Psihopatologia adultului si varstnicului CURS 3

C3

Tulburarile de gandire

Gandirea face parte tot din procesele de cunoastere, ca proces central al vietii
psihice, activitate cognitiva complexa mijlocita care distinge... (de completat definitia)
Este cel mai complex dintre procesele cognitive.

Prin gandire fiecare individ este capabil sa isi orienteze si modeleze conduita. In
functie de predictibilitatea nevoilor noastre, conduita fiecaruia dintre noi va fi diferita
in functie de moment, de telul propus.

Gandirea este un proces congnitiv cu caracter abstract.

Operatii esentiale ale gandirii:

 analiza. Prin ea putem separa mental orice obiect, persoana, situatie, in

partile componente. Operatiunea opusa este
 Sinteza. Prin ea asociem mental partile componente ale obiectelor, situatiilor,
fenomenelor.
 Comparatia. Prin ea putem distinge asemanarile si diferentele care exista
intre tot ceea ce ne inconjoara.
 Abstractizarea. Prin ea alegem o singura insusire a unui fenomen, situatie,
obiect.
 Concretizarea. Actiune practica prin care noi asociem fiecare trasatura
particulara, abstracta, a fenomenelor, situatiilor, obiectelor.
 Generalizarea. Prin ea putem categorisi, clasifica, in functie de anumite
caracteristici (de obicei asemanatoare) f, s, o.

Gandirea este un proces dinamic. Realizeaza raporturi functionale intre fso, reusind
sa aduca la un numitor comun trecutul, prezentul si viitorul.

Gandirea are o forma particulara de reprezentare - cuvantul. Prin el transmitem

cunostinte, puncte de vedere. Cuvantul se regaseste in mai multe categorii.

 notiunea. Uneste caracterele comune, dominante si esentiale ale fso. Este o

categorie monomodala.
 Mai multe notiuni - o judecata. Judecatile exprima raportul intre fso.
 Mai multe judecati - rationamente.

Asocierile sunt procese ale activitatii de gandire, reprezentand legaturi:

 temporare intre notiuni si idei, in permanenta desfasurare. Bem apa si ne

gandim si la pahar
 Prin asemanare. Aici intra si asonanta si rima.
 Prin contrast. Bine rau, lumina intuneric, zi noapte, alb negru

1
Psihopatologia adultului si varstnicului CURS 3

 Princauzalitate. Daca luam umbrela nu ma ploua, am invatat si am luat nota

mare.

Prin intermediul acestor procese (notiuni, judecati, rationamente, asociatii), ajungem

la ceea ce numim gandirea asociativ logica. La un nivel inferior este gandirea
asociativ mecanica.

3 categorii de tulburari

Tulburarea de ritm si coerenta a gandirii

Tulburarile de continut ale gandirii
Tulburarea expresiei verbale si grafice ale gandirii

Tulburari de ritm si coerenta

Incetinirea ritmului ideativ se mai numeste bradipsihie. Bradipsihia se demasca prin

bradilalie. Se observa in depresie, surmenaj, oboseala, in stari febrile, in
melingoencefalite, in retardul psihic mediu, sever si profund, in catatonie.

Vascozitatea specifica bolnavilor de epilepsie.

Exista 2 forme specifice schizofreniei de manifestare a tulburarilor ideatice.

Fadingul mental
Barajul ideativ

Anideatia - lipsa unui flux ideatic. In demente, oligofrenii profunde

Accelerarea ritmului ideativ - tahipsihie. Apare in situatii de fericire, in anxietate, in

stari ebrioase. Forma de exprimare - logoree.

Apar si fenomene care influenteaza coerenta discursului

 Fuga de idei. Se exprima idei, se trece de la una la alta. Este caracteristica

logoreei din manie. Euforia - buna dispozitie exacerbata. Aceasta fuga de
idei poate fi atat de mare incat in psihopatologie vorbim de “salata de
cuvinte”. Daca e vb de pers cu retard sever, se poate ajunge
la verbigeratie (insiruirea de sunete fara inteles).

Tulburarile de continut ale gandirii

O forma normala de manifestare - ideea dominanta. Acest lucru este perfect

reversibil. Se rezolva problema si ideea nu mai predomina.

Ideea obsesiva. Ne asediaza involuntar intreaga gandire, chiar daca noi o

constientizam ca anormala. Ne paraziteaza existenta.
2
Psihopatologia adultului si varstnicului CURS 3

 ideile,dubiile, amintirile, reprezentarile obsesive. Oare am inchis usa?; a facut

infart vecinul - Daca o sa am si eu?. Omul este constient tot timpul de
patologia ideii, dar nu poate scapa de ea. Aceste dubii si idei se pot foarte
usor regasi in frici obsedante - fobii. Fobiile ii imping pe acesti oameni la o
intreaga existenta evitanta, la tot felul de superstitii. Se spune ca fobiile sunt
o gradina cu radacini adanci grecesti.

Fobii

Teama de spatii inguste - claustrofobie

Aihenofobia - teama de obiecte ascutite
Hidrofobia - teama de apa
Agorafobie - teama de spatii deschise
Antropofobia - frica de oameni
Monofobia - frica de a fi singur
Nozofobie - teama de boli
Misofobia - teama de mizerie
Zoofobia - teama de animale
Sitiofobia - teama de alimente
Acrofobia - teama de inaltimi

Ideea prevalenta. O idee neconforma cu realitatea, orientand si diferentiind fluxul

ideativ, in concordanta cu personalitatea premorbida. Persoana nu are constiinta
patologicului, dar este reversibila. Se poate manifesta de ex la ipohondri, in
intoxicatii cu alcool, psihedelice. Nu dispare netratata.

Ideea deliranta. Se compune pe baza unor judecati si rationamente care reflecta in

mod eronat realitatea, modificand in sensul patologic conceptia despre lume, precum
si comportamentul bolnavului. Bolnavul este deprsonalizat, ignorand complet
patologicul gandurilor sale, fiind convins de aceasta realitate virtuala. Aceasta
detasare din taramul normalitatii poarta amprenta psihozei. Psihozele - cele mai
grave boli psihice. Adecteaza intreaga existenta psihologica a individului, fara ca
acesta sa isi dea seama, fara ca acesta sa recunoasca acest lucru.

Ideea deliranta este o judecata eronata care domina constiinta bolnavului,

modificandu-i in sens patologic, distructiv pt sine si pt cei din jurul lui. Omul traind
sub imperiul acestor himere, se va comporta diferit si de ceea ce insemna el pana in
momentul imbolnavirii si ceea ce noi consideram normal.

Ideea deliranta este impenetrabila la contra argumente. Este inabordabila

confruntarii, in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea.

Ideea deliranta este incompatibila cu atitudinea critica, incapacitatea bolnavului de a

sesiza constient esenta ei patologica.

Ideile delirante se desfasoara pe un fond de claritate a constientei, fiind exprimata

clar, limpede.

3 feluri de deliruri

3
Psihopatologia adultului si varstnicului CURS 3

 delirurisistematizate. Omul are o constienta clara, sustine cu tarie punctele

de vedere si se face inteles
 Deliruri nesistematizate cu sau fara halucinatii. Legaturile logice din
expunerea pacientului sunt fragile si evident patologice.
 Deliruri induse. O anumita persoana bolnava deliranta, transmite convingerile
sale patologice celor din jur care sunt f legati de el (sot - sotie, copil -
parinte). Paranoia.

1. Idei delirante expansive (macromanice)

2. Idei deilrante Depresive (micromanice)
3. Idei delirante Mixte
4. Delirul rezidual

1. Se petrec in contextul unei dispozitii bune sau cel putin dramatice. Ideile de
marire, de bogatie, de grandoare. Oamenii spun ca toate bogatiile sunt ale
lor, ca ei intra in contact direct cu cele mai sus puse persoane de pe
planeta. Desi conditia lor este absolut precara dpdv al igienei,
vestimentatiei. Daca delirul respectiv este sistematizat, vorbim de paranoia.
Nesistematizat - schizofrenia.

Delirul de inventie. Omul sustine ca este inventator.

Reforma (universala, filozofica, politica).
Delirul de filiatie. Omul sustine ca este fiul lui x.
Idei de tip erotomanii.
Delirul mistic (religios). Oameni ce afirma ca au intrat in legatura directa cu
divinitatea.

1. Idei delirante depresive. Sunt cele mai frecvente. Cele mai comune sunt:
2. ideile de persecutie. Convingerea bolnavului ca sufera prejudicii.
3. Ideile de revendicare.
4. Ideile de gelozie. Idei rupte de realitate, in care un astfel de om constata in
orice gest o dovada a comportamentului ifidel.
5. Idei delirante de relatie. Acesti oameni dezvolta fobie sociala.
6. Idei de autoacuzare/vinovatie. Toate nenorocirile lumii sunt din cauza mea,
singura solutie e sa ma sinucid.
7. Idei ipohondriace. Oamenii isi asuma anume boli si merg la numerosi
doctori.
8. Idei de transformare si posesiune. Pacientii considera ca s-au transformat
partial sau total in anumite animale sau ca diavolul a pus stapanire pe ei.
9. Delirul de negatie. Omul afirma cu convingere ca el de fapt nu mai are
organe, sau ca este transparent sau invizibil.

4
Psihopatologia adultului si varstnicului CURS 3

1. Idei delirante mixte cu ambiguitatea starilor afective

2. idei delirante de interpretare. Ideile de complot.

Ideile de influenta. Subiectul este sub influenta unor forte.

Ideile metafizice.

1. Delirul rezidual

Tulburarea expresiei verbale

Limbajul este activitatea de cominicare intre oameni si de realizare a conexiunii

specifica oamenilor. Limbajul nu este totuna cu limba. Limba este un sistem de
mijloace lexicale gramaticale, fonetice, dezvoltate socio istoric pentru comunicarea
intre anumite grupe de oameni. Limbajul fuzioneaza cu gandirea, indiferent de limba
in care il exprimam.

Exista 3 categorii de discutii in exprimarea verbala a gandirii:

 dislogiile
 Disfaziile
 Dislariile

Dislogiile evoca modificarile de forma, ritm si continut ale gandirii. Dislogiile denota
tulburarile gandirii. Fie ca e vb de vorbit sau scris.

Disfaziile exprima dificultati in a intelege mesajul vorbit sau in a se exprima prin

cuvinte. De obicei in tulburari lezionale.

Dislariile sunt tulburari in pronuntarea si articularea cuvintelor. Pot fi o raguseala

banala sau anumite defecte de exprimare - rotacism. Dificultati de articulare -
balbismul (tonica, clonica, tonico clonica).