BAZINUL OSOS

Bazinul osos normal. Bazinul obstetrical. Pelvisul minor

Terminologie: pelvis mic sau pelvis minor, denumit si excavatie pelvina,
bazin dur, bazin obstetrical sau cavitate pelvina.
Bazinul osos este un canal format din doua parti telescopate:
- canalul extern dur sau canalul osos, format din: oasele iliace, sacru si
coccis, unite anterior prin simfiza pubiana si posterior prin simfizele
sacro-iliace. Articulatiile de tip simfizar sunt sustinute de ligamente, din
acest motiv mobilitatea fiind foarte redusa.
- canalul intern moale, format din: colul uterin, vagin si inelul vulvar.
Din punct de vedere anatomic este greu de definit bazinul normal ca
fiind bazinul ideal, acesta trebuie ca prin forma si dimensiuni sa
permita trecerea capului fetal.
Localizarea bazinului osos: intre coloana vertebrala si membrele
inferioare, prin acestea transmitand greutatea corpului la sol. Situat
sub linia terminalis este implicat direct in mecanismul nasterii.
Forma bazinului este de trunchi con, orientat cu baza mare superior
Fata endopelvina a bazinului este impartita de linii nenumite in doua
portiuni:
1. Marele bazin sau pelvisul fals este format de fosele iliace interne
de pe fata interna a celor doua oase coxale si nu are interes
obstetrical.
2. Micul bazin sau bazinul obstetrical:
- forma de trunchi de con cu baza mare orientata superior.
- doua fete: externa-exopelvina, interna-endopelvina.

- patru pereti: anterior, posterior, laterali. Peretii sunt inegali,

posterior au inaltimea de 12 cm diminuandu-se treptat, anterior
ajung sa masoare 4-5 cm la nivelul simfizei pubiene, iar peretii laterali
sunt convergenti in jos.
Fata endopelvina a canalului dur este formata din:
- posterior: fata anterioara a sacro-coccisului, concava de sus in jos.
- lateral: fata interna a spinelor sciatice si corpul ischioanelor.
- anterior: fata posterioara a corpurilor pubiene si simfizei pubiene,
avand sub marginea superioara proeminenta numita culmenul
retropubian al lui Crouzat.

Canalul dur este delimitat superior si inferior de stramtoarea

superioara, respectiv inferioara, intre care se gaseste escavatia
pelvina.
Cele 3 etaje ale micului bazin:
- orificiul de intrare-stramtoarea superioara cilindrica.
- excavatia cu rol esential in mecanismul de rotatie, datorita
dimensiunilor superioare capului fetal.
- orificiul inferior al bazinului a lui Farabeuf.
A. Stramtoarea superioara
1. Definitie: stramtoarea superioara reprezinta portiunea de angajare a
prezentatiei.

2. Delimitarea stramtorii superioare: dinspre posterior spre anterior:

promontoriu, marginea anterioara a aripioarei sacrate, articulatia sacro-
iliaca, linia nenumita, eminenta ileo-pectinee, creasta pectineala,
marginea superioara a simfizei pubiene.

Tinand cont de faptul ca elementele care delimiteaza stramtoarea

superioara nu se afla toate la acelasi nivel, datorita faptului ca
promontoriu si simfiza pubiana se afla situate mai sus decat planul
liniilor nenumite, mai multi autori considera ca stramtoarea superioara
este canalul (cu inaltimea de 1,5 cm) delimitat de planul ce trece la
nivelul promontoriului si marginii superioare a simfizei pubiene si
inferior prin planul liniilor nenumite, plan in care se descrie diamentrul
antero-posterior „adevarat”.
4. Diametrele si axele stramtorii superioare

a) diametrele sagitale sau antero-posterioare:

- diametrul promonto-suprapubian: conjugata anatomica delimitata de
promontoriu si marginea superioara a simfizei pubiene avand o
lungime de 11 cm.
- diametrul promonto-retropubian: diametrul util al lui Pinard, numita
si conjugata vera uneste promontoriul si tuberculul retropubian a lui
Crouzat, cu o lungime de 10, 5-11 cm.

- diametrul promonto-subpubian: numit si conjugata diagonalis este

delimitat de promontoriu si marginea inferioara a simfizei pubiene
masurand 12 cm.
- diametrul antero-posterior „adevarat” a fost descris de Caldwell si
Moloy, situat in planul liniilor nenumite, plan la care stramtoarea
superioara formeaza un cerc osos complet.
b) diametrele transversale:
- diametrul transversal maxim uneste punctele cele mai indepartate
ale liniilor nenumite, masurand 13-13,5 cm. Este mai apropiat de
simfiza decat de promontoriu, deci este situat mai anterior. Nu este
utilizat de prezentatie datorita proeminentei promontoriului.
- diametrul transversal median sau util: situat la egala distanta intre
simfiza si promontoriu, unind cele doua puncte de pe liniile nenumite.
Imparte stramtoarea superioara in doua arcuri egale si masoara 12-
12,8 cm. Arcul anterior trece prin exremitatile diametrului transvers
median si simfiza pubiana si are raza de 6,5 m. Arcul posterior, aflat in
spatele diametrului transvers este impartit de promontoriu in doua
elipse secundare ce reprezinta ariile de angajare. Axul acestor elipse
se intinde de la nivelul eminentei ileo-pectinee si articulatia sacro-
iliaca reprezintand diametrele oblice.
c) diametrele oblice: in numar de doua unesc eminenta ileo-pectinee
cu articulatia sacro-iliaca de partea opusa.
Diametrul oblic stang este denumit si diametrul oblic I si masoara 12,
5 cm, iar diametrul oblic drept, denumit si diametrul II, masoara 12 cm
si este deosebit de important pentru ca este folosit in angajarea
prezentatiei. Pentru a pastra simetria bazinului, intre cele doua
diametre oblice nu trebuie sa existe o diferenta mai mare de 1 cm. In
cazul prezentatiei oblice, sinusul sacro-cotiloidian reprezinta partea
posterioara a ariei de angajare.
5. Forma stramtorii superioare:
Forma este variabila in functie de limitele fiziologice, cunoscandu-se
faptul ca factorii patogenici (rahitism, leziuni vertebrale, leziuni ale
articulatiei coxo-femurale) actioneaza determinand modificari ale
bazinului normal si in acelasi timp si a stramtorii superioare, iar aceste
modificari influenteaza intr-un grad variabil prognosticul de nastere.
Clasificari ale bazinelor:
Clasificarea lui Von Stein: bazata pe criterii morfologice: bazin
rotund, eliptic longitudinal, transversal si trunchiat.
Turner a propus o clasificare a bazinelor in functie de forma in bazin
dolicopelic, mesatipelic, platipelic.
Thoms imbunatateste clasificarea lui Turner:
- bazin dolicopelic: diametru antero-posterior mai mare decat
diametrul transversal maxim.
- bazin mesatipelic: diametrul antero-posterior egal cu diametrul
transvers maxim.

- bazin brahipelic: diametrul antero-posterior mai mare cu 1-3 cm

fata de diametrul transvers maxim.
- bazin platipelic: diametrul transvers maxim este mai mare cu 3 cm
decat diametrul antero-posterior.
Dupa forma stramtorii superioare, Caldweel si Moloy impart bazinele
in:
- bazin ginecoid: are forma aproximativ rotunda si corespunde
bazinelor mesatipelic si brahipelic ale lui Thoms.
- bazin antropoid: cu forma de elipsa si axul mare antero-posterior.
- bazin platipeloid: corespunde bazinului platipelic a lui Thoms.
- bazin android: are aspect triunghiular asemanator bazinului masculin.
Se remarca o crestere a riscului obstetrical o data cu cresterea
frecventei tipurilor ainadecvate de bazin.
Orientarea stramtorii superioare
Planul stramtorii superioare este definit prin diametrul transvers
maxim si punctul cel mai proeminent de la nivelul fetei posterioare a
simfizei pubiene, atingand sacrumul la 15 mm sub promontoriu.
Stramtoarea superioara este orientata in jos si spre anterior, formand
cu orizontala un unghi orientat posterior de 60°.
B. Escavatia si stramtoarea mijlocie
Escavatia
1. Definitie: escavatia se defineste a fi spatiul cuprins intre
stramtoarea superioara si inferioara.

2. Delimitarea: superior-stramtoarea superioara, inferior-stramtoarea

inferioara, posterior-un perete inalt de 12 cm, anterior-un perete de 4-
5 cm, lateral-peretii laterali ai pelvisului ce scad in inaltime dinapoi
inainte. In timp, escavatia participa la mecanismul nasterii.

Pe sectiune, escavatia are forma regulata, cu diametrul de 12 cm,

compatibila cu dimensiunile capului fetal usor flectat. Din aceasta
cauza deflectarea se produce frecvent in acest spatiu.
Elemente anatomice ale escavatiei
Peretele posterior este format din fata anterioara a sacrumului si a coccisului, de forma
concava in sens vertical dar si antero-posterior.
Fata anterioara a sacrumului are raport important cu plexul sacrat, fapt care explica
durerile exagerate din timpul coborarii prezentatiilor posterioare. Apasarea exercitata
de prezentatia posterioara pe plexul sacrat este mai mare decat apasarea exercitata de
prezentatia anterioara, fapt care explica parezele de sciatic popliteu extern mai ales
atunci cand concavitatea sacrumului este mult diminuata.
Peretele anterior este format din fata posterioara a simfizei pubiene si de unghiul
pubisului. Inaltimea este de 3,5-5 cm iar grosimea de 1,5 cm. Orientarea simfizei este
de sus in jos si dinainte inapoi si face cu verticala un unghi de 50° deschis inferior. Pe
fata sa posterioara, simfiza pubiana prezinta o proeminenta denumita tuberculul lui
Crouzat si reprezinta extremitatea anterioara a diametrului antero-posterior
promonto-retropubian.
Peretii laterali sunt delimitati superior de linia nenumita iar inferior de stramtoarea
inferioara, inaltimea lor scazand dinspre posterior unde ating 12 cm spre simfiza
pubiana unde masoara 4-5 cm.
Acesti pereti sunt formati de fata interna a coxalului, situata sub liniile nenumite, care
corespunde fundului cavitatiii cotiloide, spinele sciatice si corpul ischionului.
Escavatia poate fi asemanata cu un cilindru, initial rectiliniu, care se curbeaza anterior,
deschizandu-se apoi la nivelul stramtorii inferioare.
b) diametrele transverse:
- diametrul biischiatic sau intertuberozitar masoara 11-12,5 cm si este
foarte dificil de determinat cu exactitate deoarece punctele de reper nu
sunt precise si pentru ca intervine eroarea indusa de partile moi.
- diametrul „interpubic” sau biischiatic anterior uneste punctele cele
mai indepartate de pe concavitatea ramurilor ischiopubiene.

c) diametrele oblice masoara 11-12 cm.

4. Planul si axa stramtorii inferioare

Orientarea stramtorii inferioare: planul cocci-subpubian face cu
orizotala un unghi de 10° deschis spre posterior.
D. Inclinatia pelvisului
In ortostatism, pelvisul este inclinat spre posterior si inferior fata de coloana
vertebrala cu care face un unghi de 60°. Valoarea acestui unghi de inclinatie
este data de planul stramtorii superioare dusa la nivelul simfizei pubiene.
Promontoriu este unghiul format intre ultima vertebra lombara si baza
sacrumului si are valoarea de 107-110°.
In acelasi plan frontal se gaseste spina iliaca antero-superioara si simfiza
pubiana, a carei suprafata endopelvina priveste posterior si superior, pe cand
fata anterioara a sacrumului este orientata spre anterior si inferior.

In decubit dorsal, bazinul este situat anterior fata de coloana vertebrala,

formand 45°. Valoarea acestui unghi este data de planul stramtorii superioare
si axa stramtorii inferioare ce intalneste promontoriul si planul stramtorii
superioare.
Planul stramtorii inferioare care va fi dus prin varful coccisului in ortostatism,
va forma cu orizontala dusa de la nivelul marginii inferioare a simfizei pubiene
un unghi de 10-11°. In decubit dorsal acest unghi se va anula.
4. Diametrele escavatiei
La nivelul segmentului superior al excavatiei, diametrele antero-
posterioare, oblice si transverse sunt aproape egale si masoara 12,5
cm.

La nivelul stramtorii mijlocii se descriu diametrele sagitale, oblice si

transverse.
Date despre stramtoarea mijlocie:
Definitie: stramtoarea mijlocie este portiunea ingustata a escavatiei
situata la nivelul spinelor sciatice, neavand puncte sigure de reper.
Clasic delimitarea stramtorii mijlocii este data de: marginea
inferioara a simfizei pubiene, spinele sciatice, marginea inferioara a
micilor ligamente sacro-sciatice si varful sacrumului, repere aflate pe
planuri diferite. Stramtoarea mijlocie este delimitata de proeminenta
spinelor sciatice.
Planul acestei stramtori mijlocii nu este paralela cu stramtoarea
superioara fiind mai putin inclinat pe orizontala.
Diametrele sagitale ale stramtorii mijlocii:
- subsacro-subpubian: 11-11,5 cm.
- antero-posterior al lui Brindeau ajunge posterior mai sus de varful
sacrumului si masoara 11,8 cm.
- sagital anterior: de la simfiza pubiana la spina sciatica: 8,5-9,6 cm.
- sagital posterior: de la diametrul bisciatic la varful sacrumului: 5-5,5
cm.a
- sagital integral: format din diametrul sagital anterior si diametrul
sagital posterior si masoara 11,4 cm.
- distanta lui Steer: de la varful sacrumului la planul coronal: 3-4,5 cm.
Diametrele transversale ale stramtorii mijlocii:
- diametrul bispinos: 10-11 cm.
- diametrul bispinos luat la baza spinelor sciatice: 10,2 cm.
- diametrul transvers maxim situat inaintea diametrului bispinos: 11-
12 cm.
Diametrele oblice: 11-11, 5cm.
5. Planurile si axele escavatiei
Escavatia are forma unui cilindroid neregulat, care este curbat
anterior si taiat superior de sus in jos si dinapoi inainte, iar inferior
este taiat invers. Este format prin suprapunerea mai multor
segmente si deci axa escavatiei este rezultata din unirea succesiva a
tuturor centrelor ariilor sau planurilor ce constituie escavatia.
Aceasta axa a fot studiata de Brindeau si Budin, reprezinta axul
obstetrical si este curbat ventral, fiind paralel cu cocavitatea sacro-
coccigiana.
6. Forma escavatiei. Tipurile morfologice de bazin
Clasificarea dupa Caldwell si Molloy:
- bazin ginecoid sau mezatipelic.
- bazin android sau brahipelic.
- bazin antropoi sau dolicopelic.
- bazinul platipeloid sau platipelic.
- tipuri mixte de bazin
C. Stramtoarea inferioara
1. Definitie: stramtoarea inferioara este orificiul inferior de iesire
din bazinul osos sau orificiul de degajare a fatului.

2. Delimitarea: anterior-marginea inferioara a simfizei pubiene,

posterior- varful coccisului, lateral-marginea inferioara a marilor
ligamente sacro-sciatice si a ramurilor ischio-pubiene.
Reperele ce o delimiteaza nu sunt situate in acelasi plan, deci
delimiteaza de fapt un canal.
3. Diametrele stramtorii inferioare

a) diametrele sagitale:
- diametrul cocci-subpubian: de la marginea inferioara a simfizei pubiene pana la
nivelul varfului coccisului, masoara 9,5 cm si poate ajunge la 12,5 cm dupa retropulsia
coccisului.
- diametrul sagital posterior uneste linia intertuberozitara cu varful sacrumului si
masoara 8,5 cm. Atunci cand unghiul subpubian este inchis, importanta diametrului
sagital posterior creste, pentru ca prezentatia sa poate fi impinsa indarat de
convergenta ramurilor ischiopubiene.
- diametrul sagital anterior: uneste marginea inferioara a simfizei pubiene cu linia
intertuberozitara.
- diametrul „adevarat” al stramtorii inferioare este propus de Morris si Thoms si arata
extremitatea anterioara adevarata sau utilizabila a stramtorii, tinand seama de faptul
ca angulatia subpubiana impiedica capul fetal sa ajunga la extremitatea anterioara a
acesteia si astfel o parte din diametrul subcocci-subpubian ramane neutilizabil. Acest
diametru se intinde de la nivelul varfului sacrumului si pana la o linie transversa situata
intre ramurile ischiopubiene, linie care nu poate fi depasita de capul fetal ca urmare a
convergentei ramurilor schiopubiene catre simfiza.
b) diametrele transverse:
- diametrul biischiatic sau intertuberozitar masoara 11-12,5 cm si
este foarte dificil de determinat cu exactitate deoarece punctele de
reper nu sunt precise si pentru ca intervine eroarea indusa de
partile moi.
- diametrul „interpubic” sau biischiatic anterior uneste punctele
cele mai indepartate de pe concavitatea ramurilor ischiopubiene.

c) diametrele oblice masoara 11-12 cm.

4. Planul si axa stramtorii inferioare

Orientarea stramtorii inferioare: planul cocci-subpubian face cu
orizotala un unghi de 10° deschis spre posterior.
Axul acestui plan trece pe la nivelul promontoriului, iar in jos pe la
nivelul anusului.
D. Inclinatia pelvisului
In ortostatism, pelvisul este inclinat spre posterior si inferior fata de
coloana vertebrala cu care face un unghi de 60°. Valoarea acestui
unghi de inclinatie este data de planul stramtorii superioare dusa la
nivelul simfizei pubiene. Promontoriu este unghiul format intre ultima
vertebra lombara si baza sacrumului si are valoarea de 107-110°.
In acelasi plan frontal se gaseste spina iliaca antero-superioara si
simfiza pubiana, a carei suprafata endopelvina priveste posterior si
superior, pe cand fata anterioara a sacrumului este orientata spre
anterior si inferior.

In decubit dorsal, bazinul este situat anterior fata de coloana

vertebrala, formand 45°. Valoarea acestui unghi este data de planul
stramtorii superioare si axa stramtorii inferioare ce intalneste
promontoriul si planul stramtorii superioare
Explorarea bazinului
A. Explorarea clinica
Explorarea clinica va fi efectuata in acelasi timp cu examinarea coloanei
vertebrale si a soldului, deoarece aceste trei segmente se pot influenta
reciproc.

A. 1. Interogatoriu: se va cauta antecedentele medicale si chirurgicale.

Importante sunt: numarul de nasteri, modalitatea nasterii, prezentatia,
greutatea fetilor, interventiile obstetricale.

A. 2. Inspectia: va fi efectuata din fata si din profil. Prognosticul poate fi

evaluat si in functie de talie, mai ales in cazul gravidelor cu talia sub 1,50
m. Se va inspecta si anomaliile coloanei vertebrale, anaomaliile
soldurilor, iar la final se va inspecta mersul gravidei pentru a observa
eventualele anomalii (scurtarea membrelor, schiopatarea).
A. 3. Palparea: permite aprecierea tonusului muscular, rapoartele
dintre diferitele puncte osoase, locul durerilor provocate, prezenta
impastarii sau fluctuentei si temperatura cutanata, apoi se va verifica
forma si simetria bazinului.
Se identifica mai intai principalele repere osoase:
- anterior, la nivelul liniei mediane se palpeaza simfiza pubiana, creasta
pubisului, lateral de acesta, tuberculul sau spina pubisului. Inferior de
simfiza pubiana se palpeaza arcul pubian ce se continua cu ramura
descendenta a pubisului.
- superior de pliul inghinal se palpeaza cu usurinta spina iliaca antero-
superioara inclinata in jos, formand cu orizontala un unghi de 15°,
unghi care creste in caz de bazin mare si scade in bazin mic. Pe fata
posterioara a bazinului se palpeaza creasta sacrata, tuberozitatile
ischiatice, ramul inferior al ischionului.
- lateral si posterior se palpeaza crestele iliace, marele trohanter,
spinele iliace postero-superioare, varful apofizei spinoase a vertebrei
lombare L5, varful plicii interfesiere corespunzatoare varfului
sacrumului si tuberozitatea ischiatica.
Pelvimetria externa: va fi efectuata cu ajutorul compasului Baudloque
si cu banda metrica.
Totusi aceste masuratori nu pot evalua exact dimensiunile stramtorii
superioare sau a escavatiei, doar in caz de distocie severa.
Se apreciaza:
- diametrul antero-posterior extern: intre apofiza lombara L5 si
marginea superioara a simfizei pubiene: masoara 20 cm.
- diametrul bispinos: intre spinele iliace antero-superioare: 24 cm.
- diametrul bicret: situat intre punctele cele mai indepartate ale
crestelor iliace: masoara 28 cm.
- diametrul bitrohanterian: situat intre fetele externe ale celor doi
trohanteri: drept si stang si masoara: 32 cm.
- diametrul biischiatic: intre fetele interne ale celor doua ischioane: 11
cm. Acest diametru a lui Tarnier se masoara la gravida in pozitie
ginecologica, masurand distanta dintre cele doua tuberozitati
ischiatice.
Distanta dintre cele doua pliuri inghinale masora diametrul prepubian
la marginea superioara a simfizei pubiene si este de 12 cm. Acest
diametrul constituie baza triunghiului prepubian a lui Trillat, triunghi
isoscel in mod normal. Acest diametrul prepubian masoara indirect
diametrul transvers al stramtorii superioare.
Pentru a aprecia forma si gradul de inclinare a sacrumului se
evalueaza rombul lui Michaelis, delimitat de apofiza spinoasa a
vertebrei lombare L5, marginea superioara a pliului interfesier si doua
fosete laterale corespunzatoare spinelor iliace postero-superioare.
Acest romb in situatii normale este simetric, cu diagonala mare de 11
cm, iar cea mica de 10 cm. Daca triunghiul superior isi reduce
inaltimea sub 4, 5 bazinul este fie turtit transversal, fie stramtat, iar
daca este asimetric, desemneaza un bazin asimetric.
Pelvimetria externă (1-diametrul bi-crest ; 2-
diametrul bi-spinos ; 3-diametrul bi-
trohanterian).
Măsurarea conjugatei externe.
Pelvimetrie interna
Acest examen intern va fi efectuat sistematic in cursul examinarilor
prenatale, important a se realiza in ultimul trimestru de sarcina, atunci
cand partile moi devin mai suple datorita imbibitiei gravidice,
permitand astfel o buna apreciere.
Se va efectua prin tuseu vaginal la gravida in pozitia ginecologica si se
vor obtine informatii despre: promontoriu, diametrele antero-
posterioare ale bazinului, diametrul promonto-subpubian, diametrele
transverse, curbura arcului anterior, precum si dispozitia sacrumului.
La primipare, in primele doua trimestre de sarcina se efectueaza mai
greu, dar spre sfarsitul trimestrului trei de gestatie se practica in
conditii bune.
Evaluarea promontoriului
Obstetricianul se va pozitiona cu cotul pe planul patului, iar prin tuseu vaginal, va
dirija cele doua degete inspre stramtoarea superioara cautand sa atinga
promontoriu, evitand confuzia cu fata anterioara a sacrumului.
Se va repera pana la ce nivel a patruns indexul in vagin, iar dupa extragerea
degetelor se va masura distanta de la acest nivel la varful mediusului, afland in acest
mod lungimea diametrului promonto- subpubian de 12 cm. Scazand din aceasta
valoare grosimea simfizei pubiene, adica 1,5 cm, se va obtine marimea diametrului
util a lui Pinard (promonto-retropubian) de 10,5 cm. Promontoriul nu este abordabil
in bazinele aplatizate. Cand acesta este abordabil se palpeaza pe linia median sub
forma unei proeminente transverse de forma variabila: ascutit deasupra escavatie,
fie putin proeminent, dificil de deosebit de proeminentele vertebrelor sacrate. Este
necesar a se deosebi falsul promontoriu de adevaratul promontoriu. In cazul
adevaratului promontoriu, sub acesta, de fiecare parte, se palpeaza aripioarele
sacrumului ce se continua lateral cu liniile nenumite si cu conturul stramtorii
superioare. In cazul falselor promontorii, lateral de acesta se gasesc gaurile sacrate
anterioare la nivelul carora presiunea digitala este dureroasa, deoarece de la acest
nivel ies din canalul sacrat ramurile anterioare ale nervilor sacrati.
Evaluarea diametrului promonto-retropubian minim
Masurarea diametrului promonto-subpubian descris anterior este
important pentru ca ajuta la determinarea diametrului promonto-
retropubian minim denumit si util sau adevarat. Determinarea se
realizeaza prin scaderea din diametrul promoto-subpubian a 1,5 cm
corespunzatori culmenului retropubian.
In cazul in care bazinul este viciat din punct de vedere al formei sau
inclinatiei sale, atunci valoarea coeficientului de reductie variaza in
functie de:
- inaltimea promontoriului: daca este foarte ridicat, coeficientul de
reductie este de 2-2,5; daca este normal, coeficientul de reductie este
1,5; iar daca este coborat, coeficientul de reductie este 1 cm sau chiar
mai putin.
- inaltimea simfizei pubiene: daca simfiza este inalta, diametrul
promonto-subpubian creste, iar conjugatul adevarat ramane fix; cand
inclinarea excesiva a axei simfizei se apropie de orizontala, cele doua
diametre: adevarat si conjugat diagonal, tind sa fie egale.
- grosimea simfizei pubiene: va fi apreciata aproximativ cu ajutorul
indexului, intors in croset.