Sunteți pe pagina 1din 2

a)

b)

1.
2.
3.
4.

Tulburari afective - Tulburari organice


Tulburarile afective sunt afectiuni care au in mod central tulburari de dispozitie, sub forma depresiei si euforiei.
Depresia, tristetea= este o experienta normala in anumite situatii nefavorabile de viata. In cadrul
tulburarilor afective se includ acele tulburari dispozitionale care includ scaderea,pierderea autostimei, increderii,
ideatia depresiva, pierderea interesului si a placerii, scaderea energiei, elanului vital.
Aceste simptome pot fi precipitate de evenimente negative, dar dureaza mai mult timp decat ne-am astepta, iar
evenimentele de viata nu au caracter de cauza. Aceleasi consideratii le facem si despre tulburarile affective de
tip maniacal expansiv. Exaltarea, euphoria fac parte din trairile normale dar in cadrul tulburarilor affective se
include starile de euforie exagerata, nemotivata, hiperactivitate, implicarea in mai multe activitati fara a avea
rabdarea sa finalizeze. Constiinta bolii este diminuata, abolita in ambele tipuri: afectiva, maniacala.
Tulburarea depresiva este interpretata de psihanalisti ca o deturnare a agresivitatii, intoarsa impotriva propriei
personae(suicid). Psihologia academica- reprezinta tulburarea cognitiva (de gandire si perceptie) care modifica
imaginea de sine si distorsioneaza viziunea asupra lumii.
In tulburarea depresiva, simptomele enumerate sunt: scadearea autostimei, anxietate-duce la scadearea
randamentului. Aspectul pacientului este caracteristic: tinuta neglijenta, mimica hipomobila, coboara comisurile
bucale, cuta verticala intre sprancene, cap aplecat, privirea in jos, umeri cazuti. Pacientul se simte nefericit si
acest lucru nu poate fi imbunatatit nici in situatii favorabile de viata. Apare anxietatea, acea asteptare negativa
ca si cum lucruri neplacute, triste, dramatice ar putea sa se intample. Pacientul poate fi iritat, nervos. Pot aparea
simptome biologice de tipul tulburarii somnului, scaderea apetitului, scaderea/cresterea ponderala, scaderea
libidoului, amenoree.
Ideile depresive se refera la situatia prezenta (mie nu mi se poate intample nimic bun/ nu pot sa fac
nimic), la trecut: interpretand negativ si retinand doar amintiri triste, dureroase, se invinovateste pt situatii
minore de incorectitudine sau poate avea teama ca a facut rau cuiva. Viitorul este si el cu asteptari negative.
Dispozitia afectiva depresiva modifica perceptia si evaluarea propriei persoane precum si intregii lumi.
In formele usoare de depresie dispozitia trista poate sa fie mascata (nu este proeminenta) dar alte simptome sunt
pe primul plan (perturbaile somnului, idei depresive, pierderea energiei, anxietate, iritare).
Formele severe de depresie pot sa asocieze ideile delirante si halucinatiile care au ca tema inutilitatea, saracie de
boala, idei delirante de persecutie, spre deosebire de ideile delirante de persecutie, spre deosebire de ideile
delirante paranoide, depresivul se considera urmarit si pedepsit, dar pe buna dreptate intrucat se simte vinovat.
Exista forme clinice-unele au agitatie si in special la varstnici sau forme de depresie cu inhibitie, lentoare. In
depresiile inhibate cu forma grava, pacientul este in stupor depresiv (nu vorbeste, nu se misca).
Episodul maniacal se caracterizeaza prin cresterea autostimei, prin idei delirante de marire, de filiatie, de
inventie, reforma,pacientul are o scazuta nevoie de somn, prezinta logoree, mimica si gesturi ample, rapide,
vestimentatie bogat colorata, exagerata, nepotrivita.
Formele clinice ale tulburarilor afective:
Tulburare afectiva unipolar depresiva la care episoadele sunt doar depresive, intre episoade poate exista o stare
de eutimie (normalitate afectiva)
Tulburare afectiva bipolara la care se succed episoadele depresive si cele maniacale, intre ele fiind aceeasi stare
de eutimie.
Etiologia tulburarilor afective:
Cauze genetice- sunt sustinute de studiile efectuate pe gemeni (concordanta mare a bolii), pe copii adoptati care
chiar daca au fost crescuti de familii diferite au avut o concordanta a bolii mai mare decat in populatia generala.
Tipul de personalitate premorbida de tip anxios sau cu elemente obsesive poate avea o anumita vulnerabilitate
cu risc mai mare de aparitie a tulburarii afective
Ambianta si traumele din prima copilarie au mai mult rol in structurarea pesonalitatii
Teorii biochimice, anumite anomalii ale receptorilor, neurotransmitatori: serotonina, dopamina, noradrenalina

5. Anomalii endocrine-ale hipotalamusului care controleaza sistemul endocrin.


Concluzii:
1.factorii genetici cresc predispozitia de a dezvolta o tulburare afectiva, in special bipolara
2.experientele negative din prima copilarie pot determina formarea unui anumit tip de personalitate,
factor de vulnerabilitate
3.cauze precipitante; evenimente negative de viata sau unele boli somatice grave.

1.
2.
1.

2.

3.

4.
5.
6.

Tulburari organice sunt datorate:


Boli cerebrale: traumatisme, afectiuni degenerative ale SNC
Boala extracerebrala care in mod secundar determina o disfunctie cerebrala
Sdr. psihoorganice:
Delirium- se intalneste in bolile somatice si in sectiile de chirurgie medicala 10-15%; in reanimare 20-30%. Este
o tulburare de constiinta care se agraveaza nocturn cu dezorientare temporo-spatiala, cu o scadere a proceselor
cognitive (atentia, memoria), pot aparea idei delirante, halucinatii. Comportamentul poate fi agitat sau lent si cu
stereotipii. Cauzele sunt:
Intoxicatia fata de substante psihoactive la care pacientul a dezvoltat rezistenta (alcool, droguri, medicamenteanxiolitice, hipnotice, opiacee, digitalice)
Sevrajul la alcool, medicamete, droguri
Insuficienta cardiaca, respiratorie, hepatica, uremia, tulburari hidro-electrolitice
Hipoglicemia
In functii sistemice: septicemia, pneumonia, stari febrile=delirium febril, traumatisme craniene, tumori
cerebrale, stari epileptice post critice
Dementa- reprezinta o deteriorare globala a functiei cognitive si a personalitatii. Gandirea este lenta si saracita
de continut, pierderea de memorie e mai evidenta pt evenimente recente, pacientul confabuleaza, poate prezenta
dezorientare temporo-spatiala, lipsa constientei bolii e caracteristica.
Cauze- degenerative (b. Alzheimer, Parkinson, Pick, scleroza multipla, tumori, hematoame subdurale,
traumatisme cerebrale)
- dementa boxerilor
- cauze vasculare (dementa multi infarct, ocluzia arterei carotide)
- metabolice (insuficienta hepatica, uremia cronica)
-toxice:alcool, intoxicatia cu metale grele-plumb
-anoxia: in anemie, post anestezie
- intoxicatia cu oxid de carbon, stop cardiac, insuficienta respiratorie cronica
- carente vitaminice; B12, acid folic, tiamina.
Sdr. Amnestic (Korsakoff)- tulburare de memorie in absenta deficitului intelectual generalizat. Cauze: abuz de
alcool, carenta de tiamina, tumori cerebrale
Mortalitate cca 17%, prognostic bun daca se intervine prompt cu tratament de substitutie (tiamina), dar in cazul
tumorilor-prognostic rezervat
Sdr. de lob frontal- dezinhibatie instinctuala, tulburari cognitive, dispozitie euforica, logoree, constiinta bolii e
scazuta; tumori de lob frontal si pot fi primele simptome ale bolii inaintea celor neurologice.
Sdr. afectiv organic- episoade depresive, maniacale, apare in tulburari endocrine, in diabet, tumori, tratament cu
corticosteroizi.
Sdr. personalitatii organice- pacient iritat, nervos, cu o scazuta rezistenta la frustrare, cu reactii disproportionale
fata de incitatie; apare intumori cerebrale, in tulburari endocrine, tulburari metabolice.

S-ar putea să vă placă și