FOAIA DE OBSERVATIE

Nume, prenume, vârstă, sex, studii, starea civilă, domiciliu, profesia, locul de muncă, internări
anterioare, data internării actuale, cine a soliciat internarea.
Motivele internării, semne de violentă corporală:
Se notează cuvintele pacientului
Date de la familie
Date de la prieteni, poliţie, vecini etc.

Implicatii judiciare
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE
ANTECENDE PERSONALE PATOLOGICE
ANTECENDENTE HEREDO-COLATERALE
ISTORICUL BOLII:
Descrierea simptomelor şi cronologia acestora
Durată, debut, intensitate, periodicitate, factori declanşatori
Factori agravanţi sau protectivi
Intervenţii terapeutice anterioare

EXAMEN SOMATIC
EXAMEN PSIHIATRIC
Psihodiagnosticul expresiei: atitudine, tinuta vestimentară, privirea, vocea, mimica,
pantomimica
Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentie, memoria, gândirea, imaginatia
Functia afectiv-motivatională: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar,
sexual, de apărare, matern), somn
Functii efectorii: vointa, activitatea, condiute motorii
Functii de sinteză: temperament, caracter, constiintă, personalitate, intelect.
EXAMEN PSiHOLOGIC
ANALIZE DE LABOARTOR
ALTE ANALIZE
TRATAMENT

EXAMEN PSIHIC
Psihodiagnosticul expresiei:
atitudine: cooperantă, indiferentă, preocupată, schimbătoare
tinuta vestimentară: îngrijită sau nu, excentrică
privirea: fixă, atentă, vioaie, mirată
vocea: joasă, monotonă sau cu tonalitate înaltă, tare
mimica: mobilă, fixă, anxioasă, indiferentă

Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea, imaginatia

Senzatia -Act psihic elementar “monomodal” de realizare a unei imagini singulare a unor
însuşiri ale obiectelor şi fenomenelor lumii materiale asupra organelor de simţ.
Mecanism de producere :
Excitaţie ( realitatea obiectiva-obiecte si fenomene din lumea materiala )
à Analizatori: intero-, extero-proprioceptivi à Scoarţa cerebrală à senzaţie

1
Perceptia - Proces senzorial elementar, multimodal, caracterizat prin sintetism, unitate şi
integritate, de realizare a unei imagini de ansamblu a realitatii.
Tulburari de perceptie :
Modificari cantitative: hipoestezia, hiperestezia.
HIPERESTEZIE: scaderea pragului senzorial cu creşterea intensităţii senzaţiilor şi
percepţiilor
- surmenaj, stari de suprasolicitare nervoasa si fizica,debutul unor boli infecto-contagioase,
afecţiuni psihice, b. Basedow.
Forma de hiperestezie - cenestopatiile: senzaţii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar
fără o modificare organică evidenţiabilă- sdr nevrotice cu componente astenice
HIPOESTEZIA: cresterea pragului senzorial cu scaderea intensitatii senzatiilor si
perceptiilor, scaderea receptivitatii la diversi excitatnti, scaderea acuitatii senzoriale
- stări reactive acute, isterie, oligofrenii, schizofrenie, tulburări de conştiinţă, stari de inductie
hipnotica
Modificari calitative: iluzii, agnozii, halucinaţii
ILUZII
= Orice eroare cognitivă sau perceptivă cu obiect real
Mecanism:
Proiectarea imaginarului şi a inconştientului în actul perceptiv
Prelucrarea eronată a imaginilor percepute
Iluzii fiziologice –eroarea se corecteaza usor
- optico-geometrice ex: un bat in apa pare ca e frant
- anumite situatii ex: distanta mare, lumina insuficienta, stari afective speciale( frica,
foame, epuizare fizica si psihica), sugestibilitate, emotivitate, stare hipnagogica
( trecerea de la starea de veghe la somn )
Iluzii patologice – eroarea nu se corecteaza ( sunt considerate veridice )
se asociaza cu - interpretare delirantă
-modificarea luciditatii
- superficializarea atentiei si memoriei
Iluziile patologice pot fi: exteroceptive ( vizuale auditive gustative si olfactive ) interoceptive
proprioceptive
a) Iluziile exteroceptive
VIZUALE:
Metamorfopsii: deformarea obiectelor şi a spaţiului perceput
- Macropsie ( obiectele par mai mari ) micropsie ( obiectele par mai mici ),
dismegalopsie (obictele par largi, alungite)
Porropsia (obiectele par mai apropiate sau mai îndepărtate)
Pareidolie (interpretare imaginativă a unor obiecte ) ex: semnele de pe tavan sau covor, norii
de pe cer sunt percepute ca persoane, ochi infricosatori, fiinte fantastice monstrii, animale
agresive
Falsele recunoaşteri (identificarea greşită a diverselor persoane)
stari maniacale, stari confuzionale, sdr. Korsakov, sdr dementiale senile, sdr
traumatice, sdr. vasculare
Variante a falselor recunoasteri sunt fenomenele: déjà vu, deja connu, deja vecu,
jamais vu ( tulburarea fazei de recunoastere a memoriei )
patologia lobului temporal ( epilepsia temporala ) sdr de derealizare si depersonalizere

Iluzia sosiilor: persoana cunoscuta nu este identificata ca atare ci e sosie

2
 sdr. discordante ( ex : persoanele cunoscute au fost substituite cu persoane cu chip
asemanator in scopuri ostile )
AUDITIVE
Modificari cantitative – impresia ca diferite zgomote sunt mai apropiate, puternice, distincte
sau mai indepartate, discrete, estompate
Modificari calitative – sunete sau zgomote reale ( bataile ceasului, zgomotul apei de la
robinet, scartaitul usii) sunt percepute eronat in functie de interpretarea deliranta ( sub forma
unor cuvinte injurioase, strigate de deznadejde )
GUSTATIVE ŞI OLFACTIVE
Parosmie – percepere eronata a gustului sau mirosului normal al diferitelor substante
b) Iluzii interoceptive ( viscerale ) - perceperea eronata a functiilor unor organe si aparate
c) Iluzii proprioceptive ( modificare a schemei corporale) – perceperea denaturata a formei,
marimii, greutatii si pozitiei propriului corp
- tulburare totala a schemei corporale – senzatia de crestere sau scadere a dimensiunii
sau greutatii corpului
- tulburare partiala de schema corporala – transpozitia partilor corpului, cresterea sau
scaderea acestora
ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan
schizofrenie, intoxicatii, patologia obsesivo- fobica ( dismorfofobia: nas mare, fata stramba,
gura pana la urechi), alterarile luciditatii constiintei, leziuni organice( dispar prin controlul
vederii dar reapar la incetarea controlului vizual ), halucinoza pedunculara, sechele de
encefalita epidemica( cu leziuni parieto- occipitale ), stari confuzive
AGNOZIILE – pierderea capacitatii de a recunoaste imagini si persoane dupa calitatile lor
senzoriale desi constienta si functiile senzoriale elementare sunt pastrate
Agnoziile pot fi:

a) agnozia vizuala ( cecitate psihica ) – pacientul nu recunoaste obiecte ,imagini,

persoane desi vederea este intacta si constienta clara; leziuni lob occipital stg

b) agnozia auditiva (surditate psihica )- incapacitatea de a identifica sunete, zgomote,

cuvinte (surditate verbala ) sau melodii ( amnezie ); leziuni bilaterale de lob temporal

c) agnozia tactila – incapacitatea de a recunoaste forma si volumul obiectelor

( amorfognozie ) sau obiectul insusi ( astereognozie ); leziuni de lob parietal

d) agnozia simbolurilor grafice ( cecitate verbala ) – imposibilitatea intelegerii limbajului

scris ( alexie ) sau scrierii cuvintelor ( agrafie ) sau de a continua lectura cu sesizarea
primelor cuvinte ( dislexie ) sau de a recunoaste cifre, semne aritmetice ( alexia
cifrelor ); leziuni ale lobului parietal posterior si lobului occipital

e) agnozia culorilor – tulburarea clasificarii culorilor si amnezia numelor acestora

;leziuni ale emisferei stangi

f) agnozia obiectelor animate (cecitate morfologica ) – incapacitatea de a recunoaste

persoane cunoscute sau de a se recunoaste in oglinda ( prosopagnozia ) ;leziuni ale
emisferei drepte

g) agnozia spatiala –tulburarea perceptiei spatiale frecvent localizata la un hemicamp cu

imposibilitate de apreciere a distantelor sau de localizare a obiectelor sau de
comparare a marimilor si formelor

3
 h) agnozia schemei corporale

– ignorarea sau nerecunoasterea unuia sau mai multor segmente ale corpului sau a
corpului in intregime( asomatognozia )

- negarea jumatatii corpului asociate cu idei delirante ( hemisomatognozia

- indiferenta fata de boala ( anosodiaforia )

- nerecunoasterea bolii proprii ( anosognozia )

HALUCINAŢIILE – perceptia falsa fara obiect real

1. Halucinaţii funcţionale
- percepţia unor excitanţi obiectivi determină apariţia unor percepţii false

Ex pacientul percepe corect zgomotul rotilor de tren, al apei de la robinet, bataile

ceasornicului si concomitent aude voci ameninţătoare
Halucinatiile functionale persista atata timp cat exista excitantul real
2. Halucinoidele – forme prehalucinatorii ce apar in perioadele de dezvoltare sau disparitie a
halucinatiilor
- fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate între reprezentări vii şi
halucinaţii vagi
- nu conving pe deplin pacientul asupra existenţei lor reale
3.Imaginile eidetice
- reproiectări în exterior ale imaginilor unor obiecte, fiinţe care au o forţă receptivă
deosebit de vie, legate de trăiri afective intense şi apropiate de prezent ca desfăşurare în timp (
ex: capacitatea de a reproduce in exterior o fotografie ce ia fost expusa doar cateva clipe
Acest tip de halucinatii poate exista si in conditii fiziologice frecvent la copii ( ex: trairi din
vis, viziuni din semisomn ) , înaintea instalării somnului ( halucinatii hipnagogice) sau la
trezire (halucinatii hipnapompice )
4.Halucinozele
- halucinatii a căror semnificaţie psihopatologică este recunoscută de pacient care
prezinta o atitudine critica fata de ele
- se manifesta atat de viu incat pacientul cauta sa le verifice autenticitatea
halucinoza pedunculară, intoxicatii alcool, barbiturice, encefalita epidemică, ATS cerebrala,
halucinoza acuta Wernicke si halucinoza cronica Korsakov
5.Halucinaţii propriu-zise (psihosenzoriale):
Caracteristici:
Proiecţia spaţială: în/dincolo de spatiul perceptiv – proiectia spatiala a ob perceput
Convingerea asupra “realităţii” lor
Perceperea prin modalităti senzoriale obisnuite ( extero/intero/proprioceptive) dar si pe căi
senzoriale normale( auditive, vizuale, olfactive, etc)
Intensitate variabila – discrete/intense
Claritate diferită
Complexitate variabilă
Durată variabila – intermitente/continue)
Rezonanţă afectivă variabila – in general sunt anxiogene

Halucinatii exteroceptive

4
Halucinatii auditive : apar mai frecvent la adulti

Localizare – în câmpul auditiv perceptibil

- mai rar „ in afara” campului auditiv ( sunetele pot fi percepute ca de la mare
distanta)
Intensitate – discrete, surde ( pacientul adopta o atitudine de ascultare)
- puternice ( pacientul adopta atitudini de aparare – pune dopuri in
urechi, antifoneaza camera)
Complexitate :
- Elementare (foneme, acoasme) : fosnete, pocnete, tiuituri
- Comune (ciripit, scârtîitul usii, latratul unui caine, pasii unui om)
- Verbale - voci pe care le aude si le intelege
- voci pe care le aude distinct si nu le intelege
- unilaterale/bilaterale
- de barbat/femeie, persoane cunoscute/necunoscute, in viata/decedate
Continuitate:
episodice/ continui ( impiedica pacienul sa se odihneasca si dispar cand pacientul vorbeste sau
este intens preocupat de ambianta )
Răsunet afectiv :
-favorabile ( incurajari, indemnuri, sfaturi )
-defavorabile ( dusmanoase, injurii, amenintari)

afecţiuni ORL- otite, mastoidite, surditate, boli neurologice ( leziunile cailor de conducere,
leziuni de lob temporal), stari confuzionale, deliruri toxice şi infecţioas)e, depresie- au
continut trist dureros voci care ii condamna, schizofrenie – au caracter bizar neinteligibil,
epilepsie
Halucinatii vizuale: apar mai frecvent la copii
Halucinatiile vizuale pot fi favorizate de luminozitatea insuficienta, slabirea vederii, slabirea
controlului constiintei si pot apare:
- in momentul trecerii de la somn la veghe sau de la veghe la somn
- surmenaj, neurastenie, afectiuni oftalmologice, neurologice, stari infectioase, delir alcoolic
acut, psihoze-schizofrenia paranoida
Localizare – in campul vizual normal ( intr-un singur plan, in relief, in perspectiva)
- mai rar „ in afara” campului vizual
Claritate: distincte/ estompate
Complexitate:
- obisnuite/macroscopice/microscopice
- monocromatice/policromatice
- monoculare/bioculare

- elementare (fosfene, fotopsii) : pete luminoase scantei, raze de lumina

-complexe: figuri informe( fantasmoscopii) / bine definite ( halucinatii figurate)
-scenice: statice (panoramice)/ în mişcare (cinematografice- scene de vis )
Durata: in accese( episodice) /permanente( continui)
Rezonanta afectiva: pozitiva ( ex: fumatorii de opiu vad „figuri infrumusetate”)
negativa ( ex in delirium tremens apar halucinatii zoopsice,terifiante)

5
Halucinatii autoscopice – “imaginea dubla”subiectul îşi percepe vizual propriul corp, părţi
din corp, organe
Localizare : frecvent in afara corpului
Durata: - unica ( cateva secunde) episodica
- persistenta ( prezenta continua a unei imagini duble )
Complexitate: imaginea identica/uratita/infrumusetata
Rezonta afectiva – sentimente de groaza/detasare

Halucinatii olfactive şi gustative - gust/miros neplăcut ( chimice, metalice, cadaverice) sau

plăcut ( mai rar)
“crize uncinate” din epilepsie, tumori si leziuni lob T, stări delirante, stări confuzionale,
psihoze endogene
Halucinatii Tactile: impresia de atingere cutanată ( senzatia de arsura,intepatura,curent
electric, rece, fierbinte)
Durata: continue, sub forma de retea (intoxicatia cu cloral) sau discontinue, punctiforme
(intoxicatia cu cocaină)
Localizare: la suprafata – halucinatii epidermice
profund- halucinatii hipodermice
ex. insecte ce merg pe sub piele ( parazitoze halucinatorii )

Halucinatii interoceptive ( viscerale ):senzaţia existenţei unei fiinţe în corp sau a schimbării
poziţiei unor organe, a obstruării sau perforării lor, atrofierea sau disparitia unor organe sau a
transformării organismului în animale.
patologia schemei corporale (halucinatii somatognozice –metamorfoze segmentare, membru
fantoma ) ,isterie (senzatia de orgasm, violuri directe sau la distanta) , schizofrenia paranoidă (
cu fenomene de automatism mental ) , stari hipocondriace, tulburare obsesiv-compulsiva
Halucinatii proprioceptive( motorii sau kinestezice): impresii de mişcare sau de deplasare a
unor segmente sau ale corpului în întregime.

6. Pseudohalucinatii
Nu se confundă în totalitate cu reprezentarea imaginilor unor obiecte şi fenomene reale
Se petrec în minte, în cap, în interiorul corpului, nu se proiectează în afară
Pacientii sunt convinşi de realitatea existenţei lor dar sunt impuse din afară
Pseudohalucinatii exteroceptive:
Pseudohalucinatii auditive: apar ca voci interioare, ca un ecou
Ex. Pacientul aude ceea ce citeşte fără voce şi crede că o persoană străină pronunţă cuvintele
în “capul lui” - “sonorizarea lecturii”
Pacientul este convins ca alte persoane ii aud si-i descopera gandurile- “sonorizarea gandirii”
Schizofrenie
Pseudohalucinatii vizuale: apar în spaţiul perceptiv ca imagini izolate/ scene panoramice ,
placute sau neplacute,terifiante, insultatoare -“Văd cu ochii mintii”
Pseudohalucinatii gustative şi olfactive
Pseudohalucinatii tactile: senzatii penibile de iradiere, de electrizare a suprafetei corpului,
de patrundere in organism a unor curenti electrici
- sunt localizate in special in sfera genitală ( senzatie de organsm, viol)

6
Pseudohalucinatii interoceptive - “lipsă de libertate interioară” de stapanire interioara
- pacienttii sunt convinsi ca sunt posedati de animale (serpi, caini, soareci) sau spirite
ex: pacientul este convins ca spiritul preotului este in capul sau si ii tulbura gandurile
pacientul este convins ca spiritul preotului este in torace si de aceea are dureri in
piept,tahicardie )

Pseudohalucinatii proprioceptive ( motorii sau kinestezice): perceperea executării unor

miscări impuse
Ex:Pacientul este convins ca executa miscarile automat fara ca ele sa se produca in
realitate( miscari imaginare)
Pacientul este convins ca vorbeste sub o influenta exterioara – automatism kinestezic verbal
Pacientul este convins ca scrie sub o influenta xenopata – automatism kinestezic grafic

7
ATENTIA - Proces psihic ce orientează şi concentrează activitatea psihică spre un anumit
grup limitat de obiecte şi fenomene,informatii si evenimente, cu scopul de a asigura condiţiile
de claritate ale imaginilor percepute, cât şi delimitarea lor netă de câmpul perceptiv.
Investigarea atentiei se face astfel
- pacientul este solicitat sa numere inapoi de la 100 din 3 in 3/din 7 in 7/din 13in 13/
de 5 ori in functie de nivelul sau de pregatire( metoda Kraepelin)
- pacientul este solicitat sa enumere in ordine inversa zilele saptamanii sau lunile
anului
Clasificare:
- atentia involuntara( spontana, neitentionala) determinata de stimuli senzoriali ce
survin brusc in stare de nepregatire a organismului
- atentia voluntara( intentionala) deliberata si sustinuta de un efort volitional dureaza
aproximativ 20 minute
- atentia habituala se caracterizeaza prin starea de pregatire, de asteptare in vederea unei
receptii mai corecte si mai clare a anumitor stimuli
Modificari cantitative( disprosexii ):
-HIPERPROSEXII – cresterea orientarii selective a activitatii de cunoastere
stari maniacale, depresii, cenestopatie, hipocondrie, tulburare obsesiv-compulsiva, sdr.
paranoide
-HIPOPROSEXII – scaderea orientarii selective a activitatii de cunoastere
stari confuzionale, anxietate, surmenaj,stari de irascibilitate, oligofrenii, demenţe, psihoze
- Aprosexii – disparitia oricaror posibilitati prosexice
Stari confuzionale grave, stari catatonice din schizofrenie
Modificari calitative – legate de parametrii calitativi ai atentiei : volum, timp, densitate,
distributivitate

MEMORIA - Proces psihic al orientării retrospective, realizat prin întipărire (fixare),

păstrare (conservare) şi evocare (reactualizare)a informatiei
Investigarea memoriei (proba oraselor ):
- se insiruie pacientului 5 nume de orase, se solicita acestuia sa le repete cu glas tare
( fiecare dupa fiecare) si sa le retina numele si ordinea lor apoi se solicita pacientului
sa le enumere singur in aceeasi ordine. Se distrage pacientului atentia 1-2 minute dupa
care se solicita acestuia sa le repete din nou in aceeasi ordine
Dismnezii cantitative :
- HIPERMNEZIA – exagerarea evocarilor care apar multiple, tumultoase, involuntar,
indepartand subiectul de preocuparile principale
In situatii cu continut afectiv negativ ( anxiogen) si pozitiv ( bucurii mari, reusite ) dar si
in sdr paranoide, manie, psihastenici, stari febrile, narcoza cu eter,cloroform,barbiturice,
socurile cu insulina,stari hipnotice, oligofrenii
Mentismul- subiectul devine spectator la desfasurarea incoercibila si tumultoasa a ideilor
si amintirilor sale
Viziunea retrospectiva – impresia ca isi revad si retraiesc in cateva momente intreaga
viata
stari confuzionale, stari halucinatorii, crize de epilepsie temporala, anxietate
- HIPOMNEZIA- scaderea fortei mnezice
Surmenaj, stări nevrotice, oligofrenii, stari de involuţie
Lapsusul- dificultate punctuala in legatura cu un subiect de evocare
- AMNEZIA – pierderea totala a fortei mnezice
Amnezia Anterograda ( de fixare )-se refera la evenimentele trăite după
debutul bolii

8
 - sunt consecinta scaderii capacitatii de fixare a imaginilor si
evenimentelor noi
Sdr Korsakov, stari de confuzie mentala, tulburare afectiva bipolara, stari reactive,stari
nevrotice, reactii psihogene
Ex : un pacient isi descrie foarte logic si cu vivacitate calatoriile,dar uita complet ca repeta
aceeasi povestire pentru a zecea oara in decursul unei singure ore
Amnezia Retrograda ( de evocare ): -se refera la evenimentele din trecut –
inaintea debutului bolii
-tulburarea de memorie se intinde progresiv spre trecut
stari de involutie- dementa senila ( amnezie de la prezent la trecut), afazia Wernicke- dementa
limbajului ( amnezie de la complex spre simplu)
Legea disolutiei memoriei (J. Delay) – disolutia ce realizeaza amnezia se produce de la
cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii- la cele comune-adjective- la verbe
Amnezia lacunară: hiatus mnezic temporar ( lacuna in evocarea trecutului)
stări confuzionale, TCC, crize epileptice, stari de betie patologica
Amnezia tardivă/ întârziată- este legata de o tulburare de constienta, lacună mnezică asupra
perioadei confuzionale se instalează treptat , nu imediat după aceasta
Epilepsie, stari confuzionale
Amnezia electivă/tematică- uitarea unui anumit continut,eveniment datorită încărcăturii
afective negative (nu sunt uitate definitiv, sunt parca acoperite cu voal)

Dismnezii calitative (Paramnezii)- amintiri deformate,false,neconcordante cu realitatea fie

sub aspectul desfasurarii lor cronologice fie sub aspectul lipsei de legatura cu realitatea
obiectiva traita in prezent sau in trecut de pacient
a) Tulburări ale sintezei mnezice imediate – Iluzii de memorie
CRIPTOMNEZIA – nerecunoasterea ca fiind strain a unui material pe care l-a citit sau auzit
in realitate si pe care il considera ca fiind propriu
- schizofrenie, deliruri sistematizate,demente
FALSA IDENTIFICARE sau FALSA RECUNOASTERE - recunoaste ceea ce de fapt nu
cunoaste
- surmenaj, manie, schizofrenie,demente,stari de obnubilare a constiintei
ILUZIE DE NERECUNOASTERE – nu recunoaste ceea ce de fapt cunoaste
Stare premergatoare a fenomenului jamais vu
PARAMNEZII DE REDUPLICARE ( Pick) – dedublarea evenimentelor personale
ex: pacientul sustine ca a mai fost tratat intr-o clinia identica eventual de acelasi medic )

b)Tulburări ale rememorării trecutului - Allomnezii

PSEUDOREMINISCENŢELE – reproducerea unor evenimente reale din trecut pe care
pacientul le plaseaza ca timp in prezent
Sdr Korsakov
ex: pacientul desi are 80 de ani duce inca copilul la sc in clasa I asa cum facea in trecut )
CONFABULAŢIILE ( Halucinatiile de memorie) – reproducerea unor evenimente imaginare,
ireale ( pe care pacientul nu le-a trait) el fabuland asupra trecutului cu convingerea ca il evoca.
Pacientul nu stie ca” minte”
Confabulatiile pot fi de perplexitate, mnestice, fantastice, onirice
ECMNEZIA – confundarea trecutului cu prezentul
Pacientii retraiesc activ in prezent episoade din trecutul indepartat
Dementa senila

9
ANECFORIA - reproducerea unor amintiri pe care pacientul le credea uitate prin sugerarea
unor informatii din evenimentele respective
- surmenaj, stari predementiale,demanta

10
GÂNDIREA-
- Proces psihic complex de preocesare a informatiei care este transformata in sensul
utilizarii pentru adaptare.

Operaţiile gandirii sunt :

Analiza – operatia de desfacere, separare mentala, separare a obiectelor si fenomenelor in
parti componente, care deosebesc insusirile sale.
Sinteza – operatia de reunire mentala a insusirilor esentiale si particulare ale obiectelor si
fenomenelor realizand un ansamblu unitar sau intreg ( operataia gandirii opusa analize)
Comparatia- operatia prin care se disting asemanarile si deosebirile dintre obiectele si
fenomenele analizate ( operatia gandirii ce sta la baza analizei si sintezei)
Abstractizarea- operatia de abstragere, desprindere a unei anumite insusiri a obiectelor si
fenomenelor in timp ce in momentul respectiv se ignora celelalte
Concretizarea- operatia care concepe obiecte sau fenomene in toata varietatea trasaturilor sale
caracteristice
Generalizarea- operatia de trecere de la un obiect sau fenomen la o categorie de obiecte sau
fenomene pe baza unor elemente comune si esentiale
( schema cu sageti in jos)Baza informatiei este CUVANTUL (o varietate de
cuvinte)NOTIUNE= insusiri comune si esentiale a obiectelor si fenomenelor .( reuniunea
notiunilor) JUDECATA= raporturi intre obiecte si fenomene ( mai multe judecati)
RATIONAMENT =legaturi si raporturi ce se deosebesc de judecata prin structura si functia
sa logica
Investigarea gandirii: ( solicitam pacientului sa compare doua obiecte – capacitatea de
comparare;solicitam pacientului sa enunte si sa explice definitii, notiuni, matematice
– capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; solicitam pacientului sa
interpreteze un proverb, o zicala – capacitate de judecata si rationament , solicitam
pacientul sa evidentieze elementele esentiale si particulare ale unui obiect-
capacitatea de analiza si sinteza)

Intelegerea – activitatea cognitiva care permite descoperirea relatiilor prin cuprinderea si

stapanirea cunostintelor, faptelor si fenomenelor respective
Asociatiile- legaturi temporare intre notiunile, ideile in permanenta desfasurare
In functie de tipurile dominante ale asociatiilor gandirea poate fi asociativ logica cand
predomina asocierea dupa continut si cauzalitate si expresiile verbale folosesc calea cea mai
scurta penru expunere si gandirea asociativ mecanica cand predomina asocierea prin
contiguitate, asemanare, asonanta, rima, localizare in timp si spatiu si exprimarea verbala se
face cu fraze lungi, ocolite, notiuni concrete, de obicei incarcate afectiv

Tulburarile gandirii
1. tulburari de ritm si coerenta
2. tulburari de continut
3. tulburari ale expresiei verbale si grafice

1. Tulb. de ritm şi coerenţă:

a)Accelerarea ritmului ideativ:
Fugă de idei -asociaţii întâmplătoare dupa asonanţă, dupa rimă, localizare în timp şi spaţiu.
Pacientii vorbesc mult,prezinta labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii,sunt ilogici, pierd firul
principal al ideilor

11
schizofrenie, ebrietate, intoxicatii usoare, stari nevrotice,surmenaj, paralizia generala
progresiva la debut, sdr maniacale
Mentismul - depănare rapidă, incoercibilă a reprezentărilor şi a ideilor
Pacientii au atitudine critica,fac efort sa-si stapaneasca gandurile dar nu reusesc, devin
“spectatori ai propriilor idei”.
stari de mare tensiune nervoasă, oboseală, intoxicaţie uşoară cu cofeină, alcool, schizofrenie
Tahipsihia- cresterea ritm ideativ asociata cu cresterea fortei de imaginatie si reprezentare
precum si cu cresterea atentiei si a tonusului afectiv
Incoerenţa gândirii la maxim duce la salată de cuvinte, verbigeraţie ( repetarea stereotipa a
acelorasi cuvinte- trancaneste )
b)Încetinirea ritmului ideativ:
Incetinirea ritmului ideativ asociata cu scaderea debitului verbal (bradilalie)duce la bradipsie
Vâscozitatea psihică – caracteristica epilepsiei
Oprirea progresiva a fluzului ideativ reprezinta fading mental
Oprirea brusca ( pentru cateva secunde, dupa care se reia cursul gandirii) reprezinta baraj
ideativ.
Saracirea ideativa reprezinta scaderea productivitatii ideilor- ideile sunt tot mai concentrice
cu un sistem de referinta tot mai redus,deseori monotematice.
Stari de surmenaj,tulburari ale constiintei, depresie,schizofrenie
Anideaţia reprezinta disparitia fluxului ideativ idioţie, demenţă, epilepsie, stari comatoase.
Lentoare ideativa : o forma de vascozitate psihica.
epuizare fizica si psihica, covalescenta bolii somatice, stari toxice,infectioase, afectiuni
neurologice cu interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intoxicatii cu CO,
melancolie, schizofrenie, oligofrenie
c)Incoerenta gandirii- legaturile dintre idei isi pierd complet aspectul logic, se desfasoara la
voia intamplarii, exprimarea verbala este lipsita de inteles
Salata de cuvinte-o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit total de continut logic si
inteles
Ex: pisica- soare- fereastra-53- hai
Verbigeratia-repetarea stereotipa de cuvinte, propozitii sau fraze, frecvent lipsite de inteles
Ex acasa- mana-atom, acasa-mana-atom.
2.Tulburari de conţinut:
Ideea dominantă – idee ce se impune campului ideator in mod preferential, unde persista
perioade variabile de timp putand fi inlaturata voluntar.
Ideea dominanta are valoare patologica cand antreneaza modificari persistente ale dispozitiei
ce sunt dezadaptante pentru individ ( de obicei cele cu continut negativ )
Ideea obsesiva ( anancasta ) – idee ce apare spontan, episodic ( repetitiv )si pe durate
variabile de timp, străină, contradictorie situatiei si personalităţii individului care îi recunoaşte
caracterul patologic, nu poate fi inlaturata voluntar si asediaza gandirea.Subiectul foloseste
realitatea sa combata ideea obsesiva.
Forme de idei obsesive:
a) obsesiile ideative – subiectul este intr-un continuu dubiu asupra actiunilor sale, se
intreaba, analizeaza, revine( boala lui « de ce « poate » «daca »)
b)Amintiri si reprezentarile obsesive
- amintirile obsesive – perseverarea penibila a rememorarii unor evenimente cu
continut negativ
- reprezentari obsesive – idei care contrazice realitatea si determina reprezentarea
figurativa senzorial plastica

12
 Ex. O mama perfect constienta ca si-a pierdut copilul, era obsedata de ideea ca l-ar fi
ingropat de viu ( idee care contrazice realitatea) in acelasi timp isi reprezinta copilul tipand si
zbatandu-se in mormant si asculta cu urechea pe mormant daca tipetele sunt reale
c)Obsesii fobice – teama nejustificată fata de anumite evenimente,situatii, lucruri,
fiinte pe care nu o poate inlatura voluntar, în ciuda faptului că evită situaţia respectivă.
Se intalnesc mai multe tipuri de fobii:
agarofobia ( teama de a intra intr-o piata ), hipsofobia (de locuri inalte ), claustrofobia (de
locuri inguste ), aihmofobia ( de ob ascutite ), antropofobia ( de oameni ) monofobia ( de
singuratate ), pentofobia ( de societate ), erentofobia ( de a rosi ), nosofobia ( de boala ),
misofobia ( de murdar ), tanatofobia ( de moarte ), sitiofobia ( de a manca ), pantofobia
( teama generala) , fobofobia ( teama de a reveni vechile fobii)
d)Obsesii impulsive – acte particulare,irationale, inacceptabile sau ridicole
Compulsiunea reprezinta teama de a nu comite actul impulsiv
Ritualurile reprezinta actiuni obsesive pe care subiectul le exercita impotriva dorintei
lui, care se succed intr-o anumita ordine, intotdeauna pe fondul unei anxietati marcate,
anxietate care se atenueaza numai daca subiectul indeplineste actiunile respective
Ex pacientul isi atinge fata cu mana, isi trece degetele prin par, introduce in vorbire
cuvinte ca “stiti”, “zice”, un pacient care se teme de moartea celor dragi numara de 3-4 ori
ferestrele unei case )
- surmenaj,astenie, Tulburare Obsesiv-Compulsiva, debut de schizofrenie, depresie
Ideea prevalentă- se caracterizeaza prin
Poziţie dominantă în câmpul conştiinţei
Neconcordantă cu realitatea şi cu semnificaţie aberantă
Orientează şi diferenţiază cursul gândirii
Celelalte ideii o sprijină, nu se opun ei.
Concordantă cu personalitatea individului
Tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din jur, potenţialitate
delirantă.
- Stari postonirice, epilepsie, alcoolism, , stari predelirante, tulburare afectiva bipolara

Ideii delirante:
O judecată eronată care stăpâneşte, domină conştiinţa pacientului şi-i modifică
comportamentul în sens patologic.
Este impenetrabilă la contraargumente şi inabordabilă prin confruntare, în ciuda
contradicţiilor cu realitatea.
Pacientul nu ii recunoaste caracterul patologic, nu are atitudine critica.
In functie de gradul de dezvoltare al psihismului si mai ales de gradul de deteriorare si
destructurare al acestuia se intalneste:
Delir sistematizat-organizat- ideile delirante se leaga intr-o forma coerenta si aparent
logica.Pacientul incearca să impună ideiile sale realităţii, le trăieşte cu o nestrămutată
convingere. Este bine delimitat si consecvent ca tematica
Delir nesistematizat-dezorganizat- ideile delirante sunt slab legate intre ele, nu se pot inchega
intr-un sistem organizat, slab structurat, instabil, inconsecvent ca tematica, fara tendinte de a
se impune realitatii.
In functie de continutul tematic si suportul afectiv pot fi:
Idei delirante expansive (macromanice):
-De mărire şi bogăţie ( manie, schizofrenie paranoida, paralizia generala progresiva)
-De invenţie ( elaborarea unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special
oamenii de stiinta )
-De reformă (pacientul elaboreaza planuri filantropice,de pace universala)

13
 - de Filiaţie ( convingerea ca sunt mostenitori ai unor familii renumite)
-Mistice, religioase ( convingerea ca este purtatorul unei misiuni de ordin
spiritual,religios menit sa propavaduiasca credinta in forta divina)
-Erotomaniace (pacientul este convins ca e iubit de o persoana cu nivel socio-cultural
superior lui)
Idei delirante Depresive ( micromanice):
- de Persecuţie ( pacientul este convins ca il urmareste, il observa cineva)
-de Revendicare ( pacientul este convins ca a fost victima nedreptatii )
- de Gelozie ( pacientul suspecteaza mereu partenerul de viata)
-de Relaţie ( pacientul este convins ca persoanele din jur au o influentata negativa si ca
prin cuvinte,gesturi, actiuni fac aprecieri defavorabile asupra calitatilor sale morale,
intelectuale,fizice sau sexual)
- de Autoacuzare ( pacientul se considera vinovat de situatia grea in care se afla, de
nereusitele copiilor, de necazurile altora – pot duce la suicid sau”omor altruist” )
- Hipocondriace ( pacientul este convins ca are o boala grea, incurabila)
- de Transformare şi posesiune ( pacientul este convisn ca a suferit o metamorfoza –
dementa, schizofrenie paranoida)
-de negaţie (pacientul nu recunoaste realitatea evidenta, neaga functiile vitale,
existenta unor organe, a unui proces pshic – afirma ca nu mai mananca, nu mai respira,
organele s-au atrofiat, au putrezit )
Idei delirante Mixte:
- de interpretare ( pacientul este convins ca toate gesturile afirmatiile celor din jur sunt
cu referire la el, impresia ca este centrul atentiei si al evenimentelor )
-Influenţă ( pacientul este convins ca se afla sub influenta unei forte xenopatice
( diavol, hipnoza, unde electromagnetice)
-Metafizice ( pacientul este convins ca elucideaza originea vietii, a sufletului, a
reincarnarii)

3. Tulburari ale comunicarii verbale si grafice a gandirii :

Tulburari ale limbajului oral (expresia verbala):

a) Dislogii (tulburari mentale ale limbajului)- Consecinta modificarii de forma si

continut ale gandirii

Tulburari de forma
-intensitatea, inaltimea, timbrul vocii:voce de intensitate crescuta, cu tonalitate
inalta( stari de excitatie psihomotori, manie ), voce de intensitate scazuta ( depresie,
schizofrenie )voce ezitanta ( neliniste, dezorientare, anxietate)voce declamatoare,patetica
( stari delirante expansive)voce manierata, emfatica ( schizofrenie )
-ritm
Hiperactivitate verbala
Bavardaj( vorbaria)- cresterea debitului verbal
normal mai frecvent la femei, isterie, anxietate
Tahifemie- cresterea ritmului verbal ( vorbeste repede)
Logoree-cresterea ritmului verbal asociata cu cresterea debitului verbal ceea ce duce la
cresterea ritmului ideator ( vorbeste repede si mult )
Intoxicatii usoare, hipomanie, manie
Verbigeratia- repetarea stereotipa a unor cuvinte, fraze lipsite de inteles cu cresterea
ritmului ideativ si incoerenta ideativa

14
 Hipoactivitate verbala se intalneste in stari de inhibitie, la oameni timizi
Bradifemie- scaderea ritmului verbal ( comunicare eliptica, ezitanta, monotona)
depresie, astenie fizica si psihica
Disparitia activitatii verbale
Mutism akinetic(absolut)- tulburare a starii de constiinta asociata cu pierderea vorbirii
si a motricitatii ( pacientul urmareste totusi cu privirea creind impresia ca e prezent in mediu)
leziuni ale corpului calos, leziuni ale sistemului reticulat activator ascendent,
schizofrenie catatonica)
Mutism relativ-pacientul comunica prin mimica, pantomimica, scris, expresii verbale
reduse la foneme si interjectii
Mutism discontinuu ( semimutism)
Confuzie mentala, delir
Mutism electiv- pacientul nu se adreseaza decat anumitor persoane, evita sa relateze
anumite situatii
Mutitatea – imposibilitatea de a vorbi
Leziuni in zona corticala a limbajului, leziuni ale aparatului auditiv
Musitatia- vorbirea in soapta
schizofrenie
Mutacismul- mutism deliberat, voluntar
Simulatia, persoane normale ce actioneaza in semn de protest, oligofrenie, dementa
Afemia( anartria)- mutism intrerupt uneori de fenomene ce exprima multumirea
nerabdarea sau negarea
Leziuni neurologice corticale( afazice)

-coerenta
Incoerenta verbala – este determinata de incoerenta ideativa
Blocaj verbal- intreruperea brusca a ritmului verbal
Stereotipie verbala- repetarea acelorasi cuvinte, fraze in timpul unui discurs
Onomatomanie-repetarea obsedanta a unor cuvine sau expresii grosolane
Palilalie- repetarea involuntara a unor cuvinte de obicei ultimele din fraza
leziuni ale corpului striat, Boala Pick, dementa Alzheimer
Ecolalie – repetarea intocmai a cuvintelor auzite ( ecomimia-imitarea expresiei
mimice, ecopraxia- imitarea gesturilor)
schizofrenie, oligofrenie,dementa
Psitacismul- sonorizarea mecanica a unor foneme lipsite de orice continut semantic
oligofrenia profunda, dementa

Tulburari de continut – alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, trunchiate,

fuzionate, formate prin inversiunea fonemelor. Pacientul le confera un sens propriu, inedit,
diferit de sensul comun. Se intalneste la nivelul cuvintelor si a frazelor.
la nivelul cuvintelor:
Paralogisme – folosirea unui cuvant obisnuit cu sens diferit fata de cel cunoscut
Schizofrenie, astenie fizica si psihica
Neologisme active – cuvinte imaginate, inventate care poarta un mesaj sau o
informatie specifica
Neologisme pasive – cuvinte noi formate prin asonanta, fuzionare care nu poarta o
semnificatie simbolica.
Glosolalie- limbaj deviat, automat, bizar, lipsit de inteles. Pacientul lasa impresia ca se
exprima intr-o limba noua,creata de el,ca vorbeste intr-un anumit jargon.
La nivelul frazelor:

15
 Agramatism – limbaj redus la verbe si substantive, pacientul renunta la
conjunctii,prepozitii,articole
stari de intoxicatie,confuzii mentale,hipomanie,manie
Paragramatism expresii bizare care pornesc de la radacini corecte
Embolalie ( embolofazie) – inserarea in mod repetat a unor cuvinte straine de sensul
lor obisnuit, pe fondul unui discurs normal
Schizofazie- dupa primele combinari comprehensibile, cuvintele pot fi asociate
superficial sau reunite intamplator – disociere a limbajului

b) Disfazii ( afaziile)– tulburari ale exprimarii limbajului scris si oral

-modificari ale functiei limbajului
leziuni cerebrale unilaterale, hemoragii cerebrale, tumori cerebrale, abcese cerebrale,
traumatisme cerebrale.
Surditate verbala – intrebarile interlocutorului sunt fara raspuns sau cu raspunsuri care nu au
legatura cu intrebarile
Intoxicatie prin cuvant – repetarea raspunsurilor la intrebari
Amneze verbala – uitarea unor cuvinte sau a vocabularului in intregime
Parafazie- deformarea cuvintelor folosite
Cecitate verbala( alexie)- neintelegerea cuvantului scris

c) Dislalii - tulburari de pronuntare ( articulare )a cuvintelor

- modificari ale functiei aparatului logomotor
Dislaliile pot fi de sunet, de silaba, de cuvant .Sunetul, silaba, cuvantul respectiv poate fi
pronuntat atunci cand se afla singur.Dislalia se manifesta numai cand acesta este intalnit
intr-un context.
Rotacismul – dislalia pentru R
Sigmatismul( sasaiala)- dislalia pentru S,Z,J,PS,TS,KS (implantarea vicioasa a dintilor)
Rinolalia(vorbirea pe nas)- (pareza sau paralizia valului palatin, polipi nazali)
Balbismul(balbaiala)- tonii sau clonii ale muschilor fonatori sau respiratori
Balbism clonic- vorbire repetata, sacadata, repetarea unei silabe de la inceputul
cuvantului
Balbism tonic – rezistenta puternica la pronuntarea unei silabe sau a unui cuvant; dupa
depasirea acestui moment cuvintele sunt revarsate brusc, in cascada
Balbism tonico-clonic

Tulburari ale limbajului scris ( ale expresiei grafice)

a) Tulburari psihografice
Tulburari ale activitatii grafice:
-Hipoactivitate grafica =refuzul de a scrie ( schizofrenie)
- Hiperactivitate grafica
Graforeea- tendinta patologica si ireversibila de a scrie ( schizofrenie paranoida)
Grafomania-predilectia manifestata in exces pentru exprimarea grafica ( delir cronic
sistematizat-ex. pacintul isi expune detaliat planurile de reforma)
-Incoerenta grafica- scrierea de cuvinte,fraze lipsite de legatura itre ele (consecinta
incoerentei verbale si ideative)
-Stereotipii grafice- repetarea unei conjunctii,fraze,sau intercalarea lor repetitiva in cursul
expunerii grafice
Tulburari ale morfologiei grafice

16
-scris cu litere mari si randuri ascendente ( manie, hipomanie, stari de excitatie psihica)
- scris cu litere marunte si randuri descendente ( depresie)
- scris seismic cu litere inegale,randuri suprapuse, ghilimele ( schizofrenie)
-grifonaj , mazgalituri ( oligofrenii, dementa,schizofrenie )
- scris in oglinda de la dreapta la stanga ( schizofrenie)
- scris in ghirlanda ( schizofrenie, stari delirante, demente)
- scris suprapus ( schizofrenie)
Tulburari ale semanticii grafice
Paragramafismele- transpozitii de litere si cuvinte, omisiuni ( schizofrenie)
Neografismele- corespunzatoare neologismelor ( schizofrenia paranoida )

17
IMAGINATIA- Proces psihic de prelucrare, transformare şi sintetizare a reprezentărilor şi
ideilor, în scopul obtinerii unor noi imagini şi idei.
Formele imaginatiei sunt:
- Neintentionala (pasiva) : visul si oniria
- Intentionala ( activa):
imaginatia reproductiva-asocierea unor elemente verbal imaginative cu imagini
din existenta proprie
vis de perspectiva- proiectarea mentala a dorintelor, aspiratiilor si planurilor de
viata
imaginatia creatoare- anticiparea imaginativa a ideilor sau planurilor viitoarei
actiuni
Operatiile imaginatiei:
Aglutinarea- fuzionarea, imbinarea a doua sau mai multe imagini ce reprezinta obiecte, fiinte
sau parti componente ale acestora ( ex. ingerii – copii cu aripi, diavolul- figura de om cu
coarne si coada)
Combinarea – situarea unei imagini intr-un context neobisnuit
Amplificarea/Diminuarea anumitor insusiri ale imaginilor unor obiecte sau fiinte
Tipizarea modalitatea de exprimare a esentei unor relatii rezultate din generalizarea
trasaturilor caracteristice ale imaginilor unor grupuri de obiecte, masini , oamnei care apoi
sunt individualizate in tipuri de obiecte, masini, eroi in literatura
Schematizarea reprezentarea partilor esentiale ale unor tipuri de persoane, actiuni, masini
Simbolizarea exprimarea unei idei printr-o imagine dedusa si caracteristica unui domeniu de
obicei indepartat de ideea respectiva

Tulburarile imaginatiei:
Tulburari cantitative:
Imaginatia scazuta: oligofrenii, deteriorare cognitiva, stari confuzionale,
epilepsie, inhibitie emotionala, depresie, nevroze, stari de epuizare psihica.
Imaginatia crescuta : intoxicatii usoare, manie, deliruri cronice, schizofrenie
paranoida

Tulburari calitative:
Mitomania – discurs formal neadecvat, interlocutorul sesizand irealitatea continutului
Isterie, delir de imaginatie, sdr.Korsakov
Confabulatia- discurs strain de circumstante, rupt de realitate asociat cu tulburari mnezice si
scaderea pragului de control al constiintei
Simulatia- falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate
Pot fi simulate simptome organice ( neurologice) dar si simptome psihice ( negativismul,
stupoarea, mutism, oneiroidism, halucinatii, agitatie maniacala.
isterie , oligofrenie
Metasimulatia- dupa un episod real de boala subiectul refacut persevereaza in acuzele sale
anterioare cu scopul unor beneficii
Suprasimulatia- pacientul amplifica o tulburare somatica sau psihica preexistenta
Disimularea- ascunderea unor simptome a unei boli cu scopul:
- sustragerii de la tratamentul obligatoriu
- obtinerii unui beneficiu
- punerii in aplicare a unei idei delirante sau tendinte suicidare
depresie

18
Functia afectiv-motivatională: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte
(alimentar, sexual, de apărare, matern), somn
Stările afective:
- Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul căruia omul îsi manifestă
caracterul personal, ca existentă originală, unică, irepetabilă.
( atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare )
Emotia – starea particulara ( tipica) care exprima rasunetul afectiv al raportului dintre subiect
si obiecte, fiinte,fenom. Lumii inconjuratoare.
- pozitive - placere, staisfactie,bucurie
- negative – neplacere, tristete, frica
dupa tonalitate - stenice – maresc capacitatea de efort psihic
- astenice – scad capacitatea de efort psihic
emotiile domina, formeaza starea afectiva a subiectului fiind strans legate de dispozitia
buna, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irascibilitate.
Dispozitia – stare afectiva generala de fond, de durata, cu intensitate medie, ce reflecta
starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor implusurilor extero, intero,
proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate.
Sentimente – de prietenie, de dragoste
- normale: matern, patriotic, religios
- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare - trairi emotionale cele mai
complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta.
Pasiunile – amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, caracter mai stabil al
relatiilor cu ambianta.
- pozitive – innobileaza omul – pt arta, stiinta, pt profesia aleasa
- negative – egocentrice, individualiste – personalitati avare, egoiste, teroriste
Tb starilor afective e in fct de criterii: natura (polaritatea), intensitatea,forta, labilitatea,
continutul, adecvarea motivatională sau motivarea delirantă.
Cantitative: distimie= toate abaterile afective +/- ; tb nespecifica de la starea de discomfort
aectiv la eutimie.
Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital până la apatie si
indiferentă.( expresivitate, mimica scazuta : oligo, deteriorare cognitiva, TCC)
Atimia – scadere f acceantuata a tonusului afectiv ( inexpresivitate mimica pantomimica :
idiotie, dementa, catatonii )
Apatia – lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta.
Depresia ( Hipertimia negativa) – puternica traire,participare afectiva intensa cu sentimente
de inutilitate si devalorizare ;
- mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor – frunte incretita, omega
melancolic, comisuri bucale coborate, corp incovoiat, bratele cad pasiv pe langa corp.
- depresia=incarcatura afectiva cu un continut negativ
Mania ( Hipertimia pozitiva )
Anestezia psihica dureroasa – nu se mai poate bucura, intrista, induiosa nu mai simte
afectiunea pers apropiate.
- tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, debut schizo
raptus melancolic= agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto si heteroagresiune ce
interfera cu anestezia psihica dureroasa
Anxietatea- teama fara obiect – se manifesta prin neliniste psihica si motorie cu manifestari
neuro vegetative ( palpitatii, tb vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii )
- este mai mult gandita decat traita ( schiz paranoida, hipocondrica, pseudonevrotica, psihoze
depresive melancoliforme)

19
Angoasa- anxietate cu acompaniament somatic – senzatie penibila de disfunctie a unui organ,
aparat, sistem ( constrictie laringiana)
- este mai mult traita decat gandita si duce la fobie
- NU este o anxietate extrema
Euforia – incarcatura afectiva pozitiva, exagerarea dispozitiei ( veselie, plenitudine) insotita
de fuga de idei, logoree, ironii, glume , mimica expresiva gesturi largi, si variate, exacerbarea
tendintelor si trebuintelor in special cele sexuale. ( intox usoare – cafea, alcool, stari nevrotice
prin suprasolicitare, st. Subfebrile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica,
oligofrenii)
Moria – jovialitate expansiva, familiaritati, calambuluri, expansivitate saraca
(leziuni cerebrale LF )
Labilitatea afectiva ( versatilitate timca) – de la + la – de la euforie la depresie ( manie,
oligo )
Incontinenta afectiva – trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei ( ateroscleroza
cerebrala avansata )
Disorie – dispozitie depresiva, anxioasa, rau general + logoree, excitabilitate crescuta
( perioade intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice,
abtinenta toxicomanilor )
Calitative - paratimii
- reactii afective aberante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii ( o situatie
afectiv negativa intampinata cu veselie)
- situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizo
Inversiunea afectiva – ostilitate fata de pers. pe care le-a iubit inainte de boala ( schizo,
parafrenie, delir de gelozie )
Ambivalenta afectiva- concomitenta dragoste- ura, atractie- repulsie ( schizo, scaderea
libidoului la varstnici)

Instinctele – complex de insusiri mostenite ereditar ce reflecta dezv speciei respective. Tb.
Instinctelor – elemente patologice ale personalitatii.
Tb instinct alimentar
- bulimia –exagerarea nevoii de hrana ( lez org cerebrale, tumori diencefalice, pancreatice,
DZ, HTA )
- polifagia – ingerarea fara discernamant a produselor necomestibile ( st dementiale, oligo,
schizo )
- anorexia – scaderea poftei de mancare ( depresii )
- sitiofobia – refluxul de alimente depedent de halucinatii, idei delirante de otravire ( depresii,
schizo )
Tb instinctului de aparare
- exagerare ( frica de moarte, de boala, st. Hipocondriace) ;
- abolire – indiferenta totala fata de pericole ( tentative suicidare ).
Tb instinctului sexual
- nimfomanie ( la femei) / satiriazis (la barbat)
- crescut ( excitatie maniacala, st dementiale, oligo, LT, hipocamp )
- scazut ( epuizare, nevroze, impotente sexuale psihice, toxicomanii, depresii, shizo )
Perversiuni sexuale
– anomalii in alegerea partenerului: autoerotism, pedofilia, gerontofilia, incestul ( cu
rude ) , zoofilia, fetisism ( contempla ob de uz intim a sexului opus),
pigmalionismul=azoofilia ( cu statui )
- anomalii in desfasurarea actului sexual: sado- mazochismul ( sado=placere
sexuala+suferinta fizica si morala ; mazochism=placere la durere fizica si morala ) ,

20
scaptofilia- contempla acte sex ale altor pers sau prezenta la acte sex in grup ( scaderea
libidoului ), exhibitionism ( tumori T, F, dementa, psihopati)

Functii efectorii: vointa, activitatea, conduite motorii

Vointa =activitatea psihică orientată spre atingerea unor scopuri propuse constient pentru a
căror realizare trebuie depăsite anumite obstacole, interne sau externe, care apar în calea
actiunilor.
Faze: 1. formularea scopului
2.lupta motivelor
3. adaptarea hotărârii
4.executia
Tb de vointa:
Disbulii:
Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale ( st.obsesivo-fobice- eliberarea de sub invazia
ideilor, toxicomanii – pt procurarea toxicului pe fond de hipob , paranoia )
Hipobulia:scadera fortei volitionale pana la abulie , scaderea capacitatii de a actiona, stie sau
crede ca stie ce trebuie sa faca dar nu poate actiona - st nevrotice, astenie, irascibilitate,
anxietate (TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii)
Abulia: lipsa initiativei si a capacitătii de a actiona ( catatonie, depresii severe – nici macar
nu se poate sinucide)
disabulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfârsi una începută +
perplexitate ( forma particulara de abulie )
Parabulia – insuficientă volitională + acte paralele, pulsiuni, dorinte ( nevroze motorii +
ticuri, spasme; schizo )
Impulsivitatea – insuficienta vointei pasive ( st psihopatice, impulsivitatea nevroticilor-
anxiosi ce izbucnesc in momente de maxima tensiune afectiva )
Raptusurile anxioase: psihoze, st.delirante, schzo, manie- buna dispozitie + furie, lovesc,
ucid
raptus melancolic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare , suicid ( epilepsie –
impulsivitate in compensarea lentorii )
atrofia LF scade initiativa si capacitatea de vointa; lez bilaterale ale hipocampului scad
capacitatea de inhibitie= comportament agresiv, impulsiv

Semiologia activitatii motorii

Aspectul vestimentar ( tinuta )

- dezordine vestimentara ( oligo, demente, psihoze, schizo )
- rafinament vestimentar exagerat – ( personalitate psihopatica, isterica, bizarerie schizo- fard
exagerat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare megalomanie paranoia excitatie
maniacala )
travestitism=poarta haine ale sex opus;
cinvestitism=nepotrivit varstei.
Privirea – poate sa redea continutul afectiv al vietii psihice
- fixa , imobila, incrucisata ( ura, agresivitate, cruzime )
- larg deschisa cu ridicarea sprancene, incretire frunte ( angoasa, anxietate )
- hipermobila, fugace ( manie, hipomanie )
- stinsa, hipomobila, fixa, absenta ( depresie )
- detasata, rupta de realitate ( schizo )
Mimica – traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente
- exagerata - hipermimie – ( manie , excitatie psihomotorie )

21
- diminuata - hipomimie pana la amimie( imobilitate )- ( melancolie, inhibare psihomotorie,
sdr. impregnatiei neuroleptice, stupoare, demente)
- dezadaptata – paramimii – in neconcordanta cu starea timica

mimica de imprumut ( supraestimare, mitomanie, isterie )

ecomimia ( catatonie )
neomimia – mimica bizara similara neologismelor ( schizo )
jargonomimia – expresii bizare neinteligibile
psitacismul mimic – hipermobilitate inexpresiva si incomprehensibila a mimicii

- dezinvolta ( timizi)
- pseudoironica ( psihastenici)
Parakinezii – includ si paramimiile- pervertirea sensului si continutului natural si logic al
miscarilor
- manierism – pierderea trasaturilor logice si inteligibile a gesturilor si miscarilor
- stereotipii – repetarea unei manifestari de atitudine = akinetice (perna psihica) si de miscare
= kinetice/parakinetice ( schizo, oligo, demente, afectiuni neuro )
Exagerarea activitatii psihomotorii ( hiperkinezia/ tahikinezia )
mimica mobila
pantomimica ampla si rapida
( st. Afective de tonalitate +, isoara intoxicatie, hipomanie/manie )

hiperkinezie + neliniste + dezorganizarea actelor motorii + excitatie psihomotorie ( agitatie )

Agitatia psihomotorie ( impregnatie cu neuroleptice – akatisie = nu sta in sezut , tahikinezie =
tendinta de a se deplasa incontinuu ; afectiuni organice cerebrale )
Agitatia – deteriorari, regresiuni, nedezvoltare cognitiva ( demente ) , brusc agresivitate
verbala, psihomotorie
- din st maniacale ( prodromal irascibilitate „furie maniacala” )
- din stari depresive de aspect endogen linistit duce la nelinistit „raptus melancolic”
- din schizofrenie – apare imprevizibil, vorbire dezordonata ( hebefrenice, catatonice )
- din epilepsie – in contrast cu vascozitatea apare agitatie „furor epilepticus” – pot
comite acte de violenta
- din stari reactive – generata de frustrare si paroxisme anxioase , nu-si pastreaza pozitia,
merg dintr-o parte in alta fara scop, ofteaza sau pot sa isi rupa hainele, smulg parul , cer
compasiune
- din psihopatii – labilitate afectiva, crize de minie, disperare cu alura teatrala , tendinta
de a santaja, acuzatii , injurii
Gesturile cu amplitudine exagerata / diminuata, ordonate/ dezordonate, cu finalitate/ bizare si
inexplicabile
Diminuarea activitatii motorii ( hipokinezia )
- inhibitie psihomotorie, lentoarea miscarilor (bradikinezia ),
incetinirea cursului ideativ, hipomimie, inexpresivitate
( sechele meningoencef., encefalopatii traumatice, sdr. parkinsonian organic/neuroleptic,
epilepsie )
intreruperea activitatii motorii ( abolirea ) – akinezia
barajul motor – oprirea brusca a miscarilor si vorbirii
fading motor – diminuarea treptata pana la disparitia aplitudinii gest sau act motor
stupoarea – imobilitate, inerti, reactioneaza tardiv, mimica impietrita intr-o expresie de durere
si anxietate ( depresie) sau inexpresiva ( amimie – catatonie, coma, isterie )
s. nevrotica „ refuzul realitatii „ - pare drogat – psudonarcotism isteric

22
 s. melancolica – facies melancolic
s. schizo – amimie, desi pare detasat participa pasiv la activitatile din anturaj apoi
poate reda cu exactitate
catalepsia = totala inertie motorie ( catatonie, hipnoza, isterie )
catatonia = ansamblu de tb psihomotorii pe fond de inertie si catalepsie sau ca stare de fixare
tonica a corpului in anumite pozitii ( lucida/oneiroida-fond confuziv )
sugestibilitatea - receptivitate extrema fata de influentele exercitate de alte persoane ( isterie,
oligo, demente )
sdr ecopatic- ecolalie, ecomimie, ecopraxie
negativismul – tendinta de a opune rezistenta la orice stimul extern (alimentare, mictiuni
defecatie )
pasiv –alimentar, verbal, intern
activ – (se indeparteaza cand e chemat , retrage mana )
( schizo hebefrenica, catatonia, melancolii stuporoase, debilitate mentala, paranoia)
Catatonia poate fi provocata de neuroleptice ( halo, levomepromaziana ): ef secundare – sdr.
akinetic, akinetic hiperton ( tremor , hipertonie, rigiditate ), diskinetic hiperton ( diskinezii
buco-lingo-faciale ), hiperkinetic hiperton ( tremor, crize isteriforme )
Pantomimica –importante tulburari de mers

Bazofobie – teama de a merge

Astazoabazie – teama ca nu pot sta in ortostatism – isterie
Thasofobie –teama de a se aseza
Ergasiofobie – de a se pune in miscare

Ticurile – categorie speciala a tb activ motorii

– miscari cu caracter repetitiv contradictia unor grupe musculare scapate de sub control
volitional , accesibile constiintei
- au aspect intentional ( aranjarea suvitei, lateralitate cap, miscare umar )
onicofagia- roade unghii
tricotilomania rupere rasucire par pana la alopecie
– pot disparea spontan dupa adolescenta ; la adult – st psihastenica , obsesionala
- „dezorganizarea conduitei motorii „ – apraxie – pierderea posibilitatii de exprimare gestuala
si de efectuare a actelor motorii fara afectarea intelectului sau senzitivo- senzoriale
apraxie ideatorie – permite acte simple nu si pe cele complexe
apraxie ideomotorie – nu permite nici acte simple ( incheie nasture, scoate limba )

Functii de sinteză: temperament, caracter, constiintă, personalitate, intelect.

CONSTIINTA – functie de sinteza a psihicului , cea mai inalta forma de reflectare a
realitatii obiective
Campul constiintei – inconstientul ( fenomene ce nu au fost constientizate)
- subconstientul ( fenomene ce se sintetizeaza in afara campului perceptiv
care au fost anterior constientizate pot oricand sa reapara in timp )
Starea de constienta = luciditatea si capacitatea de reflectare a prezentului ( organizarea lui )
Constiinta = conceptia omului despre viata
Tb constiintei : episoade in care se tulbura intreaga activitate constienta.
In functie de: detasarea de realitate, tb memoriei, dezorientarea, incoerenta ideativa
Cantitative:
st de obtuzie – cresterea pragului senzorial ,
- dificultati asociative, pierderea

23
 - pierderea imobilitatii ideative ( dificultati de a preciza si formula idei )
st de hebetudine - dezinsertia pacientului de ralitate
- nu realizeaza nu poate stapani situatia
st de torpoare – usoara dezorientare,
- hipokinezie,
- scaderea tonusului afectiv volitional ( scaderea initiativei, indiferntism, apatie ) –
asemanatoare somnolentei
st de obnubilare – ridicarea prag senzorial
- lentoare, raspunsuri vagi, incomplete , fara sens sau cu caracter de
perseverare
st de stupoare – tb a constiintei accentuata
- activitate psihomotorie accentuata
st de sopor – reactiile la stimuli sunt extrem de diminuate ( seamana cu o somnolenta
accentuata)
st comatoasa – pierderea completa a constiintei + conservarea fct vegetative
coma – vigila se mentine o oarecare leg cu mediul
- carus – perturbarea fct vegetative

Calitative ( cu emenete psihoproductive ) – caract prin polarizarea si ingustarea campului

constiintei
tb constiintei de tip delirant – dezorientare in spatiu si timp + tb masive de perceptie de tip
psihoproductiv ( h vizuale, auditiv, iluzii )
St oneiroida – confuzie, dezorientar, indepartare de lumea reala
- fragmente din realitate se impletesc cu cele din vis , reprezentari senzoriale,
fantastice, reminescente halucinatorii
st amentiva – dezorientare auto allopsihica si temporala totala
- indepartarea totala de lumea reala
- constiinta propriului eu absenta
- incoerenta gandirii, vb inteligibila, agitatie dezordonata in limitele patului
st crepusculara – lipsa orientarii auto allopsihice si temporale cu pastrarea automatismelor
motorii care pot determina desfasurarea unui comportament coordonat si coerent
- pot apare halucinatii sau idei delirante care determina automatismele
comportamentale

Tb de orientare – autopsihic ( a propriei persoane )

allopsihic ( de identificare a altor persoane )
spatial
temporal
autopsihic- instrainarea ideilor, sentimentelor, si actiunilor proprii
( surmenaj, trecere somn veghe, depresii, bufeuri delirante acute, psihastenie, nevroza
obsesivo-fobica, schizofrenii, st confuzionale, epilepsie,sdr de automatism mental )
depersonalizarea= trairea schimbarii propriei persoane poate fi:
- impresia de schimbare psihica (dezanimare )
- impresia de schimbare somatica ( desomatizare )
allopsihic – imposibilitatea de a identifica mediul ambiant si elemantele constitutive
derealizarea = tb constiintei mediului inconjurator, apare ca necunoscut, strain, ireal, lipsit de
viata, culoare ( idem autopsihic )
spatiala – ( oligo, demente, st confuzionale, st delirante – pierderea capacitatii de a percepe
timpul , sdr korsakov – pierdere a pct de referinta temporara si mai putin o tb in aprecierea
duratei timpului scurs )

24
temporala - tb pereptiei timpului trait
manie- accelerarea , scurtarea sa ( buna dispozitie, exaltare psihica,
incarcatura afectiva pozitiva )
depresie – incetinirea , alungirea sa ( st aectiva negativa, disconfort
negativ, tristete )
Personalitate – „elementul stabil al conduitei unei persoane, modul sau obisnuit de a fi ceea
ce o diferentiaza de alte persoane „
„ organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizaice cere determina
gandirea si comportamentul sau caracteristic „
Trasatura psihica= insusire sau particularitate relativ stabila de comportament ce
caracterizeaza persoana
Temperamentul – dinamica externa a actiunii formand latura energetica
( exploziv,rezistent,expansiv) dinamica( rapida/lenta) a personalitatii
- temperament coleric – reactivitate motorie accentuata, tip energetic, tendinta la actiune,
nestapanire de sine, agitatie, agresivitate, explozii emotionale, fire dechisa, placere de a opune
rezistenta, tendinte dominatoare si inclinatii spre exagerare
- temperament sngvin – hiperreactiv pe plan motor, emoii intense dar sentimente superficiale,
abundenta expresiei verbale, simte nevoia schimbarii de decor, fire deschisa, comunicativa,
angajare usoara in activitate, capacitate indelungata de lucru, suporta insuccesele
- temperament flegmatic – aspect calm, echilibru emotional, sentimente durabile, lentoare in
miscari/limbaj, rabdare, toleranta, cansecventa, capabil de munca si cugetat in tot ceea ce face
- temperament melancolic- hipoton, capacitate de lucru redusa, volum mic de activitate, slaba
rezistenta neuropsihica, sensibilitate ridicata puternic afectat de insuccese, dificultati de
adaptare
Caracterul – profilul psihomoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor
interpersonale si in activitatea sa. Cuprinde insusiri: onestitate, modestia, solidaritate, spirit
colectiv, simt de raspundere, sarguinta.
Tb ale personalitatii
Tb in dezvoltarea personalitatii
-oligofrenia- personalitate insuficient dezvoltata avand numeroase lacune
- psihopatia – pers dizarmonic structurata, cu slabe posibilitati de adaptare la mediu ; rigiditate
psihoafectiva cu comportament antisocial
- intarziere afectiva – apare datorita carentei afective din copilarie care duce la structurari
nevropatice ale personalitatii/imaturare psihoafectiva
- regresiunea personalitatii : schizo, isterie, confuzie
Tb unitatii persoanei
-dedublarea personalitatii ( impresia de dedublare a eului )
- depersonalizarea ( senzatia de schimbare a corpului sau a psihicului in mod straniu )
Tb de identitate
-renegarea eului propriu
- deliruri de transformare si metabolice
- tranzitivismul
- deliruri de imaginatie si filiatie
Tb ale pers. In raport cu ambianta ( se datoreaza disocierii gandirii, derealizarii, tb in
perceptia timpului a tb delirante )
sau
Tb de personalitate - prin dezv insuficienta – personalitati elementare ( oligo)
- prin tb ale constiintei ( depersonalizare/derealizare )
- prin tb ale adaptarii la mediu

25
 - pers dizarmonice structurate ( inspre depresie / inspre
euforie/ oscilatie d-e = ciclotimie )
- personalitati modificate patologic prin boli psihice
( psihoticii : depresia psihotica – acte auto si hetero agresive, schizo- se izoleaza , introvertiti,
autisti, pot comite acte f periculoase )
- prin deteriorari ale psihismului ( personalitati deteriorate – demente )

26