BAZINUL OSOS.

Este o centura formata prin articularea celor patru oase pelvine:

sacrul si coccisu asezate posterior si median, cele doua oase iliace asezate
anterior si lateral. Articularea se face prin trei simfize: anterior prin simfiza
pubiana si posterolateral prin simfizele sacro-iliace.
Datorita inbibitiei gravidice aceste articulatii permit oarecare mobilitate, avind
importanta deosebita in progresiunea produsului de conceptie, prin modificarea
diametrelor.
Bazinul osos are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus si este impartit in
doua de linia arcuata sau nenumita: superior, bazinul mare si inferior, bazinul
mic.
Bazinul mare are forma de pilnie si are importanta pentru obstetrica, deoarece
prin masurarea unor diametre externe (pelvimetria externa) obtinem informatii in
legatura cu forma si dimensiunile normale sau patologice ale bazinului
obstetrical. Aceste diametre sunt:
a)antero-posterior Baudeloque (de la varful apofizei spinoase L5 la marginea
superioara a simfizei pubiene) 20 cm si permite aprecierea diametrelor strimtorii
supe-roare
b)bispinos (intre cele doua spine iliace antero-superioare) =24 cm
c)bicrest (intre punctele cele mai inalte ale crestelor iliace) =28 cm
d)bitrohanterian (intre fetele externe a celor doua mari trohantere) = 32 cm si
apreciaza diametrul transversal al escavatiei pelviene.
Bazinul mic numit si bazin obstetrical este un canal osos cuprins intre strimtoarea
superioara care-l separa de bazinul mare si strimtoarea inferioara.Strimtoarea
superioara are trei diametre antero-posterioare cel mai important fiind womontoretropubian numit si conjugata vera sau diametrul util (DU) = 10,5 cm; doua
riametre transverse important fiind cel mediu (13 cm); diametrul oblic sting (1212,5 cm) si diametrul oblic drept (12 cm). Strimtoarea inferioara inchide jos micul
bazin.
Escavatia pelvina reprezinta canalul prin care coboara prezentatia si isi face
rotatia.
Unele boli pot produce modificari grave sau moderate ale bazinului. intilnim bazin
nodificat prin schiopatare, prin deformari ale curburilor coloanei vertebrale
(cifotic, scoliotic, lordotic) sau deplasari ale acesteia, bazinul rahitic,
osteomalacic1 sau acondroplazic, prin luxatie congenitala de sold.

http://anatomie.romedic.ro/bazinul-osos-normal

2.2.1. CANALUL SAU BAZINUL DUR

Strmtoarea superioara.
Pelvisul adultului este format din patru oase: sacrul, coccisul si doua oase iliace.
Osul iliac este format la rdul sau din ilion, ischion si pubis, care sunt strns
sudate prin articulatii sinostotice, nct formeaza un os unic.
Sacrul se uneste cu cele doua oase iliace prin articulatia sacro-iliaca si fiecare os
iliac se uneste unul cu altul prin simfiza pubiana. Coccisul se uneste cu sacrul
prin articulatia sacro-coccigiana.
Bazinul dur are doua segmente care nu au aceeasi importanta din punct de
vedere obstetrical. Astfel este bazinul mare care se gaeste deasupra liniei
nenumite a osului iliac si care este marginit posterior de vertebrele lombare,
lateral de fosele iliace si anterior de peretele abdominal inferior.
Bazinul mic sau bazinul obstetrical se gaseste situat ntre strmptoarea
superioara si strmptoarea inferioara.
Forma bazinului mic poate fi comparata cu un trunchi de con orientat cu baza
mare n sus si cu baza mica n jos.
Peretele posterior al escavatiei este mai nalt masurnd aproximativ 10 - 12 cm,
iar peretele anterior masoara 4,5 - 5 cm.
Peretii bazinului obstetrical sunt formati din os si partial din ligamente.
Peretele posterior este format de fata anterioara a sacrului. Corpul primei
vertebre sacrate proemina n interiorul cavitatii micului bazin.
Peretii laterali sunt limitati de suprafata osului coxal, de spinele - sciatice ti de
ligamente. Spinele sciatice au o deosebita importanta petru ca ntre ele se
gaseste diametrul cel mai mic al excavatiei.
Peretele anterior este alcatui din gaura obturatoare, de osul pubian si de ramul
ascendent al osului ischiatic.
Bazinul dur este delimitat n partea superioara de strmptoarea superioara si
inferior de strmptoarea inferioara. ntre cele doua strmptori este cuprinsa
escavatia. La mijlocul escavatiei se gaseste strmptoarea mijlocie.
Contur. n partea posterioara este delimitata de promontoriu si marginea
anterioara a aripioarelor sacrate, lateral de articulatiile sacro-iliace, linia
nenumita si ramul orizontal al pubisului, iar anterior de marginea superioara a
simfizei pubiene.
Forma este rotunda la majoritatea femeilor sau usor ovalara, cu o depresiune la
mijloc data de promontoriu, conferindu-i o forma_de trefla.

Fara a fi patologica, forma strmtorii superioare este foarte variabila si a fost

clasificata de numerosi autori. -Clasificarea cea mai des folosita este cea data de
Caldwell si Moloy, bazinul primind denumirea dupa forma strmtorii superioare.
Astfel, este bazinul ginoid sau ginecoid ntlnit n 50% din cazuri. Strmtoarea
superioara este aproape circulara. Bazinul antropoid se ntlneste n 30% din
cazuri, strmtoarea superioara este n forma de elipsa cu axul mare orientat
antero-posterior.

Bazinul android are o frecventa de 15%, forma strmtorii superioare este

triunghiulara.
Bazinul platipeloid se ntlneste n proportii de 5%, forma strmtorii superioare
este o elipsa cu diametru mare orientat transversal.
Dimensiunile strmtorii n bazinul ginecoid (cel mai frecvent) :
diametrul antero-posterior, promonto-suprapubian sau "conjugata
anatomica" se ntinde de la promontoriu la marginea superioara a simfizei
pubiene si masoara 11 cm.
diametrul promonto-retropubian, diametrul util, "conjugata obstetrica/a"
sau "conjugata vera" a autorilor clasici uneste promontoriul cu punctul
retropubian al lui Crouzot si masoara 10,5-10,8 cm. Este diametrul cel mai mic al
strmtorii superioare;
diametrul promonoto-subpubian se ntinde de la promontoriu la marginea
inferioara a simfizei pubiene si masoara 12 cm. Dintre toate diametrele anteroposterioare ale strmtorii superioare numai diametrul promonto-subpubian poate
fi apreciat prin pelvimetrie interna. Dupa masurarea lui se pot calcula si
dimensiunile celorlalte diametre antero-posterioare ale strmtorii superioare;
diametrele oblice, n numar de doua, unul stng si altul drept, merg_la_o
eminenta ileo-pectinee la o articulatie sacro-iliaca de partea opusa masoara n
medie 12 cm cel stng fiind ceva mai mare.
diametrele transversale. Diametrul transversal maxim uneste punctele
cele mai ndepartate a liniilor nenumite si masoara 13,5 cm;
diametrul transversal anatomic uneste doua puncte situate simetrie pe
liniile nenumite. Se gaseste la egala distanta de promontoriu si simfiza pubiana,
masoara 12 cm;
Axul strmtorii superioare se suprapune axului care trece prin planul ombiliccoccis, se numeste axul ombilico-coccigian. n directia acestui ax se face
angajarea si coborrea fatului n timpul nasterii
Conturul strmtorii superioare poate fi aproape n totalitate identificat prin
examenul vaginal. Prin acest examen se obtin informatii asupra promontoriului,
formei si nclinatiei lui, asupra aripioarelor sacrate, articulatiilor sacro-iliace,
asupra liniei nenumite, asupra ramului orizontal al pubisului si asupra simfizei
pubiene. Este important de stiut care este deschiderea unghiului pubian
deoarece ea difera dupa forma strmtorii superioare.
Strmtoarea inferioara - reprezinta orificiul inferior al bazinului dur.

Stramtoarea inferioara
Contur: vrful coccsiului, marginea inferioara a marilor ligamente sacrosciatice, margiea inferioara a tuberozitatilor ischiatice, ramurile ischio-pubiene si
marginea infeioara a simfizei pubiene.
Forma este romboidala. Cele doua triunghiuri care formeaza rombul nu sunt
dispus n acelasi plan si formeaza un unghi diedru cu o deschidere de 105 grade.
Diametrele strmtorii inferioare
diametrul antero-posterior, subcocci-subpubian se ntinde de la vrful
coccisului pna la marginea inferioara a simfizei pubiene si masoara 9,5 cm. Prin
luxarea posterioara a coccisului n tmpul nasterii este nlocuit cu diametrul sub
sacru subpubian care masoara 11-12 cm.
diametrul transveral, biischiatic sau intertuberozitar se ntide la fata
interna a unei tuberozitati ischiatice la alta si masoara 11-12 cm;
-

diametrele oblice, sunt evaluate la 12 cm.

Planul strmtorii inferioare face un unghi cu planl orizontal a carei deschidere

este de 10 grade.
Axul sau este aproape perpendicular pe axul ombilico-coccigian.
Determinarea dimensiunilor si formei bazinului osos
Aceasta determinare se face prin pelvimetrie si ecografie. Pelvimetria este
metoda prin care se masoara dimensiunile canalului dur.
Pelvimetria externa determina distantele dintre anumite puncte fixe
conventionale situate pe fata externa a bazinului osos si se face cu ajutorul
pelvimetrului.
Pelvimetria interna determina distanta dintre anumite puncte situate pe fata
interna a bazinululi osos si se face prin examenul vaginal digital.
Ecografia determina distanta dintre anumite puncte de pe fata interna a
bazinului osos.
Diametrul antero-posterior, conjugata externa sau diametrul Baudeloque este
situat ntre fata externa a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei L5 si
masoara 20 cm. Dimensiunile lui furnizeaza date asupra diametrului anteroposterior al strmtorii superioare.
Diametrul bispinos, distanta dintre spinele iliace antero-superioare masoara 24
cm. Diametrul bicret, distanta dintre punctele cele mai ndepartate a crestelor
iliace masoara 28 cm.
Diametrul bitrohanterian, situat ntre cele doua trohantere masoara 32 cm.
Diametrul biischiatic este distanta ntre fetele interne a tuberozitatilor ischiatice
se masoara cu panglica metrica sau cu pelvimetrul si are o dimensiune de 11 cm.
Delimitarea lui se face ntre urmatoarele puncte: apofiza spinoasa a vertebrei
L5, extremitatea superioara a santului interfesier ce corespunde vrfului sacrului

si cele doua spine posterosuperioare ale osului iliac sau articulatii sacroiliace care
clinic sunt date de doua mici adncituri laterale.
2.2.2. Bazinul/Canalul moale
Bazinul moale este alcatuit din formatiuni musculo-aponevrotice ,care situate n
interiorul bazinului osos permit mobilului fetal anumite miscari de rotatie flexiune
si deflexiune necesare n timpul mecanismului de nastere. Partile moi ale filierii
pelvigenitale n cursul nasterii sunt dilatate pasiv de prezentatia care este
mpinsa n jos de forta musculara uterina.
Canalul moale este format din col, vagin si vulva.
Se poate considera si la nivelul canalului moale o strmtoare superioara alcatuita
din col care se continua cu istmul uterin, o strmtoare inferioara, orificiul vulvar
nconjurat de muschii bulvocavernosi si ischiocavernosi, iar vaginul ar constitui
escavatia canalului moale.
n timpul nasterii toate aceste formatiuni, sunt destinse prin trecerea fatului,
putnd sa opuna o oarecare rezistenta daca au o structura histologica anumita
sau pregatirea din cursul sarcinii a fost insuficienta. Portiunea cervico-istmica
este cea care formeaza un diafragm ntre cavitatea uterina si cavitatea vaginala.
Prin dilatarea acesteia se realizeaza un canal unic care porneste de la fundul
uterului si se termina la orificiul vulvar.