Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noţiuni introductive
Diagnosticul enzimatic în infarctul miocardic
Diagnosticul enzimatic în boli musculare
Diagnosticul enzimatic în boli osoase
Diagnosticul enzimatic în boli hematologice
Diagnosticul enzimaticîn boli pancreatice
NOŢIUNI INTRODUCTIVE
Pt. practică este important de stabilit – care sunt mecanismele care duc la modificări ale
enzimelor
- valoarea diagnostică
- limitele dgs. enzimatic
Definiţie – proteine produse de celule şi dotate cu activităţi catalitice specifice
- supuse reglării biologice
- în cantităţi mici transformă cantităţi mari de substrat
Exprimarea activităţii enzimatice
1 UI – nr. de micromoli substrat transformaţi / minut în condiţii standard
1 katal – nr. moli substrat transformaţi / secundă
Factori de care depinde activitatea enzimatică
- pH –modifică starea de ionizare şi afinitatea enzimei pt. substrat
- temperatura – activitatea enzimatică se accelerează cu creşterea t. La temperaturi extre-
me proteinele se denaturează
- concentraţia substratului
- innhibitori – competitivi şi necompetitivi
- coenzime
Localizarea enzimelor
La nivelul celulelor – mitocondrii – ASAT, MDH
- citoplasmă –ASAT, ALAT, LDH
- lizozomi – peroxidază
La nivelul organelor – ALAT – ficat; ASAT – ficat, miocard, muşchi striaţi, amilază –
pancreas, gl. salivare
Izoenzime – forme moleculare diferite ale aceleiaşi enzime. Catalizează aceeaşi reacţie ,
dar diferă prin proprietăţi fizico chimice (migrare electroforetică, inactivare prin căldură)
-importanţa pt. dgs constă în relaţiile pe care le dau despre afectarea diferitelor organe
-ex. CPK – MM (muşchi striaţi, miocard), MB (miocard), BB( creier)
LDH 1,2 (hematii, miocard), 4,5(ficat, muşchi striaţi),3 plămâni
Fosfatază alcalină – hepatobiliară, intestinală, osoasă
Amilază – salivară, pancreatică
Provenienţa enzimelor serice
1.Enzime secretate activ în plasmă
-enzime sintetizate de ficat şi secretate activ în plasmă unde îşi exercită activitatea asupra
diferitelor substrate
- LCAT, colinesteraza, factorii coagulării
- scăderea activităţii lor denotă insuficienţa celulelor producătoare
2. Enzime ale secreţiilor exocrine
- se varsă în ductele excretoare. Creşterea lor denotă obstrucţia acestora sau distrucţia
celulelor glandulare
- amilaza salivară, pancreatică, fosfataza acidă prostatică
3. Enzime intracelulare
- creşterea activităţii lor denotă o suferinţă a celulelor care le conţin (de la alterarea
permeabilităţii membranei până la necroză celulară). Creşterea lor depinde de nr. de
celule lezate şi de severitatea lezării fiecărei celule în parte, de vascularizaţia organului
lezat, de durata de viaţă în sânge a enzimei, de existenţa unei bariere inflamatorii.
Anemii megaloblastice
- creşterea LDH 1,2 de 4 – 20 de ori valoarea superioară a normalului prin distrucţia
intramedulară a megaloblaştilor (bogaţi în LDH)
- tratamentul cu B12 duce al normalizarea LDH în 10 -14 zile (începe să scadă înainte
chiar de apariţia crizei reticulocitare)
Alte investigaţii: anemie macrocitară normocromă
reticulocite scăzute
aspect caracteristic al puncţiei sternale
fier crescut, bilirubină crescută pe seama celei neconjugate
anaciditate histamino rezistentă
Ac anti celule parietale sau anti factor intrinsec
probă terapeutică cu B12 (criză reticulocitară, scăderea LDH)
Anemii hemolitice
- creşteri ale LDH nu atât de exprimate ca în anemia Biermer
- creşterile corespund cu puseele de deglobulizare
- reticulocite crescute
- în anemiile hemolitice poate apare în mod secundar o carenţă de acid folic, ca uramrea
eritropoezei compensatorii. În acest caz LDH poate fi mai accentuat crescut
Limfoame maligne
-creşterea LDH şi scăderea colesterolemiei → semne de prognostic nefavorabil
Leucemii tratate cu L asparaginază
Scăderea proteosintezei hepatice (scăderea Che): celulele hepatice sunt sărace în
asparagin sintetază, fiind afectate de administrarea de asparaginază
Fosfataza alcalină
- secretată de osteoblaste. Creşte în ser când există proliferare osteoblastică
datorată reparării sau formării ţesutului osos.
- hidrolizează fosfaţii organici
- valori duble sau triple la copii
Rahitismul – deficit al absorbţiei de calciu → demineralizare osoasă → reacţie
osteoblastică ineficientă → creşterea FA. Tratamentul cu vitamină D normalizează
valorile
Hiperparatiroidismul – mobilizarea calciului osos şi reacţie osteoblastică compensatorie
Boala Paget – procese de osteoliză şi osteogeneză.
- bilanţul Ca şi fosfaţilor poate fi normal
- procesele de remodelare osoasă se reflectă în creşterea FA
Procese tumorale – primitive sau secundare
- FA creşte doar în acele cancere primare sau metastaze în care există
reacţie osteoblastică
- deci valori normale ale FA NU exclud prezenţa tumorilor sau
metastazelor osteolitice
Afecţiunile acute sau cronice ale pancreasului apar de obicei în asociere cu alte
boli: litiază biliară, alcoolism, hipertrigliceridemii severe. Este important de diferenţiat
testele de laborator modificate ca urmare a afectării pancreasului faţă de cele cauzate de
suferinţa altor organe.
Enzimele: amilază, lipază
Pancreatita acută
- forme uşoare (edematoase) → forme necrotico hemoragice (autodigestia ţesutului
pancreatic)
↑ amilazei serice – de 5 -10 x valoarea superioară a normalului
- creşterea începe la 4 -5 ore de la debutul durerilor
- se normalizează în ser în 24 - 48 de ore; în caz de şoc cu oligurie poate
persista mai mult timp crescută în ser
- amilaza poate creşte în ser şi în afecţiuni extrapancreatice:
- afecţiuni ale glandelor salivare (parotidită, tumori, chiste)
- ulcer penetrant în pancreas
- colecistită acută
- infarct intestino mezenteric
- ocluzii intestinale
-boli renale cu scăderea filtrării glomerulare
- sarcina extrauterină
- salpingite
- tumori ovariene
- macroamilazemia (agregate moleculare cu GM mare care nu se
elimină renal)
Alte investigaţii în pancreatita acută:
- glicemie
-hipertrigliceridemie
- ↑ FA şi GGT – patologie biliară
- ↑ CPK MM şi LDH 4,5 – suferinţa musculaturii hipoxiate prin
şoc
Pancreatita cronică
- creşterile amilazei în ser sau urină apar doar în puseele de acutizare
- pentru evaluarea stării pacientului se face examenul de digestie al scaunului
-dozări de enzime din sucul duodenal după stimulare cu secretină –pancreozimină
Cancerul de cap de pancreas
-determină colestază extrahepatică: enzimele indicatoare ale colestazei (FA, GGT) şi
creşterea bilirubinei
- amilaza şi lipaza nu se modifică semnificativ