Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

‘’Nicolae Testemițanu’’

Catedra Obstetrică și Ginecologie

Tema:Anatomia
z
bazinului osos. Fătul
ca obiect de naștere.
A realizat: Ceban Zinaida, M1624
 z
Anatomia bazinului osos

 Pelvisul, denumire dată de Andreas Vesalius

pentru forma sa caracteristică, e constituit din :

 1.Două oase coxale unite prin

simfiză pubiană
 2. Sacru

 3.Coccige
z
z
Pelvisul în aspect obstetrical
 z
Deosebiri între pelvisul
masculin și feminin
Criteriile Masculin Feminin

1. Structura generală Mai gros și mai greu Mai subțire și ușor

2.Inserția musculară Bine marcată Slab marcată

3.Pelvisul mare Adînc, profund Mai superficial

4.Pelvisul mic Îngust și adînc Lărgit și superficial

5.Apertura superioară Configurația de inimă Ovală sau rotundă

6.Apertura inferioară Mai mică Mai vastă

7. Unghiul subpubic Îngust larg

 z

Particularități structurale
ale pelvisului feminin
 1.Oase fine și subțiri
 2.Adîncimea mică
 3.Intrarea în bazinul mic spațioasă , lată
 4.Ieșirea din pelvis lată din cauza poziției sacrului și coccisului și
distanței mari dintre proeminența ischiadică și concavitatea merginii
inferioare a arcului pubian
 5. Arcul pubian de 70-75 grade
 6.Fose acetabulare situate la distanță mare una de alta
 z

Tipuri de configurații pelvine

 1.Andropoid
 2.Android
 3.Ginecoid
 4.Platiloid
 z

 1. Ginecoid -considerat ca normal

 2. Antropoid -diametrul anteroposterior al stramtorii superioare mai mare
decat cel transvers, configuratie ovoidala in sens sagital
 3. Android
-diametrul sagital posterior al stramtorii superioare este mult mai mic decat cel
sagital anterior,
- segmentul anterior capata forma triunghiulara,
 4. Platipeloid - diametrul transvers mai mare ca cel anteroposterior
 z
Planurile bazinului

 1.Planul intrării
 2.Planul părții late
 3.Planul părții înguste
 4.Planul ieșirii
 z
Planul inrării
 Strâmtoarea superioară prezintă mai multe diametre cu importanţa anatomică şi
obstetricală
 1. Diametrul promontosuprapubian (conjugata anatomică) -măsoară 11,5 cm
 2. Diametrul promontoretropubian (conjugata obstetricală) sau vera se întinde de
la promontoriu la faţa posterioară superioară a simfizei pubiene. Măsoară 11 cm.
 3. Diametrul transversal maxim sau anatomic uneşte punctele cele mai
îndepărtate ale liniei arcuate şi măsoară 13,5 cm.
 4. Diametrul transversal clinic, obstetrical întretaie pe cel promonto-retropubian la
mijlocul lui şi măsoară 13 cm. El este utilizat de ovoidul fetal în timpul naşterii, motiv
pentru care se mai numeşte şi diametrul util.
 5. Diametrele oblice, în număr de două, se întind de la articulaţia sacroiliacă la
eminenţa iliopubiană - măsoară 12 cm şi constituie în marea majoritate a cazurilor
diametrul de intrare a ovoidului fetal în bazinul mic.
 z
Planul părții late

 Planului părţii late a cavităţii bazinului mic. În acest plan se determină următoarele
diametre:
 1. Diametrul anteroposterior - de la marginea superioară a vertebrei sacrale III până la
mijlocul suprafeţei interne a simfizei. În normă diametrul anteroposterior este egal cu 12,5
cm;
 2. Diametrul transversal - între punctele mediane ale cavităţii cotiloide (lamina acetabuli).
Diametrul transversal constituie 12,5 cm.
 z
Planul părții înguste

 Punctele de reper ale acestei părţi sunt: anterior -

marginea inferioară a simfizei pubiene; posterior -
articulaţia sacrococcigiană; lateral – oasele sciatice .
 1. Diametrul anteroposterior - de la apexul articulaţiei
sacrococcigiene până la marginea inferioară a simfizei
pubiene. în normă diametrul anteroposterior constituie 11,5
cm;
 2. Diametrul transversal - linia care uneşte spinele
sciatice. Diametrul transversal este egal cu 10,5 cm
z
 z

Planul ieșirii:
1. Diametrul anteroposterior sau coccisubpubian uneşte
vârful coccisului cu marginea inferioară a simfizei pubiene.
Măsoară 9,5 cm, în timpul naşterii se măreşte, ajungând până
la 11,5 cm.
2. Diametrul transversal sau biischiatic uneşte marginile
inferioare ale celor două tuberozităţi ischiatice; măsoară 11 cm.
 z Măsurarea bazinului
(pelvimetria)
 Diametrele transversale măsurate sunt:
 1. Distanţa spinarum, reprezintă distanţa dintre spinele iliace anterosuperioare, egală cu
25-26 cm;
 2. Distanţa cristarum, reprezintă distanţa dintre cele mai divergente puncte ale crestei
oaselor iliace, egală cu 28-29 cm;
 3. Distanţa trohanterică, sau diametrul bitrohanterian, reprezintă distanţa dintre cele mai
îndepărtate puncte ale trohanterelor mari, egală cu 30-31 cm.
 4. Conjugata externă reprezintă diametrul anteroposterior. În normă conjugata externă
măsoară 20-21 cm. În baza dimensiunii conjugatei externe putem calcula uşor conjugata
obstetricală sau conjugata vera. Pentru aceasta, din valoarea conjugatei | externe vom
scădea 9 cm.
z
z
 z

Rombul Michaelis
 Pe faţa posterioară a pelvisului se poate
delimita rombul lombosacral posterior
Michaelis, care permite să se aprecieze
simetria şi dezvoltarea dimensională a
bazinului.
1.Apofiza spinoasă L5
2.Foseta spinei iliace postero-
superioare
3.Vîrful șanțului interfesier
 z
 În obstetrică într-un şir de cazuri se foloseşte sistemul planurilor
Godji (fig. 5).
 Planul întâi, sau superior, - terminal trece, prin marginea
superioară a simfizei şi linia terminală.
 Al doilea plan paralel - principal - trece prin marginea inferioară
a simfizei paralel cu planul întâi. Capul fetal, traversând acest
plan, nu întâmpină în continuare obstacole considerabile,
deoarece a trecut deja inelul osos compact.
 Al treilea plan paralel - interspinal - trece paralel cu cele două
precedente prin spinele sciatice.
 Al patrulea plan - planul strâmtorii inferioare - trece paralel cu
primele trei prin apexul coccisului.
 z
Unghiul de înclinație a bazinului

 Importanţă clinică are, de asemenea, determinarea formei unghiului pubian (în normă 90-
100°).
 Micşorarea sau mărirea acestui unghi indică anomalii în configuraţia bazinului.
Însemnătate deosebită are unghiul de înclinaţie al bazinului, care poate fi măsurat cu
ajutorul aparatelor speciale şi manual.
 La poziţionarea femeii în decubit dorsal pe o cuşetă tare, medicul aşază palma sub
lordoza lombosacrală. Dacă mâna trece liber - unghiul de înclinaţie al bazinului este mare
(peste 45°). Dacă mâna nu trece - unghiul de înclinaţie este mic (norma - nu mai puţin de
45°).
z

 Fătul ca obiect de
naştere
 z

 Dintre toate părţile fătului matur (craniul,

umerii şi pelvisul) în obstetrică o
importanţă majoră are studierea capului.
Pe capul nou-născutului distingem două
porţiuni inegale: craniul facial,
comparativ mic, şi porţiunea
voluminoasă - craniul cerebral.
 z

 În obstetrică au importanţă următoarele

suturi:
 Sutura sagitală (sutura sagitalis), situată între marginile
ambelor oase parietale, are direcţie anteroposterioară,
ocupând poziţie mediană
 Sutura frontală (sutura frontalis) este continuare a suturii
sagitale, derivând din fontanela mare.
 Sutura lambdoidă (sutura lambdoidea) este situată între
marginile posterioare ale oaselor parietale şi osul occipital.
 Sutura coronariană (sutura coronalis) este situată
transversal, fiind plasată între oasele parietale şi frontale.
 z
Deosebim următoarele fontanele:

 Fontanela mare este locul de joncţiune a 4 suturi:

sagitală, frontală, coronariană dreaptă şi coronariană
stângă.
 Fontanela mică (fonticulus posterior) este situată în
regiunea occipitală a craniului, fiind locul de joncţiune
a trei suturi: sagitală, lambdoidă dreaptă şi stângă.
 Sutura sagitală situată între două fontanele prezintă
un mare interes diagnostic în practica obstetricală.
 In funcţie de direcţia suturii sagitale şi situarea
fontanelelor, putem determina varianta de angajare şi
mecanismul trecerii capului prin căile de naştere.
 z
Diametrele capului fătului

 Diametrul oblic mic (diameter suboccipito-bregmatidus) - de la fosa suboccipitală până la

unghiul anterior al fontanelei mari - este egal cu 9.5 cm. Circumferinţa capului la nivelul
acestui diametru este egală cu 32 cm.
 Diametrul oblic mijlociu (diameter suboccipito-frontalis) - de la fosa suboccipitală până la
limita părţii păroase a frunţii - este egal cu 10 cm. Circumferinţa capului la acest nivel este
egală cu 33 cm.
 Diametrul oblic mare (diameter mento-occipitalis) - de la vârful bărbiei până la protuberanţa
occipitală - este egal cu 13-13,5 cm. Circumferinţa capului corespunde diametrului
mentooccipital - 38-42 cm.
 Diametrul vertical - de la vârful regiunii parietale până la regiunea sublingvală - este egal cu
9,5-10 cm. Circumferinţa capului la acest nivel este egală cu 32 cm.
 z

 Diametrul anteroposterior (diameter frontooccipitalis recta) -

de la glabella până la protuberanţa occipitală. Circumferinţa
capului la nivelul diametrului frontooccipital este egală cu 34 cm.
 Diametrul transversal mare (diameter biparietalis) - distanţa
dintre cele două tuberozităţi parietale - egal cu 9.5 cm.
 Diametrul transversal mic (diameter bitemporalis) reprezintă
distanţa dintre cele mai îndepărtate puncte ale suturii coronare -
este egal cu 8 cm.
 z
Pentru a preciza situaţia fătului în uter se utilizează următoarele
noţiuni:
 Situs - prin acest termen se subînţelege situarea axului longitudinal al fătului în
raport cu axul longitudinal al uterului.
 Dacă axele respective coincid, fătul este în situs longitudinal .
 În cazul în care axul fătului intersectează axul uterin, formând un unghi drept, fătul
este în situs transvers .
 Dacă unghiul format este ascuţit - fătul este în situs oblic .
 În marea majoritate a cazurilor (99,5 %) fătul se află în situs longitudinal, şi doar în
0,5 % - transvers sau oblic.
z
 z
Prezentaţia fătului
(praesentatio)
 Prezentaţia fătului (praesentatio) este apreciată prin raportul uneia din părţile mari ale
fătului (craniul sau extremitatea pelviană) faţă de planul strâmtorii superioare a bazinului .
 În cazul, în care spre planul strâmtorii superioare a bazinului mic este orientat capul,
prezentaţia fătului este craniană, iar dacă pelvisul – pelviană.
 z
Poziţia fătului (positio)

 Poziţia fătului (positio) este apreciată prin raportul spatelui fătului cu pereţii uterini
laterali.
 Dacă spatele este orientat spre peretele uterin stâng, e vorba despre poziţia întâi,
iar dacă spre cel drept - poziţia a doua.
 În cazul fătului situat transvers, apreciem poziţia lui după localizarea capului: când
capul este situat în partea stângă, avem poziţia întâi, iar dacă e situat în partea
dreaptă - poziţia a doua.
 z
Varietatea (visus)

 Varietatea (visus) este raportul spatelui fetal faţă de peretele anterior sau cel
posterior al uterului. Deosebim varietăţile anterioară (spatele e în anteropoziţie) şi
posterioară (spatele e în postpoziţie).

Varietate anterioară Varietate posterioară

z

Mulțumesc pentru
atenție!