Identificarea elementelor anatomice si patologice ale

bazinului osos

Bazinul osos
Bazinul este un segment osos complex , intre coloana vertebrala si
membrele inferioare. El este format din 4 oase: 2 oase coxale, sacru si coccis.
Oasele bazinului sunt unite prin 4 articulatii:

2 articulatii de tip simfiza articulatia sacro-coccigiana si simfiza pubiana

2 articulatii de tip sinovial articulatiile sacro-iliace.
Bazinul osos este impartit in doua segmente:

Unul superior marele bazin fara importanta obstreticala

Unul inferior micul bazin ( bazinul obstetrical) dimensiunile si conformatia
acestuia are o importanta deosebita in mecanismul de nastere. Micul bazin are
forma de trunchi de con cu baza mare orientata superior; 2 fete: exopelvina si
endopelvina; 4 pereti :anterior,posterior, 2 laterali.
Cele 3 etaje ale micului bazin:
-orificiul de intrare= stramtoarea superioara ( reprezinta limita dintre
marele si micul bazin)
-excavatia
-stramtoarea inferioara
1. Stramtoarea superioara reprezinta portiunea de angajare a prezentatiei si
trece prin urmatoarele repere anatomice dinspre posterior spre anterior:

Promontoriu;
Marginea anterioara a aripioarelor sacrate;
Articulatia sacro-iliaca;
Liniile nenumite;
Eminenta ilio-pectinee;
Creasta pectineala;
Marginea superioara a simfizei pubiene.

Stramtoarea superioara, planul de angajare a mobilului fetal, prezinta o serie de

diametre antero-posterioare, oblice si transverse a caror valori exprimate in
centimetri sunt urmatoarele:
a) Diametrele anteroposterioare:
Diametrul promonto-suprapubian -11cm- uneste promontoriul
cu marginea superioara a simfizei pubiene; nu poate fi
apreciat clinic.

 Diametrul promonto-retropubian ( diametrul util, conjugata

vera) 10,5cm- diamtrul real de angajare a mobilului fetal
uneste promontoriul de punctul posterior cel mai proieminent
al simfizei pubiene (tuberculul retropubian)
Diametrul promonto-subpubian 12.5cm- uneste promontoriul
de marginea inferioara a simfizei pubiene; poate fi apreciat
clinic cu ocazia tactului vaginal.
b)Diametrele transverse:
Diametrul transvers median - 13cm- situat la egala distanta
intre simfiza si promontoriu
Diametrul transversal maxim- 13,5 cm- uneste punctele cele
mai indepartate ale liniilor nenumite
c) Diametrele oblice:
Diametrul oblic stang- 12.5 cm uneste eminenta iliopectinee stanga de articulatia sacroiliaca dreapta; cel mai
frecvent folosit de mobilul fetal pentru angajare;
Diametrul oblic drept - 12cm uneste eminenta ilio-pectinee
dreapta de articulatia sacroiliaca stanga.
2. Escavatia este spatiul cuprins intre stramtoarea superioara si cea inferioara ,
cu diametrul de 12 cm compatibila cu dimensiunile capului fetal usor flectat.
Delimitarea stramtorii mijlocii este data de :

marginea inferioara a simfizei pubiene

spinele sciatice
marginea inferioara a micilor ligamente sacro-sciatice
varful sacrului

Diametrele :
diametrul antero-posterior (sagital) de 11,5 - 12 cm
diametrul transvers , bisciatic de 10,8 - 11 cm
diametrele oblice: 11-11,5 cm
3. Stramtoarea inferioara planul de degajare a prezentatiei- reprezinta orificiul
inferior al excavatiei pelvine.
Delimitarea este data de un plan ce trece:

anterior prin marginea inferioara a simfizei pubiene

cele doua tuberozitati ischiatice
varful coccisului

Diametrele stramtorii inferioare sunt:

Diametrul antero posterior(cocci-subpubian)- uneste varful coccisului de

marginea inferioara a simfizei pubiene si are valoarea de 9.5 cm prin

retropulsia coccisului in timpul nasterii acest diametru capata valoarea de

11-12cm;
Diametrul transvers ( biischiatic/intertuberozitar) uneste cele doua
tuberozitati ischiatice are valoarea de 11cm.
Diametrele oblice - 11-12 cm

Axele bazinului - bazinul osos la gravide prezinta o inclinare inainte fata de

coloana vertebrala.
Axul stramtorii superioare sau de angajare corespunde axului care uneste
ombilicul cu coccisul.
Axul stramtorii inferioare sau de degajare este aproape vertical , coborat de la
promontoriu catre anus si face cu primul ax un unghi oblic de 100-110 grade
Axul escavatiei este o linie curba , cu concavitatea orientata anterior ,
obtinuta din unirea centrelor celor 3 stramtori.

Explorarea bazinului
1.Anamneza : antecedente medicale si chirurgicale
2.Inspectia : din fata si din profil, se vor inspecta si anomaliile coloanei vertebrale
, iar la sfarsit mersul gravidei pentru a verifica daca sunt membre scurtate sau
schiopatare.
3.Palparea: permite aprecierea tonusului muscular, rapoartelor dintre diferitele
puncte osoare, locul durerilor provocate, forma si simetria bazinului.
Repere osoase:
-anterior:simfiza pubiana (la nivelul liniei mediane)
-superior de pliul inghinal: spina iliaca antero-superioara
-lateral si posterior : crestele iliace, marele trohanter, spinele iliace posterosuperioare, varful apofizei sinoase L5, varful plicii interfesiere=sacru,
tuberozitatea ischiatica
4.a. Pelvimetria externa: va fi efectuata cu ajutorul compasului Baudloque si cu
banda metrica.
Se apreciaza:
-diametrul antero-posterior extern: intre apofiza lombara L5 si marginea
superioara a simfizei pubiene- 20cm
-diametrul bispinos : intre spinele iliace antero-posterioare- 24 cm

-diametrul bicret: situat intre punctele cele mai indepartate ale crestelor iliace28 cm
-diametrul bitronhanterian: situat intre fetele externe ale celor 2
trohanteri(drept si strang)- 32 cm
-diametrul bischiatic: intre fetele interne ale celor 2 ischioane- 11cm
Pentru a aprecia forma si gradul de inclinare a sacrului se evalueaza
rombul lui Michaelis delimitat de apofiza spinoasa a vertebrei L5 si marginea
superioara a pliului interfesier si 2 fosete laterale corespunzatoare spinelor iliace
postero-superioare. Acest romb in situatii normale este simetric cu o diagonala
mare de 11 cm, iar cea mica de 10 cm.

b. Pelvimetria interna
Se efectueaza prin tuseu vaginal la gravida in pozitie ginecologica si se vor obtine
informatii despre promontoriu, diametrele antero-posterioare ale bazinului si
diametrul promonto-subpubian, diametrele transerve, curbura arcului anterior
precum si dispozitia sacrului.
Este important sa se faca in ultimul trimestru de sarcina atunci cand partile moi
devin mai suple datorita imbibitiei gravidice.

Distociile osoase
Distociile osoase reprezinta totalitatea defectelor anatomice si morfologice,
congenitale sau dobandite ale bazinului osos
Fa de bazinul normal vicierea poate interesa izolat sau asociat dimensiunile
(bazin mare sau
bazin mic), forma (bazine asimetrice) i nclinaiile
Clasificarea tipurilor de distocii osoase:
I. Bazine modificate prin anomalii de dezvoltare iniial
II. Bazine viciate prin exces de maleabilitate
III. Bazine viciate prin leziuni ale coloanei vertebrale
IV. Bazine viciate prin leziuni ale membrelor inferioare
V. Bazine acoperite
VI. Bazine obstruate
I. Bazine modificate prin anomalii de dezvoltare iniial
1. Bazinul proporional strmtat (justaminor)
- se caracterizeaz prin micorarea simetric a tuturor diametrelor
- apare n special la picmice
2. Bazinul android (tip masculin)
- prezint ngustarea segmentului anterior al strmtorii superioare
- favorizeaz apariia varietilor occipito-transverse cu coborre i rotaie dificil

3. Bazinul antropoid (turtit transversal)

- apare frecvent la rasa neagr
- mrirea diametrelor antero-posterioare
- angajarea se face n diametrul antero-posterior
- coborre prin rotaie
4. Bazinul platipeloid
- turtit antero-posterior cu creterea diametrului transvers, diametrul antero
posterior micsorat la nivelul stramtorii superioare(SS)
- frecvent rezultat al unui rahitism precoce
5. Bazinul oblic ovalar simplu Naegele
- atrofia - unei aripioare sacrate
- a poriunii adiacente a osului iliac
- asimetrie important
- SS - aspect de elips oblic
- un diametru oblic scurt
- un diametru oblic lung dar neutilizabil
- natere pe cale natural - posibil numai la feii mici - cu angajare pe diametrul
oblic mare
6. Bazinul oblic ovalar dublu Robert
- atrofia ambelor aripioare sacrate
- sinestoz sacro-iliac bilateral
- naterea pe cale natural a unui ft la termen nu este posibil
7. Bazinul despicat
- rezult din malformaii congenitale ale peretelui anterior i posterior
- poate lipsi - sacrul (despicat posterior)
- pubisul (despicat anterior- Litzmann)
- se asociaz cu dezvoltarea compensatorie a ligamentelor
8. Bazinul viciat prin asimilaie
- atrage alungirea sacrului prin asimilarea
- ultimei vertebre lombare
- primei vertebre coccigiene
- promontoriul este nalt; sacrul alungit i simetric

II. Bazine viciate prin exces de maleabilitate

1. Bazinul rahitic
- bazin mic, cu oase subiri
- spinele i crestele pronunate, ascuite
- SS- turtit antero-posterior sau transversal
III. Bazine viciate prin leziuni ale coloanei vertebrale
1. Bazinul cifotic (traumatic sau pottic)
- leziunile bazinului depind de - sediul gibozitii (nalt, jos)
- unghiul gibozitii
- bazinul are form de plnie:

- deschidere larg superior

- strmtare progresiv de sus n jos
- strmtoare inferioar micorat
2. Bazinul scoliotic
- lateroversiunea planului stramtorii superioare
- devierea simfizei pubiene
3. Bazinul lordotic
- bazinul este anteversat
- sacrul cu curbura accentuat se deplaseaz micornd diametrul anteroposterior al SS i creterea diametrului SI
- bazinul apare turtit antero-posterior
IV. Bazine viciate prin leziuni ale membrelor inferioare
1.Bazinul coxalgic
- apare la femei cu osteomielita , TBC.
- deformarea este dat de chioptare
- are 2 variante:
a). bazinul culcat
b). bazinul de mers
2.Bazinul modificat prin luxaie congenital de old
a). unilateral
- bazin anteroversat nclinat lateral n partea bolnav
- sacrul rotit cu faa anterioar spre aceeai parte
b). bilateral
- anteversie exagerata a bazinului
- lrgirea diametrului biisciadic
V. Bazine acoperite (pelvis obtecta)
1. Bazinul spodilolistetic - se realizeaz prin alunecarea nainte a vertebrei L 5
datorit unor:
- fracturi
- osteite
- alungiri a arcului vertebral
- artrit sacro-lombar
Diametrul antero-posterior al SS este mult diminuat, prognosticul fiind funcie de
gradul deformaiei i al micorrii lui.
VI. Bazine obstruate
- pot s apar n - tumori ale pereilor sau organelor pelvine
- osteofite TBC
- exostoze rahitice
- calusuri vicioase
Prognosticul obstetrical depinde de:
- mrimea
- mobilitatea
- compresibilitatea formaiunilor