Sunteți pe pagina 1din 6

SEMIOLOGIA FUNCTIILOR PSIHICE

Generalităţi
Semiologia reprezintă studiul simptomelor şi a tulburărilor psihice;
stabileşte condiţiile, succesiunea, interdependenţa şi dinamica tulburărilor
mentale.
Diferenţiere semne – simptome: semnele sunt obiective şi reprezintă ceea ce
vedem la pacienţi; simptomele sunt subiective şi reprezintă ceea ce declară
pacienţii că simt.

În funcţie de intensitatea simptomelor, tulburările psihice se clasifică în:


tulburări nevrotice
tulburări psihotice
tulburări datorate nedezvoltării
demenţe.
Mai frecvente sunt primele două tipuri; tulburările datorate nedezvoltării şi
demenţele implică pierderea bagajului noţional.

Procesele psihice
de cunoaştere: senzaţiile, percepţia, atenţia, memoria, gândirea, limbajul,
imaginaţia;
afective şi trebuinţe: stabilesc raportul subiectiv între individ şi realitatea
obiectivă;
voinţa şi activitatea: prin ele se realizează acţiunile, în conformitate cu
scopurile stabilite în mod conştient.
- descrierea tulburarilor cantitative si calitative ale functiilor de cunoastere,
afectiv-instinctive si volitionale
►Semiologia tulburarilor functiilor cognitive
I.Tulburarile functiilor de cunoastere directa (senzatii, perceptii)
Modificari cu caracter cantitativ
Hipoestezia senzoriala
Hiperestezia (* cenestopatiile)
Modificari calitative
Iluziile – perceptii deformate ale obiectelor si fenomenelor din mediul
inconjurator
• vizuale (metamorfopsii, micropsii, megalopsii, parropsii, false
recunoasteri, pareidolie)
• auditive, gustative, olfactive, interoceptive, de modificare a schemei
corporale

1
Agnoziile – tulburari in recunoasterea obiectelor, ce traduc un deficit
asociativ la nivel cortical, functiile senzoriale elementare fiind normale
• agnozia vizuala (cecitatea psihica, agnozia tactila
, agnozia auditiva (surditatea verbala, asomatognozia
Halucinatiile (fiziologice si patologice) – tulburarile functiei de
cunoastere traduse prin perceptii fara obiect

- halucinatiile fiziologice (la adormire=hipnagogice, la


trezire=hipnapompice)

- halucinatiile exteroceptive vizuale (macropsice, micropsice)

- halucinatiile auditive (foneme sau complexe verbale)

- halucinatiile olfactive si tactile

- halucinatiile interoceptive (viscerale)

- halucinatiile proprioceptive (motorii sau kinestezice)


II. Tulburarile functiilor de cunoastere indirecta
Atentia sau prosexia – realizeaza directionarea si polarizarea activitatii
psihice catre un anumit element din campul perceptiv
Exista trei categorii de atentie:
1. primara (involuntara)
2. voluntara (intentionala)
3. postvolitionala (habituala)
Tulburarile atentiei:
- disprosexia - hipoprosexiile
- aprosexia - hiperprosexiile
Memoria sau mnezia – functia care asigura suportul pentru acumularea,
fixarea, conservarea si reactualizarea experientei cognitive anterioare
Tulburari cantitative:
- amneziile anterograde (de fixare) - amneziile lacunare
- amneziile retrograde (de evocare) - hipermnezia
-
Tulburari calitative:
- criptomnezia (iluzie a memoriei)
- allomneziile (tulburarile rememorarii trecutului) – forme de
manifestare:
pseudoreminescentele

2
confabulatiile (halucinatii ale memoriei)
ecmnezia – confundarea trecutului cu prezentul
- anecforia - reamintirea unor evenimente considerate uitate
Gandirea – procesul complex al cunoasterii imediate a realitatii faptice si
ideatice, bazata pe experienta anterioara si ratiune, utilizand:
- analiza - comparatia
- sinteza - abstractizarea
- generalizarea
-
-
Tulburarile gandirii pot fi grupate in patru categorii:
1.tulburari de ritm si coerenta (accelerare, incetinire, coerenta si incoerenta
a ritmului ideativ)
2. tulburari de continut al gandirii (idei delirante, prevalente, dominante si
obsedante)
3. tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii
4. tulburarile dezvoltarii gandirii
1. Tulburarile ritmului ideativ
tahipsihie insotita de tahilalie, verbigeratie
bradipsihie asociata bradilaliei, baraj ideativ
2. Tulburari de continut al gandirii
• ideea dominanta
• ideea obsedanta, idei obsesive fobice
• ideea prevalenta
• ideea deliranta – poate avea:

- caracter expansiv-euforic (de marire si bogatie, de forta, reformatoare,


erotomanice etc.)

- caracter depresiv (revendicativ, de persecutie, gelozie, culpabilizare,


hipocondriace)

- caracter mixt sau combinat


3. Tulburari ale expresiei verbale si grafice ale gandirii
* (comunicarii)
Tulburarile limbajului oral
•dislalii (rotacismul, sigmatismul, rinolalia, balbismul, logofobia)
•dislogii:
- modificari de intensitate ale activitatii verbale (logoree, mutism)

3
- tulburari de continut ale limbajului (paralogisme, neologisme,
jargonofazia, disfaziile: intoxicatia prin cuvant, amnezia verbala,
surditatea verbala)
* Tulburarile limbajului scris
• tulburari ale activitatii grafice (hipoactivitatea grafica, hiperactivitatea
grafica-graforeea, grafomania)
• tulburarile morfologiei grafice (litere mici si tendinta descendenta, litere
mari si tendinta ascendenta)
• tulburarile de semantica grafica (paragrafismele)
4. Tulburarile dezvoltarii gandirii
oligofrenia – are trei grade:
idiotia (QI<30)
,

imbecilitatea (QI=30-50)
debilitatea mintala (QI=50-70)

-
regresiunea gandirii – are caracter global sau partial (lacunar)

Imaginatia – procesul de cunoastere realizat pe baza procesarii,


transformarii si recombinarii elementelor de reprezentare si ideilor
anterioare, cu realizarea unor idei si reprezentari noi
- poate fi activa (intentionala) si pasiva (neintentionala)
-realizeaza reprezentari cunoscute sau necunoscute prin mai multe procedee:
-
- aglutinarea - tipizarea
combinarea
- schematizarea operatiei
modificarea dimensiunilor imaginii (exagerare sau miniaturizare)
- simbolizarea
- poate fi afectata cantitativ, in sensul reducerii sau al exaltarii (mitomania)
►Semiologia tulburarilor functiilor afective

Starile afective – incarcaturi emotionale insotite de manifestari mimico-


pantomimice si neurovegetative -
stari de afect:
fiziologice (bucurie, satisfactie, manie, frustratie)

modificari patologice ale starilor afective:

4
de ordin cantitativ (hiper si hipotimii) si

de ordin calitativ (paratimii)

euforia
anxietatea
starea moriatica
angoasa
disforia
inversiunea afectiva

hipotimia si atimia
ambivalenta afectiva
- apatia
►Semiologia tulburarilor activitatii instinctuale
Instinctele (alimentar, de aparare si de perpetuare) pot fi modificate
cantitativ si calitativ
Instinctul alimentar
exagerat – polifagia, bulimia, acoria
diminuat - anorexia, sitiofobia
Instinctul de aparare -
exagerat / diminuat
Instinctul de reproducere
exagerat (satiriazis, nimfomanie)
diminuat

- devierile comportamentului sexual:

- masturbatia (onanismul)
- bestialitatea
- exhibitionismul
- pedofilia
- fetisismul
- gerontofilia
- sadismul
- homosexualitatea (lesbianism, pederastie)
masochismul
►Semiologia tulburarilor functiilor volitionale
Vointa (bulia) – functia psihica ce determina orientarea si realizarea
constienta a activitatii individuale

5
activa/ inhibitorie
Tulburari de ordin cantitativ
ü hipobulia/abulia
ü disabulia
ü impulsivitatea
ü hiperbulia
Modificari ale conduitei motorii
Ø tulburari ale tinutei vestimentare
• bizarerii
• exagerarea rafinamentului vestimentar
• cisvetitism
• travestitism
• dezordine vestimentara
Ø modificari ale mimicii
- hipomimie - amimie
- hipermimie - paramimie