BAZINUL OSOS

Baziul este o centura osoasa cuprinsa intre coloana vertebrala si membrele

inferioare.

Anatomia bazinului osos

Este alcatuit din 4 oase:

- Doua oase iliace pereche asezate simetric, unite anterior prin simfiza
pubiana.
- Posterior, centura bazinului este completata de sacrum si coccis. Sacrumul
se articuleaza cu oasele iliace prin articulatiile sacro-iliace. Coccisul
continua in jos osul sacrat de care este articulat prin articulatia sacro-
coccigiana. Bazinul este impartit in doua parti : BAZINUL MARE SI
BAZINUL MIC.

Bazinul mare este format din fosele iliace, aripioarele sacrului, si fata anterioara a
coloanei vertebrale lombare.

Bazinul mic sau bazinul obstetrical este separat de bazinul mare printr-un inel
format din: marginea superioara a pubisului, eminentele ileopectinee, marginea
superioara a a ramurilor ischiopubiene, liniile nenumite, marginea anterioara a
aripioarelor sacrate si promontorului. Aceste elemente alcatuiesc stamtoarea
superioara a bazinului obstetrical.
 Stramtorile bazinului

Strâmtoarea superioara reprezinta planul de angajare a prezentatiei in

bazinul obstetrical si are o forma ovala, cu axul mare transversal.
Jumatatea anterioara a stramtorii superioare are aspect regulat si reprezinta arcul
anterior al stramtorii superioare.
Jumatatea posterioara sau arcul posterior prezinta o proeminenta mediana
posterioara- promotoriu.
De o parte si de alta a promotoriului se gasesc doua depresiuni situate pe fata
marginii aripioarelor sacrate – sinusurile sacro- iliace.

Diametrele stramtorii superioare:

 Diametru antero-pesterior sau promontosuprapubian, cu o valoare de 11 cm
 Diametru transversal mediu situate la jumatatea distantei dintre promontoriu
si pubis, cu o valoare de 13 cm
 Diametru transversal maxim care uneste punctele cele mai indepartate de pe
linile nenumite, pozitionat posterior fata de diametru transversal mediu, cu o
valoare de 13,5 cm
 Diametrele oblice trec prin eminentele iliopectinee si articulatiile sacro-
iliace-controlaterale. Identificarea diametrului oblic drept sau stang se face
dupa eminenta ileopectinee dreapta sau stanga. Ambele diameter masoara 12
cm.
 Diametru sacro-cotiloid uneste promontoriu cu fosa acetabulara si masoara 9
cm. aceste diametre au importanta obstetricala in bazinele asimetrice

Excavatie pelvina sau canalul obstetrical reprezinta spatial in care dupa

angajare prezentatia coboara si se roteaza si este delimitata cranial de stramtoarea
superioara si caudal de stramtoarea inferioara.
Excavatia pelvina este impartita in doua etaje de un plan care se identifica cu
stramtoarea mijlocie. Acest plan trece prin spinele siatice, discul dintre vertebra a
4-a si a 5-a sacrata, si limita care separa 2/3 superioare de 1/3 inferioara ale
simfizei pubiene.
 Diametrele stramtorii mijlocii:
 Diametru antero-pesterior, uneste limita superioara a treimii inferioare retro-
pubiene cu discul dintre vertreba a 4-a si a 5-a sacrate si masoara 12 cm
 Diametru transversal dintre cele doua spine sciatice cu o valoare de 10,5 cm

Stramtoarea inferioara sau planul de degajare a prezentatiei este un

inel osteo-fibros, neregulat format de:
-varful coccisului posterior
-marginile inferioare ale ramurilor ischio-pubiene, tuberozitatile
ischiatice si marginea inferioara a ligamentelor sacro sciatice- lateral.
-marginea inferioara a pubisului- anterior

Diametrele stramtorii inferioare sunt:

 Diametru antero-posterior uneste marginea inferioara a
pubisului cu marginea inferioara a coccisului si masoara 9,5
cm. acest diametru se mareste in timpul expulziei prin retro-
propulsarea coccisului
 Diametru transversal dintre cele 2 tuberozitati ischiatice, cu o
valoare de 11 cm.
 Pelvimetria externa: va fi efectuata cu ajutorul compasului
Baudloque si cu banda metrica.

Se apreciaza:
- diametrul antero-posterior extern: intre apofiza lombara L5 si marginea
superioara a simfizei pubiene: masoara 20 cm.
- diametrul bispinos: intre spinele iliace antero-superioare: 24 cm.
- diametrul bicret: situat intre punctele cele mai indepartate ale crestelor
iliace: masoara 28 cm.
- diametrul bitrohanterian: situat intre fetele externe ale celor doi trohanteri:
drept si stang si masoara: 32 cm.
- diametrul biischiatic: intre fetele interne ale celor doua ischioane: 11 cm.
Diametru a lui Tarnier se masoara la gravida in pozitie ginecologica,
masurand distanta dintre cele doua tuberozitati ischiatice.
Distanta dintre cele doua pliuri inghinale masora diametrul prepubian la
marginea superioara a simfizei pubiene si este de 12 cm. Acest diametrul
constituie baza triunghiului prepubian a lui Trillat, triunghi isoscel in mod
normal. Acest diametrul prepubian masoara indirect diametrul transvers al
stramtorii superioare.
Pentru a aprecia forma si gradul de inclinare a sacrumului se
evalueaza rombul lui Michaelis, delimitat de apofiza spinoasa a vertebrei
lombare L5, marginea superioara a pliului interfesier si doua fosete laterale
corespunzatoare spinelor iliace postero-superioare. Acest romb in situatii
normale este simetric, cu diagonala mare de 11 cm, iar cea mica de 10 cm.
Daca triunghiul superior isi reduce inaltimea sub 4, 5 bazinul este fie turtit
transversal, fie stramtat, iar daca este asimetric, desemneaza un bazin
asimetric.
 BAZINUL MOALE

Cuprinde totalitatea structurilor musculo-fasciale ce tapeteaza peretele

interior al excavatiei pelvine si inchid inferior cavitatea pelviana.

Peretii laterali sunt captusiti la interior de muschii obturatori interni, muschii

piramidali, muschiul psoas si muschiul iliac.

Planseul perineal (planseu pelvian, perineu)

-constituie iesirea din pelvis si este o formatiune musculo-aponevrotica romboidala

incompleta delimitata de:

 reperele osoase ale celor doua tuberozitati ischiatice

 varful coccisului
 muchia distala a arcadei pubiene   

-impartit de linia biischiatica in doua triunghiuri perineale: anterior (perineu

anterior sau urogenital)si posterior (perineu posterior sau ano-rectal)

-strabatut de trei hiatusuri: uretra, vagin si rect (acestea constituind tot atatea
puncte slabe)

-are urmatoarele straturi (dinspre exterior spre interior):

 tegumentele la care se deschid meatul urinar, vulva si anusul

 tesut celulo-grasos, cuprinzand glandele perimeatale ale lui Skeene si
glandele lui Bartholin
 aponevroza perineala superficiala
 planul muscular superficial: muschii bulbocavernosi, ischiocavernosi,
transversi superficiali si sfincterul striat si sfincterul extern anal care
impreuna formeaza rafeul anococcigian
 aponevroza perineala mijlocie
 planul muscular profund: muschi transversi profunzi, constrictor al uretrei si
ridicatorii anali formand centrul tendinos al perineului.
 aponevroza perineala profunda care inchide planseul spre zona viscerala
endopelvina.
-integritatea sa este esentiala pentru conservarea staticii organelor pelviene
deoarece prin dispozitia structurilor sale participa la o anumita orientare a
vaginului si rectului astfel ca presiunea intraabdominala sa fie transmisa
perpendicular pe acestea in directia de rezistenta a pelvisului.

-alterarile sale prin varsta, traumatisme si rupturi la nastere vor schimba dispozitia
organelor pelviene, iar presiunea intraabdominala se va transmite in axul lor
realizandu-se astfel premizele pentru aparitia prolapsului pelvian.

-sufera modificari importante in cursul sarcinii, pe de o parte se destinde in cadrul

canalului de nastere, iar pe de alta parte prin tonusul musculaturii sale orienteaza
miscarile mobilului fetal in cadrul mecanismului de nastere.