu a obiectului, dar acesta nu
poate fi denumit).
= pierderea capacitatea de a recunoate imaginile i persoanele dup
calitile lor senzoriale, dei contienta i funciile senzoriale elementare snt pstrate
ex : - prosopagnozia- nu se recunoate n oglind-acalculie- amuzie
- alexie -imposibilitatea nelegerii limbajului scris - agrafie -imposibilitatea
scrierii cuvintelor
4.Definitia iluziei .Enumerati tulburarile si tipurile de iluzie (fiziologice si

patologice)
Definitie:- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific

(corespunzator unui analizator)
- percepia fals cu obiect
iluzii fiziologice: stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari
de atentie, etc. (ele sunt recunoscute de subiect si corectate)
-apar la oamenii normali n condiii de distan prea mare, lumin insuficient, stri
afective speciale
Ex:iluzii optice-bul introdus n ap pare frnt;
-dou linii paralele ntretiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe),
ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:
a) Iluzii patologice exteroceptive
- vizuale: metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, falsele
recunoasteri
- auditive: perceptia deliranta
- olfactive
- gustative
b) Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
c) Iluzii patologice proprioceptive
5.Clasificarea iluziilor patologice.Enumerare

a) Iluzii patologice exteroceptive
- vizuale:metamorfopsii, poropsii, pareidolii, falsele nerecunoasteri, falsele
recunoasteri
- auditive:perceptia deliranta
- olfactive
- gustative
b) Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
c) Iluzii patologice proprioceptive
6.Definitia halucinatiile psihice.Caracteristici generale ale acestora
Halucinaiile
def = percepii false, fr obiect (Falret )de perceput (H Ey)
Halucinaii fiziologice:
-hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului),
- hipnapompice (la trezire); la normali i n narcolepsie
- caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) absena obiectului
b) incoercibilitate,
-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala
-trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile gustative,tegumente
(are senzorialitate) adica bolnavul le situeaz n creierul" su sau n interiorul su"
fra a le recunoate o proiecie spaial extern adica stimulii nu sunt perceputi pe
caile fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care
analizatorii realizeaza perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede
diferite scene cu ochii mintii).
d) automatism i exogenitate( xenopatice) caracterul lor de strin" i impus eului de

cineva din afar senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de
propria persoana (de exemplu prin telepatie) fenomen denumit ca xenopatie,
influenta sau automatism senzorial
7.Definiti halucinatia psihosenzoriala.Caracteristici generale ale halucinatiilor

psihosenzoriale
Halucinatiile psiho-senzoriale (halucinatii adevarate)

=percepie falsa, fr obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
- caracteristici generale
a) absena obiectului
b) incoercibilitate
- convingerea bolnavului de realitatea acestuia;
-adica crede ca intr-un adevar indiscutabil
c) proiectie spatiala
-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente
- sunt percepute prin modalitile senzoriale obinuite (ex. halucinaii
exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- cile senzoriale normale halucinaii auditive, vizuale, gustative, olfactive
8.Definiti atentia.Enumerati tulburari calitative si cantitative ale atentiei
-definitie-este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat,
spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra
propriilor sale idei, reprezentri sau activiti.
Tulburrile de atenie =disprosexie

I -tulburari cantitative frecvent intilnite
- hiperprosexii caracterizate prin exagerarea orientrii selective a activitii de
cunoatere,
- hipoprosexii care exprim diminuarea orientrii selective a activitii de
cunoatere
- aprosexii care ilustreaz dispariia oricror posibiliti prosexice.
II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenia involuntar, i atenia
voluntar uneori ntr-o corelaie invers, ca de exemplu n strile maniacale
caracterizate printr-o hiperprosexie spontan i hipoprosexie voluntar
8.1 Definiti atentia. Hiperprosexia
Definitie
=este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat, spontan sau
voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra propriilor
sale idei, reprezentri sau activiti.
Hiperprosexia- caracterizata prin exagerarea orientrii selective a activitii de

cunoatere,
8.2 Definiti atentia. Hipoprosexia
Definitie
=este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat, spontan sau
voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra propriilor
sale idei, reprezentri sau activiti.
Hipoprosexia- care exprim diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere
9. Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

-fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN)
- pstrare -conservare- in reprezentari
- recunoastere
- evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea
acestora cu datele prezentului.
Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i
imaginaiei, suportul forei cognitive a insului.
Tulburrile de memorie= dismnezii

Tulburari cantitative:
Hipermnezia
hipomnezia
amneziile
Tulburari predominant calitative (paramneziile)
10.Definiti memoria.Legile memoriei
Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

- fixare - ntiprire -(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN)
- pstrare - conservare- in reprezentari
- recunoastere
- evocare - reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
1 - Legea disolutie memoriei - conform creia disoluia ce realizeaz amnezia merge
ntotdeauna de la complex la mai simplu.
Ordinea uitarii - numele proprii,
- numelor comune,
- adjective,
- verbele.
2 - Legea regresiunii memoriei' - conform creia uitarea se ntinde att de la

prezent spre trecut, ct i de la complicat la simplu,. de la inconstant la constant, de la
neobinuit la automatizat ;
Ordinea uitarii - evenimentele - recente
- vechi
- afectele
- obinuinele simple i profund nrdcinate
Ordinea deteriorrii limbajului (este invers fa de evoluia natural a limbajului sub

aspect ontogenetic i social istoric)
- limbajul raional
- limbajul emoional,(exclamaiile, injuriile, interjeciile fiind mai bine reinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar n cazuri deosebit de grave.
3 - Legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens
traite emotional decit cele indiferente
11.Definiti memoria.Tipuri de memorie

Definitia memoriei - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin
- recunoastere
Tipuri de memorie:
- memorie imediat de scurta durata- n care reproducerea sau recunoaterea unui
material perceput dupa 10-30 de la prezentarea lui.
- memoria recent reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un
interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria nderprtat reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un
interval de citeva luni de la prezentarea lui.
- memoria evenimentelor ndeprtate se refer reproducerea sau recunoaterea
evenimentelor trite de la nceputul vieii pn n perioada prezent.
12.Definiti memoria.Definiti amnezia.Tipuri de amnezie
Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

- recunoastere
Definitia amneziei:
Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi
informatii, fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat
fixarea cat si evocarea).
Tipuri de amnezie:
Clasificare in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant
Amnezii anterograde incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea
afectarii mnestice spre prezent (=si amnezii de fixare), cu pastrarea capacitatii de
evocare a informatiilor anterior fixate
Amnezii retrograde(de evocare) incapacitatea de a-si reaminti informatiile
stocate(normal) anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
Amnezii ante -retro -grade- alterare generala a functiei mnestice care intereseaza
atat fixarea noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.
13.Definiti gandirea.Enumerati operatiile gandirii
Definitia gandirii =o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat

prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii
informaiilor.
Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund
consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.
OPERAIILE GNDIRII
ANALIZA
SINTEZA
COMPARATIA
ABSTRACTIA
CONCRETIZAREA
GENERALIZAREA
14.Definiti gandirea.Enumerati tulburarile cantitative si calitative ale gandirii

informaiilor.
TULBURRILE GNDIRII
I - Tulburri de ritm i coeren (Tulburarii forma /cantitative)
A - accelerarea ritmul ideativ
B ncetinirea ritmului si fluxului ideativ
C - coerenta gandirii
II - Tulburri de coninut (Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente
- idei delirante
15.Definiti gandirea. Definiti coerenta.Enumerati tulburarile de coerenta

informaiilor.
Coerenta = este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice, iar
exprimarea verbala are continut si este inteligibila
Tulburarile de coerenta (enumerare) :

1-circumstantialitate
2-tangentialitate
3-deraierea
4-slabirea asociatiilor
5-incoerenta : a) verbigeratie
b) salata de cuvinte
6.-psitacism
7-asonanta
8-solilocvie-criptolalie
9-perseverarea
10-streotipia verbala : a) ecolalie
b) palilalie
16.Definiti gandirea.Definiti fuga de idei.logoreia

informaiilor.
Fuga de idei = ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de
idei,amintiri,imagini.
Logoree = cresterea debitului verbal, consecutiv accelerrii ritmului ideativ, pina la

pierderea sensului discursului , care devine incoorent.
17. Ideea prevalent. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo

de granitele ratiunii
Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul
ideativ al insului )
6 -nu-i recunoaste caracterul patologic
7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendina la dezvoltare i
nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur
8 -este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu
personalitatii sale si are potential
9 stari reactive de intensitate psihotica
18. Ideea delirant (delusion" al anglo-saxonilor sau Wahn" al germanilor)

- idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiintei
Definitie:
- dupa-H. Ey cuprinde
credine i concepii prin care se exprim coninutul ideativ delirant
fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma.
- dupa Predescu
o judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i modific
n sensul lor patologic concepia despre lume i comportamentul bolnavului.
o reprezinta detasarea de taramul normalitatii, este marca psihozei
Caracteristici:
1-neconforma cu
realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o
exprima deformat
experienta anterioara
credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului; domina constiinta bolnavului
3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 insotita de comportament delirant
5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica
incompatibila cu existenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le
accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(sprede delirium - aiurare -in care exista
tulburata luciditatea
9-aspectul interpretativ al id.delirante
19.Enumerati tipurile de idei delirante.
Clasificare ideie delirante :
A. dupa tematica (continut) :

I - idei delirante expansive -macromanice apar pe un fond
dispozitional euforic
II - idei delirante depresive -micromanice apar pe un fond
dipozitional depresiv
III - idei delirante mixte fondul dispozitional este uneori pozitiv,
alteori negativ sau neutru
B. dupa mecanism de producere :

-delirul primar
-delirul secundar
C. dupa sistematizare :
-deliruri sistematizate
-deliruri nesistematizate
20.Definitia limbajului. Tulburarile limbajului oral - clasificare.
Limbajul
Definitie
= este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii verbale,
noionale, specific umane.
= aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ;
= este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962).
limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu
ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.
Tulburarile limbajului oral

-sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima
- sistematizate n trei mari categorii:
1.Dislogii sau tulburri mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de

form i coninut ale gndirii i evolueaz fr modificri ale funciei de comunicare a
limbajului (disfazii) sau ale aparatului logomotor (dislalii).
2. Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de:

-afazii senzoriale tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
apar in contextul afectarii ariilor
corticale ale limbajului
3.Dislaliile sunt tulburri de pronunare (articulare) a cuvintelor, determinate de

modificri de intensitate patologic ale funciilor aparatului logomotor.
21.Definitia limbajului. Dislogii definitie. Hiperactivitatea verbala.
21.1. Definitia limbajului. Dislogii definitie. Hipoactivitatea verbala.

21.2. Definitia limbajului. Dislogii definitie. Dislogii de continut.
Limbajul
Definitie = este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a
gndirii verbale, noionale, specific umane.
limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice
i gramaticale) cu ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre
oameni.
Dislogii sau tulburri mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de

form i coninut ale gndirii i evolueaz fr modificri ale funciei de comunicare a
limbajului (disfazii) sau ale aparatului logomotor (dislalii).
Hiperactivitatea verbala este o tulburare cantitativa (de forma) a activitatii

verbale cu crestere a ritmului verbal.
Forme clinice :
1.Simpla = bavardaj fara semnificatie patologica ; la femeile extrovertite ; in
isterie, anxietate.
2.Propriu-zisa = tahifemie
3.Logoree = cresteresa debitului verbal, consecutiv accelerarii ritmului ideativ,
pana la pierderea sensului discursului care devine incoerent apare in tulburari
mintale organice, tulburari de constiinta, schizofrenie.
are 2 forme: -verbigeratia
-salata de cuvinte
4.Fuga de idei = ritm si flux rapid continuu de idei, ce consta intr-o inlantuire
rapida de idei, amintiri, imagini.
Hipoactivitatea verbala este o tulburare cantitativa (de forma) a activitatii

verbale cu scadere a ritmului verbal.
Forme clinice :
1.Simpla = fara semnificatie patologica ; la persoane timide.
2.Bradilalie = diminuarea vorbirii spontane asociate cu raspunsuri scurte,
laconice, neelaborate, care evita sa aduca informatii suplimentare.
(psihastenie)
3.Mutismul = scadere pana la disparitie a activitatii verbale ; poate fi de cauza
neurologica sau psihiatrica.
Mutismul de cauza neurologica = mutism akinetic sindrom
caracterizat printr-o tulburare a starii de constiinta, comunicarii si a
motricitatii. Bolnavul este inert, reactioneaza greu si tardiv la stimulii psiho-
senzoriali, dar cu privirea urmareste actele celor din jur, oferind impresia de
prezenta in mediu ; se considera a fi consetiv unor leziuni a corpurilor calos si,
in general, ale SRAA.
Mutismul de cauza psihiatrica se caracterizeaza prin absenta comunicarii, fara
abolirea concomitenta a motricitatii. Psihopatologia descrie mai multe grade de
mutism :
Absolut = absenta comunicarii in neurologie, in schizofrenia catatonica
Relativ = bolnavii comunca prin mimica, pantomimica, scris sau expresii
verbale reduse sub forma unor foneme, interjectii etc.
Discontinuu = semimutism = intalnit in special la bolnavii cu confuzie mentala
si la deliranti
Electiv = bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau evita sa
relateze anumite situatii, de obicei stresante
4.Baraj verbal = baraj ideativ = blocaj al gandirii = oprire brusca a discursului
verbal la mijlocul unei fraze pentru cateva secunde, minute cu posibilitatea
reluarii discursului de unde a ramas.
5.Negativism verbal
Dislogii de continut
Tulburari de continut ale comunicarii orale.
pot fi intalnite atat la nivelul cuvintelor, cat si la nivelul frazei
La nivelul cuvintelor : frecvent in schizofrenie si psihastenie
1.Paralogism = folosirea unui cuvant obisnuit intr-o acceptiune diferita decat cea in
care el este folosit de obicei
2.Neologisme = cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren).
active : transmit o informatie,
mesaj
pasive : nu transmit informatie,
mesaj
3.Glosolalie = folosirea abundenta de neologisme ce creeaza un limbaj automat, bizar
si incomprehensibil
jargonofazia = glosolalie
extrema = folosirea numeroaselor neologisme
confera impresia ca bolnavul vorbeste intr-o
limba noua creata de el
La nivelul frazei :
1.Dispersie semantica :
- Agramatism = stil telegrafic prin renuntarea la conjunctii, propozitii, conjunctii
- Paragramatism = fraza cuprinde expresii bizare sau neoformatii verbale care pornesc
de la radacini corecte.
- Embololalie/embolofrazie = inserare in mod repetat a unor cuvinte nepotrivite intr-
un discurs normal.
2.Disociere semantica = pierderea legaturii intre semnificat si semnificant are loc prin
folosirea abundenta a paralogismelor si neologismelor care duce la o distoriune a
sensului
3.Disolutia semantica = pierderea totala a legaturii dintre semnificat si semnificant ;

limnajul isi pierde functia sa de comunicare.
22.Definitia limbajului. Dislalii definitie.
Limbaj
= activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii verbale, noionale,
specific umane.
limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu
ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.
Dislaliile = tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de

modificri de intensitate patologic ale funciilor aparatului logomotor.
23.Definitia limbajului. DISFAZII-definitie
Limbajul = este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a

gndirii verbale, noionale, specific umane.
Disfaziile sunt sinonime afaziilor.
Tipuri de disfazii:
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte-afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
24.Definiti activitatea. Tipuri de activitate.

24.1. Definiti activitatea, comportamentul si conduita..
Activitatea: Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic

intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de
manifestare.
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei
persoane.
Activitiile pot fi :
Involuntare: cand nu exista un plan bine constituit sau
organizat.Activitatiile se desfoar fr participarea activ a voinei
(clipitul, nghiitul, ticul etc.)
Voluntare: activitatiile sunt n permanen dirijate, sub controlul voinei
(traversarea strzii, salutul unei persoane cunoscute etc.)
Postvoluntare: acte automatizate n urma exercitrii ndelungate,
stereotipe (mersul, scrisul, dansul, patinajul etc.)
Comportament :
- Exteriorizarea prin intermediul activitati si vointei a proceselor cognitive si
affective.
- Ansamblul de reactii obiectiv observabile pe care un organism echipat cu
sistem nervos le executa ca raspuns la stimularile mediului obiectiv
observabile.
Conduita : totalitatea manifestarilor vizibile si invizibile, ansamblul actelor unui
individ de la cele mai simple la cele mai complexe, de la miscari la rationamente,
orientate spre un scop si incarcate de sens.
25.Definiti activitatea.Semiologia comportamentului expresiv - enumerare
Activitatea: Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic

intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de
manifestare.
Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei
persoane .
SEMIOLOGIA-COMPORTAMENTULUI EXPRESIV
COMUNICAREA VERBALA v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I - INUTA
II - PRIVIREA
III MIMICA -Modificri cantitative -hipermimie
-hipomimie
-amimie
-Modificri calitative -paramimie :
1-mimica de mprumut
2 ecomimia
3 - hemimimia
4-neomimia
5- jargonomimia
26. Definiti activitatea.Enumerati modificarile cantitative si calitative ale mimicii.
ACTIVITATEA sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei

persoane.
Activitatile pot fi: involuntare, voluntare, postvoluntare.
MIMICA
Modificri cantitative
Hipermimi=exagerarea mobilitatii si expresivitatii mimice
Hipomimii=diminuarea mobilitatii si expresivitatii mimice
Amimia=imobilitatea mimica
Modificri calitative Parmimiiile
- Fac parte din parakinezii,
- exprima pervertirea expresiei mimice
- tipuri de paramimii:
1-mimica de mprumut
- expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei.
- semn al supraestimrii, mitomanie, isterie;
2 -ecomimia
=imitarea mimicii interlocutorului
-caracteristica - sugestibilitii din catatonie,
- demenele profunde;
- oligofrenii
3 - hemimimia - persistena unilateral
a unei expresii mimice;
-ex:rade stramb
4-neomimia. =mimica bizar similara neologismelor din vorbire
5- jargonomimia = multiple expresii mimice bizare, neinteligibile
27.Definiti activitatea.Enumerati tulburari ale motricitatii.
SEMIOLOGIA MOTRICITATII cuprinde:

Tulburari cantitative:
- hipokinezia,
- akinezia,
- hiperkinezia - agitatia psihomotorie.
Tulburari calitative:
- parakineziile - parmimiiile
- manierisme,
- bizarerii,
- sterotipii
- ticurile
27.1. Definiti activitatea. Hipokinezia

Hipokinezia = activitatii motorii
- exprimata clinic de o stare de inhibiie-psihomotorie caracterizat prin:
1.bradikinezie=lentoarea generala a micrilor
2 incetinirea cursului (fluxului)ideativ-exteriorizata prin
bradilalie + scaderea imaginatie + scaderea capacitatii de evocare
3 hipomimie
4 srcirea expresivitii mimico-pantomimice
5.bradilalie
-se intalneaste in nevroze, psihopatii, stari reactiv depresive, depresii, oligofrenii,
demente.
27.2 Definiti activitatea. Akinezia- forme clinice

Akinezia =intreruperea/abolirea activitii motorii
-realizeaza diverse forme clinice: 1,2,3,4,5
1 Baraj motor =oprire brusc, aleatorie, a oricrei micri, inclusiv a vorbirii), apare
n schizofrenie.
2 Fading motor = diminuarea pn la dispariie a oricrui gest/ activitate motorie
(schizofrenie).
3 Stuporul = imobilitate cvasicomplet tradusa prin:
a -miscarilor spontane; inerie motorie
b -reactivitatii nu rspunde sau reacioneaz vag, tardiv la solicitri
c- mimic - mpietrit ntr-o expresie de durere/anxietate ( n depresii) sau
- inexpresiva =amimie
( stupor catatonie)
- apare n: isterie (stupor isteric); melancolie (stupor melancolic); catatonie; stari
confuzionale, epilepsii.
4 Catalepsia =imobilitate motorie complet cu hipertonie muscular;
-imbraca m.m.aspecte( functie de rezistentei in fata unei forte)
-> (transformatoare-rigiditate)- catalepsia rigida -micarea se fixeaz n atitudine
(pacientul patreaza pozitia in care sa afla)
-> (modelatoare) - flexibilitate ceroas - pacientul patreaza pozitia
imprimata de examinator
-apare in sugestia hipnotica,isterie unde realizeaza :
a-criza cataleptica = hipertonie in hiperextensie- realiz.atitudine in arc de cerc
- instalata brusc
- + ingustarea constiintei
b -somnul cataleptic = inhibitie motorie completa care ofera aspectulde moarte

aparenta
5 Catatonia = sindrom de etiologie multipla-endogen(Sk,TB)

reactiv(psihogen,organic)
-prezinta manifestarii predominent motorii sub forma :
-akinezie sau stupoare catatonica
-hiperkineziei sau agitatie psihomotorie
-se poate desfasura pe un fond
- claritate a constiintei -catatonia lucida
- de confuzie -catatonia oneroida
-cuprinde:
a-stereotipiile
= repetitia identica a unei miscarii
sterotipii-de postura-posturing = asumarea voluntara a unor pozitii inadecvate
-ex:,,botul schizofrenuluiproiectia ant.a
buzelor
-catalepsie
=mentinerea involuntara a unor pozitii
sterotipii-de miscare = repetarea,perseverarea unor miscari
intentionate,ritmice
ex -manierisme ,grimase pervertirea actiunilor ,gesturilor,uzuale involntare
b-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o

persoana
= automatism comandat
-apare in isterie,psihopatii,oligofrenii,dementa
- imbraca forma- sd.ecopatic:
-ecomimie
-ecolalie=repetarea(imitarea)cuvintelor
interlocutorului
-ecopraxie=supunere automata la instructiuni
c-negativismul = rezistena activ / pasiv la orice stimul extern;
- poate fi- verbal, alimentar, motor.
- pasiv -fata de nevoile fiziologice
(alimentare,defecare,deglutitie,mictiune)
- activ -tendinta sau executia actului opus celui comandat
- ntlnit n: - schizofrenie(catatonica,hebefrenica);
- melancolie stuporoasa;
- oligofrenie;
- paranoia
( Clasic - Sd.paranoic=DS(-)H;
- Sd.parafrenic=DS(+)H. )
27.2.1 Definiti activitatea. Sindromul catatonic.

Sindromul catatonic se ntlnete
-n schizofrenie(catatonica,hebefrenica),
-Af.Organic - b. infecioase acute (RAA, colibaciloz, grip),
- b. cronice (TBC, encefalite epidemice, sifilis,hepatite
- b. metabolice (DZ, Htiroidei, b.Addison, b.Cushing)
-intoxic- CO, alcool-encefalopatia Wernicke
-NL-neuroleptice- Sd.NM-neuroleptic malign
-tumori i traumatisme cerebrale.
27.3 Definiti activitatea. Hiperkinezia- forme clinice.

HIPERKINEZIA / TAHIKINEZIA
= exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin:
- mimica mobila ,expresiva
- pantomimica-ampla,continua,rapida
- manifestari semiologice : (grade de intensitate ale Hk)
1. Nelinitea psiho-motorie
- poate fi uor sesizat pentru c pacientul nu menine o aceeai poziie mai mult de
cteva momente.
-ex;-se mic aproape permanent pe scaun,isi framinta mainile,
- apare n strile prepsihotice, strile anxioase, strile hipomaniacale, sau de
impregnare acut etanolic.
2. Hiperexpresivitatea mimico-gestual (pantomimic):
- nsoete de obicei discursul ntr-un mod teatral demonstrativ.
- Prin discurs i expresia mimico-pantomimic relateaz exagerat, teatral
simptomele (mai mult sau mai puin existente obiectiv) corporale sau subiective.
3. Excitaia psiho-motorie
cuprinde : nelinitea psiho-motorie
(+) tendina spre dezorganizarea gesticii, mimicii i comportamentelor,
( ) dezinhibiie verbal
-se ntlnete n aceleai circumstane clinice ca i aceasta.
4.agitaiei psihomotorie
27.4 Definiti activitatea. Agitatia psihomotorie.

= excitatie psihomotorie extrem
= o manifestare dramatica in care coordonarea motorie este absenta / incoerenta
= expresie motorie mai mult sau mai puin tulburat, dezordonat, ieit de sub
controlul voluntar printr-o stare afectiv particular, stare halucinatorie delirant,
destructurarea n diverse grade a contiinei,
-o urgenta psihiatrica
- ca simptom poate fi intalnita in impregnatia NL manifestata prin:
- akatisie = imposibilitatea de a sta linistit intr-o pozitie (pe scaun,in pat,in
ortostatism)
- tasikinezie = tendinta de a se deplasa continuu
- ca sindrom poate fi expresia unei
- afectiuni organice:
-infectioase cerebrale:encefalita,meningoencefalita
-toxice :- intox.cu CO,beladona,hasis,LSD
- alcoolism-ag.psm-pe fond confuziv
- aport excesiv medicamentos-AD Tri,cortizon.
-vasculare-dementa,hemoragii subarahnoidiene
-tumori cerebrale
-sechele traumatice
-neurologice:convulsii,Park.,coree ac.cr.
-afectiuni psihice de intensitate nevrotica,psihopatica.psihotica
Ex -In psihopatia histrionic = agitaia reactiv poate lua forma unui comportament
teatral, hiperexpresiv, dezordonat, care exprim o stare de iritare i de nemulumire,
dar i n fel de refuz al cooperrii i colaborrii cu terapeutul (pacientul se zbate, i
rupe hainele, arunc, se d cu capul de perei, etc.).
27.5 Definiti activitatea. Parakineziile - enumerare.

= pervertirea sensului i coninutului natural i logic al micrilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate, puerile, bizare, au un aer de imprumut
- gesturile -inutile, artificiale, excesive, pretioase, discordante continutului
-cuprinde:
1- manierisme
= pervertirea(imprimarea)unor miscarii uzuale,involuntare a unui aer de imprumut
= gesturi/micri simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite persoanei
respective i situaiei n care
se afl.
-ex: mersul devine artificial-saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apare in sk ca expresie a disociatiei psihice
2 bizarerie
= un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, micrilor
= neoformatii comportamentale
-apare in sk
3 stereotipiile micri repetitive, adesea bizare, fr scop, ntotdeauna aceleai,

identice cu ele nsele (cltinarea capului, balansarea corpului, micri segmentare),
care subliniaz discursul sau comportamentul pacientului.
-pot fi: -de poziie,
- micare (repetarea aceleiai manifestri bizare mimico-pantomimice,
-de atitudine, limbaj, scris i care se repet inutil i inadecvat situaiei,
- apar n schizofrenie stri confuzionale, stri reactive disociative.
Ticurile - categorie aparte de tulburri motorii - micri intempestive, rapide,

repetitive, fr control voluntar dar sesizate de paceint. Sunt micri spasmodice
parazite, uneori au aspect intenional.
28.Definitia vointei. Tipuri de vointa.

VOINTA= Funcie a psihicului orientat spre atragerea unor scopuri propuse
contient, pentru a cror realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea i
-organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la o activitate social se face prin nvingerea unor
obstacole i prin mobilizarea resurselor psihologice i morale ale individului.
Voina necesit 2 condiii (Piaget):
conflict ntre dou tendine (o singur tendin nu genereaz un act
voluntar)
o tendin cedeaz n faa celeilalte datorit inegalitii lor
Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei
deliberat i subordonarea ei controlului raional.
Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de aciune, de depire a obstacolelor)
Voin negativ, -defensiv-inhibitorie a :
- pulsiunilor instinctivo-afective
- activitatilor ce au consecinte reprobabile.
28.1. Definitia vointei. Disbulii cantitative.

Hiperbulia
-definitie: cresterea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin
activitati permanente si sustinute.
-fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si
ambitioase.
-apare foarte rar in patologie boala somatica si psihica distruge motivatiile
( determina o prelucrare preferentiala a cognitiilor legate de simptome sau boala in
detrimentul celorlalte activitati.)
Exemple:
-H bulia din TOC -indreptata spre -eliberare de obsesii
-retinerea de la ritualurile obsesive
-hiperbulia din tulburarea deliranta persistenta: bazata pe o motivatie deliranta
(punerea in aplicare a ideilor si planurilor delirante vezi delirurile pasionale)
-hiperbulia din toxicomanii indreptatata spre procurarea si administrarea substantei
psihoactive, restul activitatilor devenind secundare
Hipobulia:
-definitie: scaderea capacitatii volitionale, tradusa pe plan comportamental prin
scaderea capacitatii de a actiona.
-trebuie apreciata tinand cont ca :
- activitatile obisnuite se pot desfasura relativ normal, ele dobandind prin repetare
un
caracter automat
- activitatilor noi, inedite cer efort volitional pt.realizarea lor
-apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica (prelucrare preferentiala
a cognitiilor legate de simptome sau boala in detrimentul celorlalte activitati).
Exemple:
-hipobulia din neurastenie: scaderea capacitatii de a actiona este determinata de
astenia fizica si psihica si de acuzele somatice (vezi neurastenia)
-hipobulia din tulburarea anankasta de personalitate: apare ca o consecinta a
perfectionismului inhibant
- hipobulia din toxicomanii-intereseaza toate domeniile de activitate
-oligofrenii,demente
Abulia:
Definitie: pierderea capactitatii volitionale tradusa pe plan comportamental prin
incapacitate de a actiona.
In patologie termenul se foloseste si in cazul hipobuliilor intense

Exemple (abulie in sens clasic):
-abulia din stuporul depresiv
-abulia din schizofrenia catatonica pacient asemanator cu o statuie, mentinand
pozitii adeseori incomode timp indelungat (perna psihica pacientul sta mai multe
ore culcat pe spate in pat fara a-si sprijini capul de perna)
-realizeaza la un momemt dat profilaxia suicidului
(AT! IMAO-inlatura abulia pacientii recurg la suicid)
28.2Definitia vointei. Disbulii calitative

Definitia vointei:
Funcie a psihicului orientat spre atragerea unor scopuri propuse contient, pentru a
cror realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea i
-organizarea forelor i aciunilor
Trecerea contient de la o idee la o activitate social se face prin nvingerea unor
obstacole i prin mobilizarea resurselor psihologice i morale ale individului.
Disbuliile calitative
1. Disabulia:
- definitie: dificultatea de a initia si a finaliza o actiune
- o forma particulara de hipobulie
- apare: nerasteni , in debutul schizofreniei
2. Parabulia:
- definitie: o forma particulara de hipobulie determinata si intretinuta de acte motorii
parazite
-apare in boala ticurilor apar ticuri multiple, permanente care paraziteaza toate
activitatile
28.3 Tulburarile vointei inhibitorii

Desi exprimarea se realizeaza in planul activitatii (comportamental) ele sunt
considerate tulburari de vointa avand in vedere cauza care le determina.
Sunt consecinta insuficientei vointei inhibitorii:

- insuficienta permanenta impulsivitate (trasatura de personalitate)
- insuficienta tranzitorie impulsiuni (raptusurile si fugile)
Impulsivitatea:
= insuficienta a vointei inhibitorii
- tradusa in plan comportamental prin impulsivitate,acte intempestive,frecvent cu
caracter antisocial,reprobabil
- apare - la normali: temperamentalii colerici in situatii conflictuale
- la nevrotici,psihopatii (instabili impulsivi) cand actul impulsiv odata
consumat atrage dupa sine scuze, regrete
Raptusurile:
- definitie: manifestari motorii tranzitorii ,paroxistice, explozive ce realizeaza practic
o,,paralizie a vointei
- apare in: tulburarile afective (maniacal, depresiv)
- schizofrenie, epilepsie, intarzierea mintala
Fugile:
- definitie: parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a
nevoii imperioase de a pleca.
- Se caracterizeaza prin:
- imprevizibilitate (nu pot fi anticipate)
- incomprehensibilitate (nu sunt determinate de un motiv comprehensibil)
- limitare in timp
- insotite de amnezie lacunara (pacientul nu-si mai aminteste cum a ajuns intr-un
anumit loc si ce s-a intamplat pe parcursul drumului)
- apar in - demente (pacienti varstnici care se pierd si este anuntata familia ca au
disparuti)
-t. disociative
28.4 Definiti instinctele,Enumerati tulburarile instinctului alimentar

Definitie:
Complex de reflexe nnscute, necondiionate, proprii indivizilor dintr-o anumit
specie i care le asigur dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea,
aprarea.
Clasificare:
a. tulburari cantitative exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
b. tulburari calitative pervertirea instinctului alimentar
Tulburari cantitative
Fagomanie = mnnc fr o impulsiune sau nevoie de hran (n nevroze,
diabet insipid, tumori cerbrale)
Bulimie = exagerarea instinctului alimentar
Anorexie = diminuarea instinctului alimentar
Tulburari calitative
Polifagia tendinta de a ingera in cantitati crescute atat alimente cat si
produse necomestibile (in dementa vasculara)
Sitiofobia refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire in sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente -
depresie sever psihotic
28.5 Definiti instinctele,Enumerati tulburarile instinctului de aparare

Definitie:
aprarea.
Exagerarea instinctului de aparare

Exemple:
- in tulburarea hipocondriaca (frica excesiva de boala, in general grava)
- in fobia simpla (tanatofobia frica excesiva de moarte)
Diminuarea instinctului de aparare:

Exemple
- in episodul depresiv major preocupari si acte suicidare
- in schizofrenie automutilari determinate de tematica simptomelor
psihotice (un pacient si-a taiat penisul pentru ca, fiind posedat de diavol, era
indemnat de acesta sa-si violeze surorile)
- oligofrenii,
- demene
28.6 Definiti instinctele,Enumerati tulburarile instinctului sexual

Definitie:
aprarea.
Cresterea instinctului sexual
- la femei nimfomanie
- la barbati satiriazis
Diminuarea instinctului sexual impotente sexuale psihogene
Tulburari calitative perversiuni sexuale

A. Anomalii in alegerea partenerului
Pedofilia atractie pentru copii
Gerontofilia atractie pentru persoane in varsta
Incestul practicarea actului sexual cu rude de sange
Homosexualitatea
- barbati pederastie
- femei lesbianism sau tribadism
Zoofilia sau bestialitatea practicare actului sexual cu animale
Fetisismul satisfacere erotica prin contemplarea obiectelor de lenjerie intima
ale sexului opus
Pigmalionismul atractie sexuala si realizarea actului sexual cu statui
B-Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)

Sado-masochismul obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere
intre parteneri
Voyerismul satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
Exhibitionismul placerea sexuala este obtinuta prin expunerea organelor
sexuale in public, unor persoane de sex opus adesea este asociata cu
masturbarea
Frotteurismul stimularea sexuala prin frecarea organelor sexuale de
persoane de sex opus in locuri aglomerate (de exemplu in autobuz)
29.Definiti afectivitatea.Enumerare starilor affective elemetare;particulare

= este procesul psihic cel mai legat de personalitate
= inglobeaza
stari afective elementare ,normale
- dispozitiile
- emotiile
- afectele
stari afective elaborate, catatimice
- sentimentele
- pasiunile
29.1 Definiti afectivitatea.Definiti starilor affective elemetare;particulare

Afectivitatea= este procesul psihic cel mai legat de personalitate
Dispoziia
= starea afectiv general, de fond, de durat si intensitate medie, variabil
- reflect funcionalitatea organismului, nefiind orientat precis
- depinde - de buna funcionare a organismului (boli psihosomatice)
- de msura satisfacerii cerinelor
- oscileaz intre polii plcerii/ durerii
Emoii
= reprezint expresia cognitiv comportamental i fiziologic a unui sentiment
(iritabilitate, fric, suprare, euforie, fericire, ur, plcere )
= manifestare afectiva spontana de intensitate semnificativ
- caracter obiectual (precis orientat, legat de un stimul)
- Importante corelaii somatice!!!
- ngusteaz cmpul contiinei
- poate fi - Pozitiva;
- Negativa;
- Stenica ( creste capacitatea de efort, incit la aciune);
- Astenica (caracter negativ, inhibitor)
-Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat
Afectele
= incarcatur emotional mare, primar, cu caracter de scurt-circuit
= definite ca expresia observat a emoiilor" (Kaplan, 1995).
- reprezint o traducere comportamentala a unor sentimente sau emoii.
- evoluie zgomotoas manifestndu-se n plan comportamental
neurovegetativ
-Exprimarea afectelor i aprecierea acestora se face n legtur cu coninutul gndirii
- debut brusc, durat scurt
- Nu survin ntotdeauna motivat
- Influeneaz conduita individului care devine haotica, dezorganizata
Ex -Fuga n panic-Automatisme
Sentimentul
=investitie afectivo-cognitiva care exprima apreciri valorice
(ex :stima,prietenie,dragoste,dispret,etic,estetic)
Pasiunea
=o stare afectiva:
- intensa,stabila ,durabila
- orientata catre un obiect exclusiv
- susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
(-)avaritia ,egoism
30.Clasificarea tulburarilor afective. Enumerare,

1. Hipotimia, - atimia
2. Hipertimiile
- depresia, - euforia
- anestezia psihica dureroasa
- raptus melancolic
- anxietate
3. Forme mixte(h+H):
-labilitate afectiva
- incontinenta afectiva,
- disforie
Tulburari calitative (paratimiile)
- inversiune afectiva,
- ambivalenta afectiva
30.1 Clasificarea tulburarilor afective. Hipertimii . Enumerare,definitii

2. Hipertimiile
- raptus melancolic
- anxietate
- disforie

Hipertimii
Definitie: traire afectiva intensa
Clasificare dupa valenta:
Hipertimii negative
- depresia
- distimia,
- anestezia psihica dureroasa,
- anxietatea
Hipertimia pozitiva
- euforia
Hipertimii mixte
- labilitatea afectiva,
- disforia
30.2 Clasificarea tulburarilor afective. Forme mixte. Enumerare,

2. Hipertimiile
- raptus melancolic
- anxietate
- disforie

Forme mixte:
Labilitatea afectiv
=versatilitate timica
= variaii afective ntre polul pozitiv i cel negativ
- ap.n : manie, tulburri de personalitate
Iritabilitate
= nervozitate ce se manifest prin sensibilitatea excesiv la stimulii externi, pe care
pacientul i percepe ca fiindu-i ostili.
- este asociat cu rspunsuri comportamentale rapide, furioase, uneori auto- sau
hetero-agresive.
Se ntlnete frecvent: n sindromul maniacal, personalitatea borderline, tulburarea
exploziv intermitent i personalitatea antisocial
Incontinena afectiv = trecerea incoercibil de la o stare emoional la alta
opus (demene vasculara)
Disforia = stare de disconfort deosebit combinat cu tristee, anxietate,
iritabiliate, nelinite
30.3). Clasificarea tulburarilor calitative ale afectivitatii.

Tulburari calitative
(paratimiile)
31). Definiti depresia ca simptom, Sindrom.

Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori
de o ideatie restransa cu caracter micromanic
-Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
- Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
- Lentoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la
prevalenta la deliranta uneori, si idei de suicid
- Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori
neliniste sau explozii motorii raptusul depresiv
31.1). definiti depresia datorata unei conditii medicale generale. Clinica
depresiei.
Depresia poate fi datorata:
-conditiei medical general
-b. neurologice(TCC,Hunghinton,,Parkinson,epilepsie de lob temporal)
- b.endocrine(acromegalie,hTiroidie,,functieiCSR,insuficienta ovariana)
- b.infect.(colagen,LES,moninucleoza)
Clinic se mai remarca:

-atitudine depresiva caracteristica
-incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
-senzatie de lipsa de energie
-pierderea interesului si a placerii
-insomnie sau hipersomnie
-inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
-acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila
32). Definiti constiinta si enumerati laturile constiintei.

-definiie: neuropsihologic
= proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos
- care pe fondul starii de veghe(contien)
- prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-
senzoriale
-realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective
-putnd oferii un rspuns comportamental adecvat
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual.
(H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).
=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se
misca (Jaspers, 1933)
Contiina are 4 laturi-(dupa Romila)

1-contiena=starea de veghe=trezire =arousal-meninut de SRAA- baza contiitei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaiilor,percepiilor,reprezentrilor
-gndirea
- permite reflectarea realitii -ext-interne
- structurat pentru satisfacerea ct mai uoar a nevoilor =inteligen
3 - afectivitate
4. -activitate
33). Definiti constiinta si enumerati tulburarile cantitative ale constiintei.

senzoriale
(H. Ey, 1963)
- cantitative
-alterarea -strii de veghe,
- substratului neurofiziologic al ateniei, percepiei
34). Definiti constiinta si enumerati tulburarile calitative ale constiintei.

senzoriale
(H. Ey, 1963)
- calitative -alterarea -psihopatologic a cmpului",
- coninutului contiinei
35). Criteriile Jasper de definire ale deliriumului.

ndeprtarea de lumea real (= obnubilare)
dezorientare temporo-spatial
incoerent
amnezia episodului
+/ halucinatii vizuale si delir
+/ manifestri vegetative (febr)
36). Ideea deliranta versus delirium.

- idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiintei
-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(sprede delirium - aiurare -in care exista
tulburata luciditatea
37). Somnul definitie; enumerati fazele somnului.

- Somnul este o stare fiziologica periodica si reversibila, caracterizata prin suprimarea
temporara a constientei, abolirea partiala a sensibilitatii si incetinirea vietii organice.
Un adult mediu trece prin 4-5cicluri de somn in timp de 8 ore.
-Fiecare ciclu dureaza aproximativ 90-100 de minute si contine 5 stadii diferite.
Aceste ciclurri sunt variabile si influentate de: dieta , sport, medicamente,alcool,
droguri, perturbari in timpul somnului si privare de somn.
- In stadiul 1 somnul este usor.
- in stadiul 2 somnul devine din ce in ce mai adanc.
- In stadiile 3 si 4 , faza delta, somnul este cel mai adanc.
- Stadiul 5, faza REM este caracterizata de schimbari fiziologice: respiratie accelerata,
activitate cerebrala accelerata, miscare oculara intensiva si relaxarea muschilor, in
faza REM se viseaza.
- In prima treime a noptii fazele delta sunt de o durata mai lunga decat fazele REM.
- In cursul noptii fazele delta se scurteaza, iar in ultima treime a noptii acestea dispar
iar fazele REM se lungesc.
- In anumite momente a fazelor REM omul este semitreaz.
38). Definiti personalitatea. Enumerati sindromologia personalitatii.

Ansamblu unitar non - repetitiv al nsuirilor psihologice caracteristice i
stabile care definesc un individ anume i modalitile sale de comportament
(Roca, 1972)
Este rezultanta unui proces genetic, n cursul cruia, pe postamentul T
(particularit. nnscute de reactivit. neurofiziol., dispoziie holotimic) se
constr. C (dobnd.)
P. este o struct. dinamic a sistemelor psihice i individ. care permit i
determin adaptarea individului la realit sa sociala (Allport).
P. organiz. unitar dinamic a celor mai reprezentative trst. ale individului
plenar dezvoltat i integrat (Pamfil, Ogodescu, 1976).
Sindromologia personalitii
1.sindromul psihopatic;
2.sindromul nevrotic;
3.sindromul psihotic;
4.sindromul de deteriorare psihopatoid;
5.sindromul demenial i oligofren
39.Definiti constiinta .Enumerati sindroamele constiintei

Definiie- abordarea neuropsihologic intelege prin constiinta procesul
orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos care pe fondul starii de veghe
(contien) prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo-senzoriale,
realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective si putnd oferii prin aceasta un
rspuns comportamental adecvat.
(H. Ey, 1963)
se admite o structur pe 3 nivele: constiinta elementara-asigura starea de veghe
constiinta operational-logica se realizeaza cu
ajutorul perceptiei si gandirii, o reflectare coerenta a realitatii
constiinta axiological-permite asimilarea valorilor
induse de societate in functie de criteriile fiecaruia.
Tulburrile contiinei se mpart n :
cantitative
-alterarea -strii de veghe,
- substratului neurofiziologic al ateniei, percepiei,
Starea de obtuzie, hebetudine,obnubilare, stupoare,stupor
calitative -alterarea -psihopatologic a cmpului",
- coninutului contiinei
Tulburari calitative din perspectiv psihopatologic: Starea oneiroid, amentiv,
crepuscular.
Tulburari ale constiintei de sine-somatognozia, sdr Babinski, sdr cotard, sdr
Hipocondriac, depersonalizare, derealizare, sdr de automatism mental.
40.Sindromul neurastenic
Simptomatologia are la baz tripiedul: astenie, cefalee, insomnie.
Astenia psihic i fizic este resimit ca o stare permanent de oboseal n absena
oricrui efort sau imediat dup nceputul unei activiti fizice sau intelectuale.
Cefaleea se manifest sub form de durere n casc, ca o apsare la suprafaa
scalpului sau n regiunea cervical.
Insomniile apar fie sub forma insomniilor vesperale cu trezire tardiv i lipsa efectului
reparator al somnului. n general, somnul este superficial.
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia i hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea i hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensiti diferite.
- Sindromul neurastenic -este nespecific i
- este ntlnit n - nevroze,
- n intoxicaii i infecii, att n perioadele de debut sau de convalescen,
-n bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
-n boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-n afecunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroz n plci, etc.
- n perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, strile afective bipolare sau monopolare
41.Definiti sindromul anxios.definiti anxietatea-tablou clinic

Sdr anxios cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama,
spaima, frica, panica.
Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
-fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
Kaplan=sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica
Anxxietate raspuns emotional neplacut la o amenintare Frica
Tabloul clinic-constituit din :
1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee
- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
-osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
-genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.
greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri,
tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei(orientarii T,S
-produce cocentrarii , evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica
42.Sindromul isteric
Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome n sferele motricitii,
senzorialitii, vorbirii, funciilor vegetative-viscerale
-Aceste simptome au ca not comun
- originea emoional sau psihogen,
- atipia n raport cu afeciunile medicale ce le imit,
- teatralismul i demonstrativitatea, reversibilitatea total i rapid,
- influenabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manisferrile clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburrile de fonaie, - tulburrile vegetative,
- tulburri psihice variate (amnezii, fugi, stri crepusculare, etc.).
Sindromul Ganserare ca simptom principal rspunsul alturi. Bolnavul execut greit

cele mai simple acte i d impresia c nu are cunotine despre cele mai elementare
lucruri n contrast cu nivelul su socio cultural. Se ntlnete n special n cadrul
anchetelor penale, n condiii de detenie, n timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemena istericse caracterizeaz printr-un deficit intelectual i mnezic aparent

cu rspunsuri i aciuni alturi , manifestri care sunt, de asemenea influenate de
mediul ambiant.
Sindromul isteric este ntlnit n cadrul nevrozei isterice , la psihopaii isterici,

n epilepsii pe fondul tulburrilor de personalitate interaccesuale, n
melancolii,,tetanii, n schizofrenii, n unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile
cerebrale, scleroza n plci, encefalita epidemic. Manifestrile isterice prezente pot
produce confuzii n diagnostic.
42.1.Sindromul disociativ
este consecina clinic a mecanismului psihologic al disociaiei, care:
- mecanism defensiv incontient
- declanat ntr-o mprejurare reactiv, de confruntare a individului
cu un eveniment de via cu mare semnificaie afectiv,
-poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului :
- pe vertical (Freud): urma mnezic a evenimentului este refulat n incontient i
disociat de afect
- pe orizontal (Janet): urma mnezic a evenimentului este separat de afect printr-un
fenomen de dezagregare mintal
Manifestarea clinic a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice i

comportamentale de restul psihismului, astfel c se realizeaz dou sau chiar mai
multe nivele separate de funcionare paralele sau consecutive la acelai individ.
Spre exemplu, (tulburarea dc personalitate multipl, sau tulburarea disociativ de
identitate, cum este denumit n D.S.M. - IV).
Disocierea poate aprea i n condiii normale dc sugestibilitate crescut la subiecii
hipnotizai (cnd apare ca o consecin a induciei hipnotice).
42.2.Sindromul conversiv
Conversia reprezint deplasarea ( n plan somatic) a unei stri de mare emoie
rezultat din refularea unei motivaii cu semnificaia de aprare incontient
- Sd conversiv este consecina reprimrii unor nevoi afective, urmat de
- dezvoltarea unor simptome somatice sau
- de distorsiuni n funcionarea unor grupe de muchi aflate sub control voluntar,
- care mimeaz de obicei afeciuni neurologice, dar
- care nu pot fi explicate prin nici o tulburare organic.
Ex- anestezia isteric este o pierdere a diferitelor modaliti senzoriale ca urmare a
unor conflicte emoionale reprimate, neexprimate;
- alte alterri/perturbri senzoriale (cecitate, anosmie, cofoz, anestczii/analgezii
segmentare segmentare, diplopie, anestezii n mnu/ciorap, fr corespondent
metameric;
perturbri motorii(pareze, paralizii, vrsturi, afonie isterica); - macropsii/micropsii
ale unor obiecte, percepute cu dimensiuni mrite, respectiv micorate, simptome care
pot ns s apar ca atare i n afeciuni organice, ca de exemplu epilepsia cu crize
pariale complexe.
diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiii somatice, ceea ce presupune un
examen neurologic amnunit i investigaiile paraclinice care se impun.
Caracteristicile simptomelor de conversie

1 - relaia lor temporal dintre- momentul apariiei simptomului i o
- psiho- traum sau emoie intens.
2 - simptomele afecteazmai frecvente hemicorpul stng datorit investitiei
sediului
inimii, ca locus vital princeps.
3 - nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebete de simulaie,
4 - nu constituie un tip de rspuns sancionat cultural (inacceptabil, ruinos,
nedemn
43 Sindroame psihotice
1 Sdr catatonic
2 sdr halucinator
3 sdr hipocondriace de intensitate deliranta
4 sdr de automatism mental
5 sdr delirant
6 sdr maniacal
7 sdr depresiv
8 de dezorganizare
44.Sindroamele halucinator delirante-Enumerare

1. Sindromul Charles Bonnet
2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic i paranoiac
45 .Sindromul de automatism mental

A fost descris de ctre Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental,
senzitiv, - reprezinta baz i form iniial a tuturor psihozelor halucinatorii
cronice.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPAREN INFLUEN

Acest sindrom se ntlnete n parafrenii i n psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul
G(raze,telepatii)
- senzitv senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii
vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii-triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
-enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul G,
-comentarea actelor -insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - -controlul
(influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - emitreaG
difuzare G- = sd.clinic caractrizat prin :
ecoul G -ghicirea,citirea G
1-convingerea pac.ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea G
2.pseudohalucinatii
3. delir de influenta
4.tulburarea constiintei in grade variabile
46 pacientul nevrotic versus psihotic

Pacientul nevrotic:-conflict interior,este in contact cu realitatea, are constiinta bolii,
este compliant, cauta psihiatru, urmeaza tratamentul
Pacientul psihotic:-conflict exterior subiectului, nu are constiinta bolii, pierde
contactul cu realitatea, nu este compliant, fuge de psihiatru, nu urmeaza tratamentul
47.Psihozele definitie; clasificare
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt halucinatiile,
delirul, tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea),
2 - absenta constiintei bolii psihice
Def. termenului de psihotic conform :
-DSM-II i ICD-9 tulburare mental era denumit psihotic" dac determina

o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinele uzuale ale
vieii".
o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrant a testrii realitii".
-DSM IV cuprinde idei delirante sau halucinaii proeminente, cu halucinaii
survenind n absena contientizrii naturii lor patologice si alte simptome pozitive de
schizofrenie
(de ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat sau catatonic),
Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii
-Psihoze exogene termenul exogen

- nu se refera in mod explicit la un factor extern, independent de organism,
-se refera la un factor cauzal extren care poate fi identificat, precum:
- Factori toxici de ex -psihozele alcoolice
- intoxicatiile cu metale grele (Pb, Mercur, etc)
- Factori infectiosi de ex sifilisul tertiar care determina un sindrom
demential asociat cu simptome asemanatoare
episodului manical, simptome reunite sub= PGP
-Factori traumatici tulburarile psihice instalate dupa un (TCC) sever
- Afectare organica cerebrala confirmata
-tumori cerebrale
-acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
-Psihoze endogene
termenul de endogen
- nu se refera la factori interni
(ca in unele psihozele exogene dat. tumorile cerebrale sau boli degenerative
cerebrale)
-se refera la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a
SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate
Endogenii
= asa spre sfrsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care a creat un
sistem unitar al psihozelor, care a rmas valabil pn azi.
-cupride :manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihoz schizoafectiv, schizofrenia paranoid,
schizofrenia catatonic, schizofrenia simpl, hebefrenia.
- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantian subiect obiect,
- n excitatia maniacal, subiectul este att de dilatat nct obiectul nu mai conteaz,
- n melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- n paranoia subiectul controleaz sistematic, pn la sadism, obiectul.
- n schizofrenie raportul subiect obiectul persecut, invadeaz, blocheaz subiectul
(Scharfetter invazia egoului).
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,
in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale
(psihogenii sau psihoze) se facea prin criterii fenomenologice (descrierea
simptomatologiei
48..Definitia dementei.Perioada de stare

Dementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, un deficit
progresiv cognitiv(M,AT,G,
intelectul, personalitatea)
de deficitul de dezvoltare-nedezvoltare- psihica (intarzierea
mintala)
- evolueaza pe o constiinta clara -in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activit cotidiene uzuale
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
Perioada de stare este marcata de:
A. Deteriorarea memoriei = amnezia, manifestata prin:
Deterioararea capacitatii de a invata un material nou(afectarea
memoriei de scurta durata)
Uitarea unui material invatat anterior (deteriorarea memoriei de lunga
durata)
B. Sindromul AAA:
Afazia predominant senzorial- compromite intelegerea limbajului
scris si vorbit
Apraxiiile deteriorarea de a efectua activitati motorii in dispretul
aptitudinilor motorii, functiei senzoriale si intelegerii sarcinilor, care
sunt intacte.
Agnozia incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele, in
dispretul functiei senzoriale intacte.
C. Alte manifestari din perioada de stare:
Agravare tulburarilor de memorie amnezie retro-anterograda si
ecmnezie
Dezorientare temporo-spatial, pierderea initiativelor.
.Definitia dementei .Tabloul clinic

Dementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, un deficit
progresiv cognitiv(M,AT,G,
intelectul, personalitatea)
de deficitul de dezvoltare-nedezvoltare- psihica (intarzierea
mintala)
- evolueaza pe o constiinta clara -in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activit cotidiene uzuale
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
Tabloul clinic al dementei are la baza sdr. demential:
A. Simptome cognitive:
1. tulburarile de memorie:
a.hipomnezia marcheaza debutul dementei
b. amnezie retro-anterograda
c.uneori paramnezii de tipul ecmneziei
2. hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana
(aprosexie)
3. dezorientarea T-S si la propria persoana: sunt simptome invariabile
in stadii mai avansate ale pr. deteriorativ
4. gandirea- devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa),
uneori incoerenta;
in stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu
tematica de persecutie;
in stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-
se prin emiterea unor sunete fara sens sau mutism
5. pe plan perceptiv: agnoziile, se instaleaza treptat: tulburari
calitative ale perceptiei pot apare uneori la debut; tulb cantitative:
halucinatiile olfactiv, gustative si perceptii false din zona genitala
B. Simptome afective
in stadii incipiente apare: - depresie ca o reactie la constientizarea instalarii
proc.deteriorativ
- iritabilitatea care asociata depresiei determina
dispozitia disforica
in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de
explozii afective de tipul
afectelor fara o cauza aparenta
primele simptome comportamentale -scaderea interesului pentru activitati si a
initiativei
(simptome care pot determina confuzie diagnostica cu
episodul depresiv)
progresiv - apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie,
comportamentul devine
dezorganizat, fara sens, cu stereotipii si perseverari
motorii ce interfera din ce in
ce mai mult cu indeplinirea sarcinilor zilnice
50.1.Criterii de diagnostic din D S M ale dementei Alzeimer

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin 1 si 2 :
(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacitii de a nva o informaie
nou ori de a evoca o
informaie nvat anterior);
(2) una (sau mai multe) din urmtoarele perturbri cognitive:
a. afazie (perturbare de limbaj);
b. apraxie (deteriorarea capacitii de a realiza activit motorii, n dispreul
fc motorii intacte);
c. agnozie (incapacit de a recunoate sau identif obiectele, n dispreul fc
senzoriale intacte);
d. perturbare n funcia de execuie (adic, n planificare, organizare,
secveniere, abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 i A2 cauzeaz, fiecare, o deteriorare
semnificativ n funcionarea social sau profesional i reprezint un declin
semnificativ de la nivelul anterior de funcionare.
C. Evoluia este caracterizat prin debut gradual i declin cognitiv continuu.
D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 i A2 nu se datoreaz nici uneia din
urmtoarele:
(1) altor condiii ale sistemului nervos central care cauzeaz deficite
progresive de memorie i
cunoatere (de ex., maladie cerebrovacular, maladie Parkinson,
maladie Huntington, hematom
subdural, hidrocefalie cu presiune normal, tumor cerebral);
(2) condiiilor sistemice, cunoscute a cauza demen (de ex.,
hipotiroidismul,deficiena de vitamin B12
sau de acid folie, deficiena de niacin,hipercalcemia, neurosifiiisul,
infecia cu HIV);
(3) condiiile induse de o substan.
E. Deficitele nu survin exclusiv n cursul unui delirium.
F. Perturbarea nu este explicat mai bine de alt tulburare de pe axa I (de ex:
tulburarea depresiv major, schizofrenia)
.50.2 Tabloul clinic- dementa vasculara

Debutul frecvent brusc (,dar si indios lent progresiv )
- cu afectare inegala si variabila a functiilor psihice,
- varsta la debut e frecvent mai mica decat in D.Alzh
Perioada de stare
-functiile cognitive diminuate in sens cantitativ,
defectul este constientizat de pacient pe perioade destul de lungi din evolutia
dementei
-labilitatea afectiva este o trasatura clinica caracteristica,
apar reactii nemotivate de plans sau de ras incontinenta afectiva
-comportamental pacientul este in general agitat, prezinta acte impulsive si
conflictualitate crescuta si tendinta la deambulare (de exemplu fugile cu pierderea
pacientilor)
-dezinhibitia pulsionala cu exacerbarea instinctului sexual
- apar semne neurologice de focar -exagerarea -profunda a ROT,
- raspunsului extensorului
plantar,=Babinski+
-paralizii pseudo bulbare,anormalitati ale
mersului
- se asociaza o serie de manifestari somatice care au ca substrat ateroscleroza arterelor
care deservesc celelalte organe
Stadiul terminal
-dismneziile sunt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor chiar in medii
anterior familiare
-pacientul devine imobilizat la pat fiind pierduta continenta sfincteriana
-apar o serie de reflexe patologice (de exemplu reflexul bucal percutia buzelor
determina contractura musculaturii periorale cu proiectia anterioara a buzelor)
-decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie
tranzitor fie constituit, mai rar prin infectii intercurente
51.Delirum definitie
tulburare a constiintei +AT si a cunoasterii,
- asociata unei conditii medicale generale/substante,

-care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp
este un sindrom !!!
Intotdeauna urgenta
majoritatea cauzelor - in afara SNC
subdiagnosticat, subtratat
52.Delirum versus Dementa

Delirum
debut-brusc
deteriorarea cog. - exacerbata nocturn
deficit.de AT - intotdeauna prezent
Dementa
debut-insidios
deteriorarea cog. - mai stabila in timp
deficit.de AT ocazional prezent
53. Sdr. Korsokov vs. Encefalopatia Werniche
1.sd. Korsakov
Cauza
- deficienta tiaminica
-ap.la marii alcoolic
-cond-medic-ale-deficitului vit.B1
-tulburare cronica
-debut insidios,
- sanse de remisie in 20% din cazuri
-clinic- amnezie anterograda de fixare
- confabulatii mnestice
- dezorientare T-S
- false recunoateri
polinevrita memb.inf- in aprox.
Tratament-tratarea cauzeu subiacente

-doze mari de tiamina
-durata tratamentului -1 an
(- in .85% din cazuri Sd.korsakov ev spre
2 - encefalopatie Wernicke -
Cauza.
- dat.deficientei de tiamina
-apare la alcolicii cronici (sd. de malnitritie ,tulb. de tranzit,anorexie)
-tulburare neurologica acuta
-debut brusc
-clinic - confuzie
- ataxie,
- oftalmolegie
- se asociaza:
- somnolenta,stupor,coma,
- hipertonie generalizata
54.Sevrajul alcoolic
1. SEVRAJUL ALCOOLIC NECOMPLICAT
Debut: la cateva zile dupa sistarea sau reducerea semnificativa a consumului
de alcool la un dependent.
Clinic:
a. tremuraturi ( maini, generalizate)
b. transpiratii
c. tahicardie
d. insomnii
e. greturi, varsaturi
f. iluzii sau halucinatii tranzitorii
g. anxietate
h. disforie
i. agitatie psihomotorie
j. crize convulsivante
2. SEVRAJUL CU CRIZE CONVULSIVANTE

Pe fondul manifestarilor starii de sevraj necomplicat se suprapun:
a. crize cu convulsii tonico-clonice care apar la 12 - 24 ore dupa
intreruperea sau reducerea substantiala a cantitatii de alcool consumat.
b. pierderea cunostintei cu cadere
c. amnezie lacunara a perioadei convulsivante
3. SEVRAJ CU DELIRIUM (DELIRIUM TREMENS): URGENTA
PSIHIATRICA!
Pe fondul simptomelor starii de sevraj necomplicat care se accentueaza
(tremuraturi generalizate cu amplitudine crescuta si dizartrie datorata
interesarii musculaturii aparatului logo-motor, transpiratii profuze) se
suprapun:
a. stare onirica -DELIRIUM ( tulburari de constiinta, afectarea functiilor
cognitive)
b. cu HALUCINATII predominant vizuale fie cu animale (zoopsii), fie
cu caracter profesional (se vede cu colegii sau prestand activitati de la
locul de munca), dar frecvent apar si halucinatii tactile (simte si vede
insecte care merg pe piele)
c. anxietatea este relativ frecventa, fiind determinata de continutul in
general terifiant al halucinatiilor (nu este obligatorie de exemplu un
pacient s-a visat la o nunta de soareci
d. TULBURARI VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor,
anxietate, insomniii)
e. IDEI DELIRANTE( frecvent paranoide)
f. AGITATIE PSIHOMOTORIE .
-----NU AM GASIT SUB 49,50 AMNEZIA ,AFAZIA MANIFESTARE

,TESTARE . TOT CE AM GASIT DESPRE ELE LE AM NOTAT IN SUB.48.
55. .Definiti schizofrenia.Enumerati simptomele, durata

Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici
Pe plan clinic:
a) simptome pozitive (modificari in plus fata de normalitate): idei delirante,
halucinatii, comportament bizar si tulburari pozitive ale formei gandirii
b) simptome negative (modificari in minus fata de normalitate): aplatizare
afectiva, apato-abulie, tulburari negative ale formei gandirii, retragere sociala,
anhedonie
Durata: dupa DSM persistenta simptomelor cel putin 6 luni

dupa ICD persistenta simptomelor cel putin o luna
55.1 Criteriul A din DSM de diagnostic al schizofreniei

Simpt caracteristice: >/= 2 si urmatoarele:
- feicare prezinta o anumita portiune de timp, in cursul unei perioade de o luna (mai
putin daca sunt tratate cu succes)
(1) idei delirante
(2) halucinatii
(3) limbaj dezorganizat
(4) comportament catatoniuc sau flagrant dezorganizat
(5) simptome negative : aplatizare afectiva, alogie sau avolitie.
- este necesar doar un singur simptom de la criteriul A, daca ideile delirante sunt
bizare sau halucinatiile constau intr-o voce care comenteaza comportamentul,
gandurile persoanei, sau 2 ori mai multe voci care comenteaza intre ele.
56. schizofrenia .forme clinice enumerare

DSM (5 tipuri): sk paranoida, hebefrenica (dezorganizata), catatonica, nediferentiata,
reziduala
ICD (9 tipuri): sk paranoida, hebefrenica, catatonica, nediferentiata, reziduala, simpla,
nespecifica, depresia postschizofrenie, alte tipuri de sk: sk cenestopata, tulb
schizofreniforma
57. schizophrenia-fazele evolutive

1. Faza activa:
- simptomele sunt predominant pozitive si constau in: idei delirante, halucinatii,
comportament catatonic, afectivitate si comportamente bizar evident inadecvate
- este obligatorie pt dg pozitiv al sk (exceptie forma simpla)
2. Faza reziduala: simpt sunt predominant negative la care se adauga:
-dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei
acute
- disparitia completa a simpt se intalneste rar fata de restabilirea in/completa a
functionarii sociale
3. Deterioarea nivelului de functionare psihosociala
- in prezent se considera ca deteriorarea progresiva pe perioada intregii vieti nu este
obligatorie (doar 25% din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deterioare)
57.1.Tulburarea schizo-afectiva. Definitie

Tulb schizoafectiva = afectiune, cu:
evolutie episodica
coexistenta pe plan clinic a simptomelor sk cu simptome ale tulb afective
ponderea simptomelor sk si tulb afective este aprox egala fara a se putea
stabili care din ele este pe primul plan
in general nici simptomele sk si nici ale tulburarii afective luate izolat nu sunt
suficiente pt formularea unuia dintre cele 2 diagnostice
debut brusc la varsta adulta tanara, dar si in adolescenta
58. Episodul depresiv.Tablou clinic

durata - min 2 sapt
1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. Scaderea / cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste
5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
Simptomele provoaca - suferinta sau incapacitate familiala, sociala,
profesionala
59. Criteriile A din DSM ale episodului depresiv

A.- 5 din 9 simptome - prezente .n cursul a 2 sptmni, i cel puin un simpt.
dintre (1) dispoziie depresiv, sau /si (2) pierderea interesului sau plcerii:
(1) dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat: fie
prin relatare personal (trist), fie observaie fcut de alii (de ex., pare nlcrimat).
(2) diminuare marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate
activitile, cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi
(3) pierdere semnificativ n greutate, ori luare n greutate; ori scdere sau cretere a
apetitului aproape n fiecare zi.
(4) insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi;
(5) agitaie sau lentoare psihomotorie aproape n fiecare zi;
(6) fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culp excesiv ori inadecvata aproape n fiecare zi;
(8) diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra ori indecizie aproape n
fiecare zi;
(9) gnduri recurente de moarte, ideaie suicidar, ori o tentativ de suicid sau un plan
anume pentru comiterea suicidului.
60. ipoteza biochimica in depresie

Bazata pe constatarea unor niveluri n fanta sinaptic, - a:
1. Serotonina - obiectivat de:
- efectul SSRI : receptorilor 5-HT2 dup administrarea antidepresivelor;
- efectul antidepresivelorAD- atipice
- selectiv transmisia serotoninic prin (+) recept.5HT1a
- scderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatice la depresivi
2. Noradrenalina ( mai ales dimineaa) ,fapt dovedit de :
- blocarea recaptarii NA la AD NA (reboxetina, rnaprotilina,
desipramina)
- aciunea inhibitorie a autoreceptorilor tip alfa2 (mirtazapina, mianserina).
3. Dopamina are un nivel scazut ,fapt dovedit de
- studile care sugereaza legtura ntre deficitul de DA din boala Parkinson i
depresie,
- efectul antidepresivelor predominant DA- ergice
4. Depresia prin deficit de acetilcolin
are un aspect clinic polimorf, instabil si variabil de la un moment la altul, iar
prezena deficitului cognitiv este o caracteristic important;
5. Depresia prin deficit de GABA; se caracterizeaz prin rezisten terapeutic la AD
clasice.
61. Episodul maniacal.Tablou clinic

durata - min 1 saptamana
1. dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2. cresterea autostimei, idei de grandoare
3. scaderea nevoii de somn
4. logoree
5. fuga de idei
6. distractibilitate
7. implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost,
dezinhibiie (verbal, sexual, n sofat, n cheltuirea banilor, n iniiative neateptate
de a iniia cltorii). cresterea volumului si vitezei activitatii motorii, mimica si
gestica ample si rapide.
Polipragmazie - la nivel de initiativa, se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la
bun sfarsit
62. Criteriile A si B din DSM ale episodului maniacal

A - dispoziie crescut, expansiv sau iritabil anormal i persistent, durnd cel
puin o sptmn
B. 3 din 7 simptome au persistat (4 dac dispoziia este numai iritabil)
(1) stim de sine exagerat sau grandoare;
(2) scderea necesitii de somn;
(3) logoree, se simte presat s vorbeasc continuu;
(4) fug de idei sau experiena subiectiv c gndurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (Hipoproxesie voluntata + hiperprosexie spontana) (adic, atenia
este atras prea uor de stimuli externi fr importan sau irelevani);
(6) creterea activitii orientate spre un scop sau - agitaie psihomotorie;
(creterea activitii la nivel de initiative,-- se apuca de m.m activitatii pe care nu le
duce la bun sfarsit. Creterea activitii se manifesta si prin neliniste ,mers de colo-
colo,conversatii multiple,intrusive,crize clastice,ajunge .p.l.furie maniacala)
(7) implicare excesiv n activiti plcute care au un nalt potenial de consecine
nedorite (de ex., angajarea n cumprturi excesive, indiscreii sexuale ori investiii n
afaceri nesbuite).
63. Definiti nevroza versus Psihoza

Nevroza = tulburare psihica usoara sau medie caracterizata prin:
simptom sau grup de simptome egodistonice (percepute de subiect ca fiind
straine, neplacute si perturbatoare)
testarea realitatii prezenta
prezenta constiintei bolii psihice
solicita tratament si protectie, psihoterapia este eficienta
Psihoza = tulburare psihica severa caracterizata prin:

simptom sau grup de simptome egosintonice
pierderea contactului cu realitatea
absenta constiintei bolii psihice
nu solicita tratament si protectie, psihoterapia este ineficienta
64. atacul de panica Definitie- criterii DSM

Atac de panica = o perioad distinct de fric intens sau de disconfort 4 din 13
urmtoarele simptome, apar brusc i ating intensitati max. n 10 min
(1) palpitaii, bti puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraii;
(3) tremor sau trepidaie;
(4) senzaii de scurtare a respiraiei sau de strangulare;
(5) senzaie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) grea sau detres abdominal;
(8) senzaie de ameeal, dezechilibru, vertij sau lein;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaare de sine nsui);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu nnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii;
(13) frisoane sau valuri de cldur
- atacurile pot fi complete daca apar cel putin 4 dintre simptomele somatice, si au
durata de peste 15 min; sau incomplete daca sunt mai putin de 4 simptome somaticr si
au o durata de 5-10 min
65. Tulburarea disociativa definitie

Definitie: tulburari psihice determinate de factori psihologici al caror tablou clinic
este dominat de simptome psihice care nu sunt induse in mod voluntar.
Definitie: -ICD 10=-pierderea totala/partiala a - Integrarii normale intre amintirile
trecutului
-constientizarea identitatii senzatiilor
immediate
-controlul miscarilor corpului
66. Tulburarea de conversie-definitie
termen -existent in DSM-IV - dar apartine tulburarilor somatoforme, difera de tulb
disociative
-dar absent in ICD-10 (cazurile corespunzatoare sunt incluse in grupul
tulburarilor dissociative)
Conversia reprezinta deplasarea (in plan somatic) a unei stari de mare emotie trairi
psiho-traumatizante; debut mai frecvent in adolescenta, dar poate apare si la alte
varste; mai predominant la sexul feminin
67.Definitia tulburarii de personalitate

Tulb de personalitate = ansamblu caracteristic i persistent de trsturi:
predominant cognitive, dispoziionale i relaionale
ilustrat printr-un comportament care deviaz n mod evident i invalidant de
la expectaiile fa de persoana respectiv i normele grupului su social
manifestat clinic prin rspunsuri inflexibile, n situaii variate interpersonale,
profesionale i sociale;
creeaz dificulti n funcionarea ocupaional, profesional i social;
sunt schiate din copilrie;
se cristalizeaz la adolescen:
a) pina la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament pt.ca
personalitatea este in formare
b) peste 18 ani vorbim despre tulburari depersonalitate - nsoesc
persoana n cauz de-a lungul ntregii sale existene
68.Definiti personalitatea.Tipuri de personalitate

Personalitatea = Ansamblu unitar non - repetitiv al nsuirilor psihologice
caracteristice i stabile care definesc un individ anume i modalitile sale de
comportament
Tipuri de personalitate
DSM: grupeaza personalitatea in 3 subgrupe clustere
Cluster A: tulb paranoida, schizoida, schizotipala
Cluster B: tulb antisociala, bordeline, narcisica, histrionica
Cluster C: tulb evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva
ICD: tulb paranoida, schizoida, disociala, instabil-emotionala tipul impulsiv, tipul
borderline; tulb histrionica, anxioasa, dependente, anakasta, mixta
69. Definiti personalitatea.tulburarea de personalitate de tip paranoid

comportament
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV

Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate
ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de
contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele:
1. Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc sau isi
bat joc de el
2. Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea
partenerilor sau asociatiilor
3. Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca informatiile vor fi
folosite malitios impotriva sa
4. Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente
benigne
5. Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile
6. Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora
si reactioneaza suparat sau contraataca
7. Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.
70 Definiti personalitatea.tulburarea de personalitate de tip schizotipal

comportament
CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV:

A. deficit social si interpersonal marcat de discomfort acut si
- capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si
- distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale,
- incepand in perioada de adult tanar si
- prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 din urmatoarele:
1. Idei de referinta excluzand delirul
2. Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu
sunt potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii,
telepatie, preocupari sau fantezii bizare)
3. Experiente perceptuale neobisnuite
4. Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica, supraelaborata,
stereotipa)
5. Suspiciune sau ideatie paranoida
6. Afect inadecvat sau redus
7. Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita
8. Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gradul I
9. Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie
asociata cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine.
B. Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi
psihotice sau altei tulburari psihotice.

Psihiatrie Complet

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihiatrie Complet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

3.Definitia perceptiei si tulburarile ei.-Enumerare

a. Tulburri cantitative ale percepiei

b. Tulburri calitative ale percepiei

4.Definitia iluziei .Enumerati tulburarile si tipurile de iluzie (fiziologice si

Definitie:- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific

5.Clasificarea iluziilor patologice.Enumerare

6.Definitia halucinatiile psihice.Caracteristici generale ale acestora

d) automatism i exogenitate( xenopatice) caracterul lor de strin" i impus eului de

7.Definiti halucinatia psihosenzoriala.Caracteristici generale ale halucinatiilor

Halucinatiile psiho-senzoriale (halucinatii adevarate)

8.Definiti atentia.Enumerati tulburari calitative si cantitative ale atentiei

Tulburrile de atenie =disprosexie

8.1 Definiti atentia. Hiperprosexia

Hiperprosexia- caracterizata prin exagerarea orientrii selective a activitii de

8.2 Definiti atentia. Hipoprosexia

Hipoprosexia- care exprim diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere

9. Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

Tulburrile de memorie= dismnezii

10.Definiti memoria.Legile memoriei

Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

2 - Legea regresiunii memoriei' - conform creia uitarea se ntinde att de la

Ordinea deteriorrii limbajului (este invers fa de evoluia natural a limbajului sub

11.Definiti memoria.Tipuri de memorie

12.Definiti memoria.Definiti amnezia.Tipuri de amnezie

Definitia memoriei proces psihic al orientrii retrospective realizat prin

13.Definiti gandirea.Enumerati operatiile gandirii

Definitia gandirii =o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat

14.Definiti gandirea.Enumerati tulburarile cantitative si calitative ale gandirii

Definitia gandirii =o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat

15.Definiti gandirea. Definiti coerenta.Enumerati tulburarile de coerenta

Tulburarile de coerenta (enumerare) :

16.Definiti gandirea.Definiti fuga de idei.logoreia

Definitia gandirii =o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat

Logoree = cresterea debitului verbal, consecutiv accelerrii ritmului ideativ, pina la

17. Ideea prevalent. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo

18. Ideea delirant (delusion" al anglo-saxonilor sau Wahn" al germanilor)

Clasificare ideie delirante :

A. dupa tematica (continut) :

B. dupa mecanism de producere :

20.Definitia limbajului. Tulburarile limbajului oral - clasificare.

Tulburarile limbajului oral

1.Dislogii sau tulburri mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de

2. Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de:

3.Dislaliile sunt tulburri de pronunare (articulare) a cuvintelor, determinate de

21.1. Definitia limbajului. Dislogii definitie. Hipoactivitatea verbala.

Dislogii sau tulburri mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de

Hiperactivitatea verbala este o tulburare cantitativa (de forma) a activitatii

Hipoactivitatea verbala este o tulburare cantitativa (de forma) a activitatii

3.Disolutia semantica = pierderea totala a legaturii dintre semnificat si semnificant ;

Dislaliile = tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de

23.Definitia limbajului. DISFAZII-definitie

Limbajul = este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a

24.Definiti activitatea. Tipuri de activitate.

Activitatea: Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic

25.Definiti activitatea.Semiologia comportamentului expresiv - enumerare

Activitatea: Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic

26. Definiti activitatea.Enumerati modificarile cantitative si calitative ale mimicii.

ACTIVITATEA sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei

27.Definiti activitatea.Enumerati tulburari ale motricitatii.

SEMIOLOGIA MOTRICITATII cuprinde:

27.1. Definiti activitatea. Hipokinezia

27.2 Definiti activitatea. Akinezia- forme clinice

b -somnul cataleptic = inhibitie motorie completa care ofera aspectulde moarte