MOBILUL FETAL

Capul
Gâtul
Trunchiul

FILIERA
PELVIGENITALĂ
Canalul dur
Canalul moale
 MOBILUL FETAL

Mobilul fetal
 EXTREMITATEA CEFALICĂ (CAPUL FETAL)

Din punct de vedere obstetrical este cea mai

importantă parte a fătului
• Cea mai voluminoasă
• Cea mai puțin compresibilă, reductibilă
• Cea mai frecventă prezentație
Craniul fetal
 CRANIUL FETAL
• Bolta craniului e largă, în
formă de dom, relativ
subţire, permite modelarea
apropierea şi chiar
încălecarea oaselor prin
suturi

• Baza craniului e largă,

necompresibilă, formată din
oase ferm unite pt. a proteja
centrii vitali, necompresibilă

• Faţa (masivul facial)

necompresibil
OASELE BOLŢII CRANIENE

 2 frontale formează
fruntea (sinciput)
 2 parietale ce se întind
pe ambele părţi ale
craniului, fiind cele mai
mari
 2 temporale

 1 occipital ce formează
partea din spate şi
parţial baza, contine
foramen magnum
 EXTREMITATEA CEFALICĂ (CAPUL FETAL)

Se descriu:
• Regiuni
• Puncte de reper
• Suturi
• Fontanele
• Diametre
 CAPUL FETAL Regiuni
• Fața - din spatele rădăcinii nasului până la
crestele supraorbitare
• Fruntea - între rădăcina nasului și bregma
• Sinciput - partea capului fetal situată în fața
fontanelei ant.
• Vertex (vârful capului, creștetul) formă de
diamant între cele 2 fontanele
• Occiputul (partea cea mai proeminentă a bazei
craniului) în spatele fontanelei post.
SUTURILE = SPATII INTRE OASE
• Sagitală între oasele
parietale, direcţie
ant/post, separă dr/stg
• Lambdoidă separă
occiputul de cele 2
parietale, lateral de
fontanela post.
• Coronală separă
parietalele de frontale,
lateral de fontanela ant.
• Frontală între cele 2
frontale, de la fontanela
ant. la glabella
Fontanelele
Sunt spaţii acoperite de
membrane în punctele în
care se intersectează
suturile.

Importante sunt cea

anterioară şi cea
posterioară.

Sunt mai importante

decât suturile în
diagnosticul orientării
capului fetal
Fontanela anterioară (marea
fontanelă sau bregma)

- formă de diamant
- la intersecţia suturilor
frontală, coronală, sagitală
- se închide la 18 luni de la
naştere

Fontanela posterioară (mica

fontanelă sau lambda)

- la joncţiunea suturilor sagitală

cu lambdoide
- formă de Y sau T
- se închide la 6-8 săptămâni
după naştere
 DIAMETRELE CAPULUI FETAL
Ant-post
• Occipito-frontal 11,5-12 cm
• Suboccipito-frontal 10,5 cm

• Occipito-mentonier 13,5 cm
• Suboccipito-bregmatic 9,5 cm
• Submento-bregmatic 9,5 cm

Transversale
• Biparietal 9,5 cm cel mai mare
• Bitemporal 8-8,5 cm
• Bimastoidian 7,5 cm
• Bimalar 7 cm

Verticale (ale feței)

• Fronto-mentonier 8 cm
• Submento-bregmatic 9,5 cm
Gâtul fătului are o lungime de 5 – 6 cm, este foarte mobil și suplu, putând
executa mișcări de flexie, deflexie, înclinare laterală, torsiune, extensiune.
Importanța pentru mecanismul nașterii este mobilitatea craniului în raport cu
coloana vertebrală, care permite flectarea craniului pentru a micșora diametrele
de angajare în bazinul osos.
Axul craniului fetal poate fi impărțit în două brațe inegale de către axul general al trunchiului (coloana
vertebrală) la nivelul articulației occipito-alantoidiene: brațul lung – orientat anterior, spre frunte și
brațul scurt – orientat posterior, spre occiput.
Conform pârghiei cu brațe inegale ,flectarea craniului se imprimă pe o direcție mento-sternală, pt a micșora
diametrul de angajare a craniului (balamaua Budin).

Trunchiul fătului prezintă la nivelul toracelui doua diametre mai importante:

Ø diametrul transvers biacromial = 12,5 cm reductibul prin tasare la 9,5 cm;
Ø diametrul anteroposterior, sterno-dorsal = 9 cm.
La nivelul pelvisului fetal, diametrele cu importanță sunt:
Ø diametrul bitrohanterian = 9 cm;
Ø diametrul sacro-pretibial =12 cm care apare prin flexia membrelor
inferioare pe bazinul fetal, care este reductibil până la 9,5 cm.
Ø diametrul pubo-sacrat = 6 cm.
 Bazinul osos
= 2 oase iliace unite posterior prin sacru şi coccis
BAZINUL OSOS • Anterior și lateral cele două coxale
(iliace)
• Posterior sacrul și coccisul, unite
prin articulația sacro-cocigiană

Cele trei piese osoase sunt reunite

posterior prin cele două simfize sacro-
iliace (între sacru și osul iliac) iar anterior
prin simfiza pubiană.

Sacrul e format din cinci vertebre fuzate.

Marginea superioară anterioară a primei
vertebre sacrate, care proemină ușor în
cavitatea pelvină, se numește
promontoriu. Suprafața anterioară a
sacrului este de obicei concavă. La
nivelul porțiunii sale superioare se
articulează cu coxalul, la nivel inferior cu
coccisul.
 Bazinul osos este împărţit de liniile nenumite în două segmente :
unul superior, bazinul mare, situat deasupra
şi unul inferior, bazinul mic sau canalul dur, dedesubtul liniilor nenumite.
Bazinul mare nu intervine în procesul naşterii, în schimb, de conformaţia
bazinului mic depinde toată mecanica naşterii.
BAZINUL MARE ŞI BAZINUL MIC (OBSTETRICAL
SAU CANALUL DUR)
 BAZINUL MIC (CANALUL DUR)
Este un canal osos ce prezintă
un orificiu superior (strâmtoarea
superioară),
o îngustare moderată (strâmtoarea
mijlocie) și
un orificiu inferior (strâmtoarea
inferioară).
Între strâmtoarea superioară și
strâmtoarea inferioară se situează
excavația pelvină (cilindrul de descentă).
Limite:
- anterior, marginea superioară a simfizei pubiene, corpul
pubisului şi crestele perineale
- lateral, liniile nenumite
- posterior, promontoriul, aripioarele sacrate, articulaţia
sacroiliacă şi sinusurile sacroiliace
 STRÂMTOAREA SUPERIOARĂ
Are formă ovală, cu marele ax transversal sau formă de inimă.
Este planul de angajare a mobilului fetal.
Limite:

Promontoriu Jumătatea anterioară

Mg ant a sau arcul anterior
aripioarelor are o formă regulată
(cu raza de 6 cm).
sacrate
Jumătatea
Articulaţia posterioară este
sacro-iliacă deformată de către
Linia promontoriu şi
nenumită comportă de fiecare
parte, în faţa
Eminenţa ileo-
articulaţiilor
pectinee sacroiliace, câte o
Mg sup a depresiune, sinusul
simfizei sacroiliac.
pubiene
 DIAMETRELE STRÂMTORII SUPERIOARE
a) antero-posterioare, de la promontoriu la
nivele diferite ale simfizei pubiene:

Ø Promonto-suprapubian de la
promontoriu la marginea superioară a
simfizei pubiene = “conjugata anatomica” =
11-11,5 cm
Ø Promonto-retropubian de la
promontoriu la culmenul retropubian=
“conjugata vera” = diam. util Pinard = diam.
promonto-pubian minim = 10,5 cm
Ø Promonto-subpubian de la
promontoriu la marginea inferioară a simfizei
pubiene = 12 cm (minus 1,5 = Pinard)

Pelvisul feminin văzut din profil

1. Conjugata anatomică
2. Conjugata vera
3. Conjugata diagonală
b) oblice, de la eminența ileo-pectinee ce le poartă numele la simfiza sacro-iliacă de partea
opusă, sunt veritabile diametre de angajare:
• oblic stâng , 12-12,5 cm , este diametrul pe care se face cel mai frecvent angajarea
• oblic drept, 12 cm;

c) transversale, de la o linie nenumită la cealaltă:

• transversal median (obstetrical) la egală distanță între promontoriu și simfiză, 12 cm;
• transversal maxim sau anatomic, ce unește punctele cele mai îndepărtate ale liniilor
nenumite, 13,5 cm

12 cm
Diametre ant-post
• Promonto-suprapubian (conjugata
anatomica) = 11 cm
,
• Promonto-retropubian (conjugata
vera) = 10,5 cm
• Promonto-subpubian (conjugata
diagonala) = 12,5 cm
Diametre oblice: (de la eminenta
ileopectinee de acelasi nume la
articulatiile sacroiliace opuse)
• Oblic stang = 12,5 cm
• Oblic drept = 12 cm
Diametre transversale
• median la distanta egala de sacru si
pubis = 12 cm
• Maxim =13,5 cm
 Planurile şi înclinarea strâmtorii superioare
Planul promonto-pubian al strâmtorii superioare formează cu
orizontala, la femeia în ortostatism, un unghi cuprins între 50 - 60 grade.
 EXCAVAŢIA
= canalul cuprins între strâmtoarea superioară şi cea inferioară, unde are
loc coborârea prezentaţiei și rotația intrapelvină

Limite:
Peretele anterior: fata posterioara a simfizei, corpul pubelui si punctul
retropubian ce delimiteaza diam util
Peretele posterior: fata anterioara a sacrului si a coccisului
Peretii laterali: cotil, fata interna a ischionului, cu cele 2 orificii (gaura
obturatoare si gaurile sciatice În ansamblu excavația formează un cilindru
al cărui perete anterior este mai puțin înalt
decât peretele posterior. Acesta este
orientat dinapoi înainte şi de sus în jos,
descriind o linie curbă.

Diametrele:
Antero-posterior si oblice = 11 cm (antero-
posterioare de la vertebra 3S la simfiza /
11,8-12 cm)
Transversal = 10,5-10,8 cm
 EXCAVAŢIA
Excavaţia este împărţită
în două etaje de către
strâmtoarea mijlocie, la
nivelul spinelor sciatice, unde
diametrul transvers este de
10,5 - 10,8 cm (diam bisciatic
măsurabil prin examen digital).
Înafara acestei îngustări în
sens transversal, în ansamblu,
toate diametrele strâmtorii
medii sunt de aproximativ 11 -
12 cm.
Orificiul inferior al excavaţiei
este strâmtoarea inferioară
Pelvisul feminin văzut din profil,
planurile micului bazin sau ale
excavaţiei pelvine:

1.Planul strâmtorii superioare

2.a. Planul strâmtorii medii (de la
marginea inf. a simfizei pubiene la
spina ischiatică)
2.b. Planul strâmtorii medii (de la
spina ischiatică la faţa anterioară a
sacrului)
3.a. Planul strâmtorii inferioare
înainte de retropulsia coccisului
3.b. Planul strâmtorii inferioare sub
punctul de retropulsie a coccisului
 STRÂMTOAREA INFERIOARĂ
Reprezintă orificiul inferior al canalului dur
Este planul la nivelul căruia se prodece degajarea craniului fetal
Are formă romboidală și este delimitată de structuri osteo-ligamentare care nu
sunt dispuse în același plan
Anterior, strâmtoarea
inferioară este formată de
arcada pubiană ce rezultă
Limite: din convergența ramurilor
Anterior: marginea ischio-pubiene. Înălțimea
inferioară a simfizei pubiene aceastei arcade,
Posterior: coccisul reprezentată de verticala
Lateral: ramurile ischio- coborâtă din vârful său pe
pubiene, tuberozitatea diametrul biischiatic,
sciatică şi ligamentul sacro- măsoară 6-7 cm. Unghiul
sciatic subpubian este în mod
normal de 85-90º.
DIAMETRELE STRÂMTORII INFERIOARE

Diametrul antero-posterior (subcocci-subpubian), între vârful coccisului și

extremitatea inferioară a simfizei pubiene, 9,5 cm; la naștere se poate mări
considerabil prin retropulsia coccisului, find înlocuit cu diametrul subsacro-
subpubian de 11,5-12 cm.
Diametrul transversal sau biischiatic 11 cm este cel mai interesant din punct
de vedere obstetrical.
Oblice = 11 cm
STRAMTOAREA INFERIOARA
STRAMTOAREA INFERIOARA
Axele bazinului

Axele bazinului

Axul strâmtorii
superioare (axul de
angajare) urmeaza linia
ombilico-coccigiană
Axul excavaţiei (axul de
coborâre) prelungeşte axul
strâmtorii superioare, se
curbează în sus şi înainte şi
se uneşte cu axul strâmtorii
inferioare
Axul strâmtorii inferioare
(axul de degajare) se
apropie de orizontală la
femeia în decubit dorsal 1. Axa pelvina
2. Planul stramtorii superioare
 Canalul moale
Planșeul pelvi -perineal + vaginul + colul uterin
Progresia fătului depinde
de disparitia diafragmului
cervico-segmentar ce va
determina formarea unui
singur canal sau cilindru
moale (de la fundul uterului
pana la orificiul vulvar)
Canalul moale
Totalitatea părților moi care delimitează inferior excavația
pelvină poartă numele de planșeul pelviperineal. Este
un diafragm musculo-aponevrotic ce fixează organele
pelvine la pereții osoși ai micului bazin și este traversat de
uretră, vagin și rect.

1. tegumentul, nivel la care se deschid meatul, vulva și

anusul
2. aponevroza perineală superficială este subțire şi are
forma unui triunghi
3. planul muscular superficial, șase muşchi, cîte trei de
fiecare parte: ischiocavernoșii, bulbocavernoșii și
transverșii superficiali ai perineului
4. diafragma uro-genitală, formată din aponevroza
perineală mijlocie ce cuprinde între foițele sale stratul
muscular mijlociu. Mușchii stratului mijlociu sunt
transversul profund și sfincterul uretral
5. planul muscular profund striat, dispus între
aponevroza perineală mijlocie și cea profundă, este
reprezentat de mușchii ridicători anali și ischio-coccigieni
6. aponevroza perineală profundă (fascia endopelvină)
 Explorarea bazinului osos
PELVIMETRIE EXTERNA

• Diametrul antero-posterior = 20 cm
• Diametrul bispinos = 24 cm
• Diametrul bicret (bicrest) = 28 cm
• Diametrul bitrohanterian = 32 cm

Pelvimetru (compas) Baudeloque

PELVIMETRIE EXTERNA
PELVIMETRIE EXTERNA
PELVIMETRIE INTERNA