BAZINUL FEMININ

BAZINUL FEMININ

 Bazinul osos este un recipient solid

pentru organele genitale feminine, rect,
vezică şi ţesuturile adiacente. Acest
bazin formează canalul, pe care
înaintează fătul în timpul naşterii, numit
canalul de naştere, filiera genitală (pelvi-
genitală) sau cale obstetricală. Structura
bazinului feminin are o importanţă mare
în obstetrică.
 OASELE BAZINULUI

 Bazinul este format din patru oase:

două oase anonime (coxale), sacru şi
coccis. Oasele cocsale formează pereţii
anteriori şi laterali ai bazinului osos,
sacrul şi coccisul – cel posterior.
OASELE BAZINULUI
 Osul coxal (os innonimatum) este
constituit pînă la vîrsta de 16 – 18
ani din 3 oase unite prin cartilage:
ileon, pubis şi ischion. După
osificarea cartilagelor oasele
menţionate se sudează între ele la
nivelul cavităţii cotiloide, pubisul –
anterior, ischionul – inferior.
OASELE BAZINULUI
 Ileonul (os ileum) este constituit din două părţi:
corp şi aripă.
Creasta osului iliac se termină posterior prin
spina iliacă postero - superioară, mai jos de
care se situieză încă o proeminenţă – spina
iliacă postero – inferioară.
Pe faţa internă a osului iliac, la nivelul trecerii
aripii în corp se situiază o creastă pectinee,
care formează linia arcuită terminală sau
nenumită (linia innominata). Această linie
pleacă pe sacru şi trece transversal peste tot
osul iliac, continuindu-se în faţă prin marginea
superioară a osului pubis.
 OASELE BAZINULUI
 Sacru (os sacrum) este format din cinci vertebre
sudate. Dimensiunile vertebrelor sacrale scad pe
măsură, ce se situiază mai jos, ceea ce imprimă
sacrului forma unui con retezat. Partea lui lată –
baza sacrului este orientată în sus, partea îngustă –
vîrful sacrului – în jos.
Baza sacrului se articulează cu vertebra V lombară.
Promontoriul (promontorium) se găseşte în mijlocul
feţei anterioare a bazei sacrului sub forma unei
proieminenţe.
Coccisul (os coccigis) este alcătuit din 4 - 5 vertebre
nedezvoltate, fuzionate între ele, care se
îngustează, formînd un os mic.
ARTICULAŢIILE BAZINULUI
 Oasele bazinului se unesc prin simfiză şi articulaţiile
sacroiliace şi sacro – coccigiene. În aceste articulaţii
se găsesc straturi cartilaginoase.
Simfiza este o articulaţie semimobilă. Ambele oase
pubis se unesc în simfiză printr-un cartilagiul
intercalat, în care adesea se găsesc o cavitate mică în
formă de fantă cu un conţinut lichid. Aceasta se
măreşte în timpul sarcinii.
Pe marginea superioară a simfizei este întins
ligamentul pubian superior, pe marginea inferoară –
ligamentul arcuit. Pe feţele externă şi internă a simfizei
se găsesc ligamentele pubiene anterior şi posterior.
 BAZINUL MARE
Bazinul este compus din două porţiuni –
bazinul mare şi bazinul mic. Limitele dintre
bazinul mare şi bazinul mic sunt:
1. anterior – de marginea simfizei şi a oaselor
pubiene;
2. posterior de promontoriu;
3. lateral – de liniile anonime. Suprafaţa care
separă bazinul mare de cel mic se numeşte
strîmtoarea superioară sau întrarea în bazinul
mic şi are o mare importanţă în obstetrică.
 BAZINUL MIC

 Bazinul mic formează partea osoasă a

canalului de naştere. Peretele posterior
al bazinului este format de sacru şi
coccis, pereţii laterali – de oasele
sciatice şi cel anterior – de oasele
pubiene şi simfiză. Peretele posterior al
bazinului mic este de trei ori mai lung
decît cel anterior. Porţiunea lui
superioară se prezintă ca un inel osos
complect inextensibil.
Bazinul mic are patru planuri:

 PLANUL STRÎMTORII SUPERIOARE

A BAZINULUI
 PLANUL PĂRŢII LATE A EXCAVAŢIEI
BAZINULUI
 PLANUL PĂRŢII ÎNGUSTE A
EXCAVAŢIEI BAZINULUI
 PLANUL STRÎMTORII INFERIOARE A
BAZINULUI.
 AXUL OBSTETRICAL (CONDUCĂTOR )
AL BAZINULUI.
 Dacă am uni mijlocul diametrelor drepte ale
tuturor planurilor bazinului, nu am căpăta o linie
dreaptă, ci una concavă, îndreptată spre simfiză.
Linia care uneşte centrele tuturor diametrelor
drepte a bazinului se numeşte axul
conducător (obstetrical) al bazinului. Axul
conducător al bazinului la început are o
traectorie dreaptă, iar la nivelul excavaţiei
bazinului se curbează în raport cu concavitatea
suprafeţei interne a sacrului. În timpul naşterii
fătul trece prin canalul de naştere în conformitate
cu direcţia axului obstetrical.
ÎNCLINAREA BAZINULUI.

 La femei în poziţie verticală marginea

superioară a simfizei se găseşte mai jos
de promontoriu, congugata vera, normal
formează cu suprafaţa orizontului un
unghi de 55-60%. Raportul dintre planul
strîmtorii superioare şi suprafaţa
orizontală se numeşte înclinarea
bazinului.
DEOSEBIRILE DINTRE BAZINUL
FEMININ ŞI MASCULIN.
 Oasele bazinului feminin în comparaţie cu oasele celui
masculin sînt mai subţiri, mai fine, mai netede.
 Bazinul feminin este mai lat şi mai jos, bazinul
masculin mai îngust şi mai înalt.
 Sacrul la femee este mai lat şi mai puţin concav ca la
bărbat. Promontoriul se reliefează anterior mai puţin
la femie decît la bărbat. Simfiza bazinului feminin este
scurtă şi mai lată.
 La femiei strîmtoarea superioară este mai largă, forma
ei este oval- transversală, cu o concavitate în regiunea
promontorului. La bărbat această strîmtoare are forma
unei inimi, ca urmare a reliefării pronunţate a
promontorului.
 Strîmtoarea inferioară a bazinului femienin este mai lată.
 PELVIMETRIA
 Bazinul se măsoară cu instrument special –
pelvimetru.
 El are forma unui compas, prevăzut cu o scară, pe care
se găsesc gradaţii în centimetrii şi jumătăţii de
centimetru. La jumătăţile pelvimetrului se găsesc butonii
cu care măsurăm distanţa respectivă.
 Ramurile pelvimetrului se iau în mîini în aşa fel, încît
degetele mari şi arătătoare să ţină butoanele. Scara cu
dimensiuni e îndreptată în sus. Cu degetele arătătoare
se palpează punctele, corespunzătoare distanţelor
determinate. Pe aceste puncte se aplică butoanele
ramurilor pelvimetrului şi se citesc pe scara
dimensiunilor.
POZIŢIA - Gravida se culcă pe spate (decubit dorsal) cu
picioarele întinse
DISTANŢA SPINARUM

 (diametrul bispinos) – este distanţa

dintre cele două spine iliace antero-
superioare. Butonii pelvimetrului se
apasă la marginile externe a spinelor
antero – superioare. Diametrul este de
24 - 25 cm.
DISTANŢA CRISTARUM

 (diametrul bicrest) – distanţa dintre cele

mai îndepărtate puncte ale crestelor
iliace. După măsurarea diametrului
bispinos, butonii se mută de pe spine pe
marginea externă a crestelor iliace pînă
cînd se apreciază distanţa cea mai
mare. Diametrul 28 - 29 cm.
DISTANŢA TROHANTERICĂ
 - (diametrul bitrohanterian) – este distanţa
dintre cele două trohantere mari ale oaselor
femorale. Se caută punctele cele mai
îndepărtate ale trohanterelor mari şi se apasă
pe ele butonii pelvimetrului. Distanţa e de 30 -
31 cm. Palparea trohanterelor dacă este
dificilă se propune gravidei să mişte plantele
picioarelor înăuntru şi înafară, acest procedeu
înlesneşte depistarea trohanterelor.
CONJUGATA EXTERNĂ
 este diametrul drept (antero-posterior) al
bazinului. Gravida se află în decubit lateral cu
piciorul de jos flectat în articulaţia genunchiului şi
coxofemorală, iar cel deasupra - întins. Un
buton al pelvimetrului se aplică pe marginea
supero-externă a simfizei, celălat se apasă în
fosa suprasacrală, care se găseşte între apofiza
spinoasă a vertebrelor V lombară şi I sacrală.
Fosa suprasacrală coincide cu unghiul superior
al rombului Mihaielis. Conjugata externă este de
20 cm.
CONJUGATA DIAGONALĂ
 Este distanţa de la marginea inferioară a
simfizei la punctul cel mai proeminent al
promontoriului. Se determină prin tactul vaginal,
respectînd regulile asepsiei şi antisepsiei.
Degetele indexul şi mediusul se introduc în
vagin, degetele inelar şi mic se flectează,
apăsînd pe perineu. Dacă promotoriul este
atins, vîrful degetului mijlociu se fixează pe vîrful
promotoriului, iar muchia palmei se fixează pe
partea inferioară a simfizei. Fixînd punctul notat,
scoatem mîina din vagin şi apelînd la altă
persoană măsurăm cu pelvimetru distanţa de la
vîrful mediusului şi punctul fixat. Distanţa 12,5 -
13 cm.
 CONJUGATA VERA
 Uneşte promontoriul cu punctul cel mai proeminent
de pe suprafaţa internă a simfizei. Conjugata
anatomică este puţin mai mare – distanţa de la
promontoriu pînă la mijlocul marginii superioare a
simfizei. Pentru a determina conjugata vera din
conjugata externa se scad 9cm, iar din conjugata
diagonală se scad 1,5 – 2cm. Conjugata vera este de
11cm.
 Diametrele transverse ale bazinului şi conjugata
externă se măsoară la toate gravidele şi parturientele.
Conjugata diagonală nu poate fi întodeauna măsurată,
deoarece într-un bazin normal promotoriul nu se
distinge.
DETERMINAREA UNGHIULUI
PUBIAN
 într-un bazin cu dimensiunile normale
unghiul pubian este de 90 - 100 grade.
Micşorarea sau mărirea acestui unghi
indică anomalii în configuraţia bazinului.
DIAMETRELE OBLICE ALE
BAZINULUI
 distanţa dintre spina iliacă antero-
superioară şi spina iliaca postero-
superioară de pe partea opusă şi invers;
 distanţa de la marginea superioară a
simfizei pînă la spina postero-superioară
dreaptă şi stîngă;
 distanţa de la fosa suprasacrată şi spinele
iliace antero-superioare dreaptă şi stîngă.
 ROMBUL MIHAELIS

 1. Apofiza spinală a vertebrei lombare

 2. Creasta osului iliac
 3. Spina postero-superioară