Semiologia -gndirii -limbajului

GNDIREA
Activitate psihic contient Se exprim prin limbaj i se elaboreaz sprijinindu-se pe cuvinte Pe baza elem. furnizate de cunoatere memorie percepie imaginaie

gndirea

- combina idei - formeaza: -raionamente -judeci

2

GNDIREA
def.=o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor. Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.
3

OPERAIILE GNDIRII
ANALIZA SINTEZA COMPARATIA

ABSTRACTIA
CONCRETIZAREA

GENERALIZAREA
4

OPERAIILE GNDIRII
ANALIZA
opusa

diferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelor prin desfacerea lor mental ,n prile componente

SINTEZA asamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale obiectelor/fenomenelor ntr-un tot unitar

COMPARAIA evideniaza asemnrile i deosebirile dintre obiectele i fenomenele analizate

OPERAIILE GNDIRII
ABSTRACIA
desprinderea unei laturi sau nsuiri concomitent ignorndu-le pe celelalte Se nrudete cu ANALIZA

CONCRETIZAREA
parcurge calea invers de la abstract la concret, la obiecte sau fenomene n toat varietatea trsturilor sale caracteristice

GENERALIZAREA
repartizarea unui obiect la o categorie pe baza unor elemente comune i eseniale
6

Operaiile gndirii fixeaz abstractul i generalul prin

Cuvnt
rol de achiziie, depozitare i vehiculare a informaiei se realizeaza

Noiune
asociaii

cristalizeaz nsuirile comune i eseniale ale obiectelor, fenomenelor; poate fi exprimat prin variate cuvinte stabilete raporturi ntre noiuni opereaz cu mai multe judeci

Judecat

Raionament

nelegere proces activ de construcie mental a

unui fapt/situaii
7

TULBURRILE GNDIRII I-Tulburri de ritm i coeren (Tulburarii forma /cantitative)

- A-accelerarea ritmul ideativ -B-ncetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ - C- coerenta gandirii

II-Tulburri de coninut (Tulburari calitative)

- idei dominante - idei obsedante - idei prevalente, i - idei delirante

1 A-Accelerarea ritmului si fluxului ideativ = succesiune mai rapida a ritmului ideativ insotita de cresterea productivitatii ideative - se asociaza cresterea capacitatii de evocare , a mobilitatii proxesice, a disponibilitatii reprezentative ,si imaginitive, a tonusului afectivo-energetic,a debitului verbal-si realizeaza conceptul de tahipsihie Se mentioneaza 3 instante clinice(in literatura americana): 1-vorbire rapida cu scurtcircuite -lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor -apare ca varianta normala la persoanele temperamentale,aflate sub -in manie influente culturale ,situationale 2-presiunea gindirii - discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate -cresterea cantitativa a vorbirii spontane - apare in stari anxiose, hipomanie,ep.expansive intoxicatii cu psihostimulante,CO,cloroform 3-fuga de idei =ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei,amintiri,imagini - forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei, desi -asociaiile se fac la ntrnplare, dup aspecte superficiale, dup asonant, rim,contraste facile -frecvent se pierde firul principal al ideilor -forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii = incoerenta a G -se ntinete n-sindroamele maniacale -strile de excitaie psihomotorie din schizofrenie, din paralizia general progresiv ( frecvent la debut), -strile de ebrietate i n general n intoxicaiile uoare. - poate fi ntlnit i n - strile nevrotice, n strile de oboseal marcat i de surmenaj 9

2 A-cresterea ritmului si fluxului ideativ Psihopatologia franceza adauga -4-viziunea panoramica retrospectiva -persoanele au impresia ca retraiesc in citeva momente intreaga viata -apare in stari de confuzie, epilepsie T,intoxicatie cu psihodisleptice -5.- Mentismul- descris de autorul francez Chaslin = depanarea rapid, incoercibil a reprezentrilor i ideilor ce scapa controlului volitional al persoanei ce devine propiul spectator al propiilor idei,reprezentari - bolnavii -au adesea critic fa de aceast desfurare tumultuoas i incoerciibl, -fac efort s-i stpnease gindurile, ns de obicei nu reuesc. -are caracter parazitar nct provoac bolnavilor anxietate, i mpiedic s se odihneasc sau s desfoare activiti conforme cu rigorile voliionale, acetia rmnnd n poziie de spectatori ai propriilor lor idei. -apare n strile de mare tensiune nervoas, n strile de oboseal pronunat, n intoxicaiile -uoare cu cofein, alcool, tutun, -medicamente psihotone i psihodisleptice. In schizofrenie, mentismul apare de obicei n cadrul sindromului de automatism mental, bolnavul avnd convingerea delirant c acest fenomen patologic este impus, este provocat de cineva.= mentismului hipermnezic xenopatic 10

B-scaderea ritmului si fluxului ideativ

= succesiune mai lenta a ritmului ideativ insotita de scaderea productivitatii ideative -se asociaza scaderea capacitatii de evocare , a mobilitatii proxesice, a disponibilitatii reprezentative ,si imaginitive, a tonusului afectivo-energetic,a debitului verbal-si realizeaza conceptul de bradipsihie -cuprinde: 1-Lentoarea ideativ se traduce printr-o exprimare n ritm lent (bradilalie), cu voce de intensitate sczut i este resimit de bolnav -scderea quasi-global a funciilor psihice bradipsihie. - forma usoara -se ntlnete -n stri de epuizare fizic i psihic, - n convalescen unor boli somatice, toxice,infecioase - lentoarea ideativ n adevrata ei accepiune se ntlnete -n afeciuni neurologice (cu interesarea extrapiramidal, ca boala Parkinson, parkinsonism postencefalitic, encefalite,) - intoxicaii cu oxid de carbon, n stri de obnubilare a contiinei, dar i n -boli psihice ca melancolie, schizofrenie i oligofrenie. - o form special de lentoare este adezivitate-viscozitate- psihic, caracteristic epilepsiei. =reprezinta lipsa supletei,ideative,aderenta la o tema ce ar trebui inlocuita ,incetinirea ,impotmolirea proceselor psihice,concordanta saracirii limbajului2 2-fading mental (Guiraud ) = accentuarea progresiva a lentorii ideative ajungndu-se pina la oprirea fluxului ideativ -se ntlnete mai ales n schizofrenie
11

3-baraj ideativ (Sperrung)=baraj verbal=blocaj al gindirii blocajul verbal = este oprirea brusc a discursului verbal la mijlocul unei fraze pt.citeva secunde ,minute cu posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas (sprede blocajul verbal unde numai exista aceasta posibilitate) -se ntlnete n schizofrenie i poate fi -explicat - prin apariia unei halucinaii, - prin intervenia unei fore xenopatice, sau poate rmne - neexplicat= incomprehensibil, ca majoritatea simptornelor sk 4-srciri ideativ = lentoare ideativa + scderea productivitii ideilor (Hemmung). Ideile sunt tot mai concentrice, cu un sistem de referin, tot mai redus, cu un coninut tot mai restrns, deseori monotematice. - se ntlnete n stri de surmenaj, n tulburri ale contiinei, n stri depresive, n s k i n alte afect. 5-Dispariia fluxului ideativ (anideaie)-golirea mintii =disparitia temporara a fluxului ideativ posibila cind constiinta este abolita - apare n - stri de idioie i - demen (sub forma deambulaie anideice) sau - epilepsie (sub forma automatismului anideic), - nu este sigur dect n strile comatoase, ntruct n celelalte stri amintite mai sus se presupune totui existena unor idei rmase nc necunoscute de anturaj.

B-scaderea ritmului si fluxului ideativ

12

C)Tulburari de coerentaCoerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar
exprimarea verbala are continut si este inteligibila -denumite generic incoerenta -se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii -se realizeaza prin: - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea - slabirea asociatiilor - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte 1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential -constient de punctul de plecare tema dar nu o sustine -discurs care prin divagatii, detalii inutile,intirzie atingerea concluziilor -raspunsul la intrebare e in legatura oblica cu intrebarea (ziaristii) 2-tangentialitate,=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita -indepartarea de tema urmarita fara a se intoarce la ea si nu isi mai aminteste tema -raspunsul la intrebare nu are nici o legatura cu intrebarea (politicienii) 3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ,la sfirsitul frazei -apare in oligofrenii,demente, schizofrenii 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii 13 - ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logica

Tulburari de coerenta-

5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare, -exprimarea verbala devine fara continut inteligibil,prin folosirea - propozitiilor (incorecte gramatical,incomplete,neterminate) -cuvintelor particulare -apare in t. mintale organice,t. de constiinta,dementa, schizofrenie -are 2 forme a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut , uneori cu tendinta la rima, -un monolog greu inteligibil,nu exista mesaj, comunicare - traducere etimologica a latinescului verbigerare" care nseamn a trncni", a sporovi". exemplu : acas, mn,vac, atom, gsc, moac -apare in schizofrenia hebefrenica,veche netratata b)-salata de cuvinte- forma maxima a incoorentei caracterizata prin aceea ca bolnavul, - exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate ex. urmtoarea expresie verbal a unui bolnav (de schizofrenie) : iepure-vnt-fereastr-bou, duce-vnt-culis-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !" - apare in schizofrenie ,stari maniacale
14

Tulburari de coerenta-

6.-psitacism -culmea incoerentei -sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate, -apare in oligofrenii,demente profunde 7-asonanta-secventa de G,L- stimulata de sunetele cuvintului precedent -in care asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor 8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare 9-perseverarea-repetare persistenta si inadecvata de ginduri,idei,cuvinte raspunsuri de la prima intrebare si de la urmatoarele intrebari -apare in delirium , si tulburari mentale organice 10-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul -comunicare verbala este ritmata ,determina . personalizarea limbajului Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului Sd.ecopatic Sd.PEMA PALILALIE, ECOLALIE, MUTISM, AMIMIE
15

II. Tulburarile de continut ale gandirii

-Definitie: sunt reprezentate de idei anormale, mai mult sau mai putin detasate de realitate,

care se dezvolta si invadeaza ariile normalului intr-o masura variabila. -Clasificare : Idei dominante Idei obsesive Idei prevalente Idei delirante A- ideea dominant, -ideie care- apare in aria normalului -se impune intu-un anumit moment in G -poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei -caracter reversibil Exemplu: fredonarea involuntara in gand a unei arii dupa vizionarea unui spectacol de opera, in timpul drumului spre casa.

16

 B- idee obsesiva
= ideea care, -irumpe, asediaz gndirea se impune contiinei, dei este n dezacord cu aceasta, =idee -repetitiva -stereotipa,- persistenta cu urmatoarele caracteristici: a -inadecvata-paraziteaza realitatea , b -intruziva(asediaza G) c -irationala d-impune constiintei si e in dezacord cu ea e-strina i contradictorie situaiei i personalitii insului, f -persoana - recunoate - caracterul parazitar sau patologic, - ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara (sprede delirul de influenta exterioara) - are un control partial asupra lor pentru ca desi lupt sa le nlture , de cele mai multe ori nu reuseste (sau pentru scurt timp) g- intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva -apar in t.de personalitate obsesivo-compulsive -tulburarea obsesivo-compulsiva -schizofrenie debut,remisie 17 -depresie -surmenaj

In functie de continutul idei obsesive se disting mai multe variante clinice: 1.Ruminatia consta in indoieli permanente asupra actiunilor subiectului, avand un caracter
bifazic (ideea initiala este urmata imediat de o idee opusa) caracteristice personalitatii anankaste (in DSM personalitate obsesiv-compulsiva)

2.Aminitirile obsesive constau in rememorarea persistenta a unor scene, cel mai

adesea penibile sau neplacute, insotita de o reprezentare mentala intensa - de exemplu retrairea evenimentului traumatizant in Tulburarea de stres posttraumatica

3.Fobiile constau in teama nejustificata, de anumite obiecte sau situatii,

- au un caracter dinamic, uneori fobia initiala este inlocuita de alta fobie, alteori se asociaza progresiv mai multe fobii la cea initiala = semnific starea de fric, cu obiect bine precizat (aceasta n opoziie cu anxietatea, care constituie starea de team, lipsit de obiect) -desi bolnavul recunoate caracterul iraional al fricii sale, o apreciaz n mod critic, lupt pentru a nltura fobia respectiva, (dar nu reuete.)in ciuda faptului ca evita situatia respectiva

18

fobiile se caracterizeaz prin intensitate, adezivitate, ilogism i rezisten de nenvins.

- fobiile pot fi legate de orice element al .ambianei insului sau de orice eveniment de care este legat ntructva, de experiena acestuia In mare, fobiile ar putea fi sistematizate in -Fobii simple-5 categorii: Exemple: -Fobii complexe-2 categorii-agorafobia,sociofobia agorafobia teama de spatii aglomerate tanatofobia teama de moarte zoofobia teama de animale fobia sociala teama de a participa la reuniuni sociale
-4

Anxietatea

=K-teama patologica

-recunoscuta ca nemotivata -persistente irationala exagerata -fata de un anumit stimul ,situatie,(teama cu obiect) - care genereaza secundar conduita de evitare - evolueaza pe fondul unei anxietati difuze-ca o teama de ceva nedeterminat fara obiect

frica =raspuns la o amenintare

cunoscuta - externa - definita

Anxietatea= raspuns la o amenintare

- necunoscuta , -interna - nedefinita-vaga

19

5.Impulsurile obsesive sau compulsiunile

= tendinta pacientului da a comite acte impulsive -particulare - irationale -inacceptabileridicole Pacientul se opune acestei tendinte deoarece manifestarea lor ar avea consecinte negative; Astfel el se incarca de anxietate , emoional, cuprins de team i panic Fata de aceste obsesiile impulsive si idei obsesive de contrast pacientul poate-executa acte precum -compulsiile -ritualuri obsesive (menite sa-i elibereze ,sa-i usureze starea de anxietate sau sa temporizeze impulsiunea obsesiva ) - compulsie -teama de a nu da curs tendinei impulsive, de a nu comite actul impulsiv, spre care este mpins ex.numarat,verificat,evitat - ritualuri obsesive = reprezinta o forma complexa de compulsie -consta in actiuni : - care desi au aparenta de actiuni voluntare pac. le executa contrar vointei lui - ce reprezinta forma caricaturala a actului obsedant ex. trec degetele prin par - care se succed intr-o anumita ordine ,care nu au scop in sine,ci impiedica ceeace s- ar putea intimpla in viitor ,ele desfasurandu-se intotdeauna pe fond de anxietate crescuta ,anxietate care scade numai daca pacientul indeplineste suita de actiuni - asocierea unui fenomen obsesiv cu o compulsiune este caracteristica Tulburarii obsesivcompulsive, dar ea poate apare si in alte situatii (de exemplu in debutul schizofreniei)
20

C-ideea prevalent. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo de granitele

ratiunii

-Caracteristici 1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate 2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei 3 -prevalenta psihismului insului 4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii 5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul ideativ al insului ) 6 -nu-i recunoaste caracterul patologic 7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur 8 -este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential stari reactive de intensitate psihotica delirant ) - apar in - epilepsie - alcoolism -K- include 2 tipuri mai frecvente de idei prevalente -Id. de referinta = interpretare personala ,falsa a unor evenimente actuale - pac considera ca diferite gesturi,observatii ale celor din jur poarta o anumta seminificatie - sunt sustinute mai putin ferm decit ideile delirante -gndirea magica forma a dereismului ,asemanatoare fazei preoperationale de la copilul prescolar - gindurile ,cuvintele si actiunile sunt considerate - ca ar avea o anumita functie sau putere - ca pot cauza sau preveni anumite evenimente traite intr-un mod care sfideaza 21 ex descantece legile normale de cauze-efect

Dideea delirant (delusion" al anglo-saxonilor sau Wahn" al germanilor)

- idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiintei Definitie: - dupa-H. Ey, -cuprinde - credine i concepii prin care se exprim coninutul ideativ delirant - fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma. - dupa Predescu -judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i modific n sensul lor patologic concepia despre lume i comportamentul bolnavului. -reprezinta detasarea de taramul normalitatii,este marca psihozeiCaracteristici: 1-neconforma cu- realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o exprima -experienta anterioara deformat -credintele grupului careia ii apartine 2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului - domina constiinta bolnavului 3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata 4 insotita de comportament delirant 5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea 6-pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica 7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului 8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(sprede delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea 9-aspectul interpretativ al id.delirante constiintei
22

Clasificare ideie delirante:A,B,C

A dupa tematica (continut)
I - idei delirante expansive -macromanice apar pe un fond dispozitional euforic II - idei delirante depresive -micromanice apar pe un fond dipozitional depresiv III - idei delirante mixte fondul dispozitional este uneori pozitiv, alteori negativ sau neutru

B dupa mecanism de producere

1 -delirul primar 2 -delirul secundar 1 -delirul primar apar ca prima manifestare a bolii ; se formeaza instantaneu fara sa fie precedat/dedus de/din tulburari/psihoze afective- daca e dedus este delir secundar - Forme ale delirului primar : - dispozitia deliranta-atmosfera deliranta ex ceva se intimpla,nu stiu ce, spuneti-mi ce se intimpla - interpretarea deliranta a unei perceptii normale - intuitia deliranta reprezentari ,idei,aparute brusc, cu semnificatie - perceptie deliranta-interpretarea deliranta a unei perceptii anormale - delirul de influeta control al gindirii- furtul Caracteristicile generale ale DP dupai Jasper - insertia G -convingere neobisnuita - emiterea difuzarea - incoergibila-neinfluentabila de realitate-lipsa atitudinii criticii - insuficient motivata - comportament delirant 2 -delirul secundar sau delirul de motivaie apare prin structurare pe simptome premergatoare adica incercarea pacientului de a-si explica dimensiunea trairilor sale (de exemplu interpretarea deliranta a tulburarilor de perceptie)

Cdupa sistematizare
-deliruri sistematizate conservarea coerentei in gandire, argumentare logica a tematicii delirante care este de obicei unica, sustinere puternica a ideilor delirante prin interpretari eronate sau prin selectarea evenimentelor care le sustin -deliruri nesistematizate pierderea coerentei gandirii, tematici delirante multiple, fara relatie logica de asociere intre 23 acestea

ID NS (nesistematizte)
Tematica-variabila,polimorfa -nu e delimitata Evenimente persoane,mai pot fi inglobate in acelasi delir

ID S-(sistematizate)
-Tematica cuprinde cel mult 2 teme -bine delimitata,circumscrise

Instabil in timp -dat,pierderii suportului dinamico energetic nestructurat nelinteligibi incoorent (-) halucinatii Nu se impune realitatii Continut tematic mai apropiat de realitate

Stabil in timp dat, suportului dinamico energetic Structurat-se poate incapsula inteligibil aparent coerent (+) halucinatii Tendinta de a se impune realitatii Continut tematic paradoxal-dar circumscris ce realizeaza doar un unghi de ideatie-prin detasarea de gindirea cauzala Apare -in folie a deux t.psihotica indusa -t.deliranta 24 -psihoze organice senile.vasculare

Apare- sk.paranoida - tulb.deliranta psihoza paranoida

IIdeile delirante expansive macromanice(GIRFEM)

a.Idei delirante de marire si bogatie (de grandoare) se refera fie la propriile capacitati, fie la averile personale (caracteristice episodului maniacal) b. Idei delirante de inventie se refera la convingerea unor realizari stiintifice sau tehnice inovatoare c.Idei delirante de reforma se refera la convingerea realizarii unor planuri inovatoare economice, politice sau filozofice d. Idei delirante de filiatie convingerea existentei unor relatii de rudenie apropiata cu personalitati deosebite (fie pozitie sociala importanta, fie mostenitori ai unor persoane deosebit de bogate) sau fiinte supranaturale e.Idei delirante erotomanice convingerea ca sunt iubite de persoane cu statut social mult superior propriului statut si care vor sa se casatoreasca cu pacientul f. Idei delirante mistice convingerea ca sunt purtatorii unor misiuni de ordin spiritual sau religios
25

IIIdeile delirante depresive micromanice

a-Idei delirante de persecutie convingerea ca pacientul este persecutat pe nedrept, ca este victima unui complot, ca este amenintat sau urmarit, etc b-Idei delirante de revendicare determinate de convingerea ca sunt victima unei nedreptati, fapt care genereaza un comportament de corectare a nedreptatii, initial respectand autoritatile implicate, ulterior facandu-si singuri dreptate c-Idei delirante de gelozie convingerea nejustificata asupra infidelitatii partenerului d-Idei delirante de relatie convingerea ca persoanele din jur il comenteaza, birfesc sau il batjocoresc pe la spate e-Idei delirante de autoacuzare si vinovatie convingerea ca sunt total si singurii raspunzatori ai esecurilor sau nenorocirilor altor persoane (in general apropiate: rude, prieteni apropiati) f-Idei delirante hipocondriace convingerea ca sunt amenintati sau ca sufera de o boala incurabila -ex uneori bolnavii dezvolt convingerea c eventualele garguimente reale snt determinate de vieti (broate sau erpi) pe care le poart n stomac sau intestin - ex. delirul dermatozoic delirul cu ectoparaziti delirul EKBOM-existenta unor paraziti exogeni
26

Ideile delirante depresive micromanice

g-Idei delirante de transformare sau de posesiune convingerea ca au suferit o metamorfoza fizica partiala sau totala (delirul zoontropic transformarea intr-un animal) sau ca sunt posedati de spirite rele (delirul de posesie diabolica) -se ntlnesc, de obicei, fie n stri demeniale fie n schizofrenia paranoid h-Idei delirante de negatie negarea unor realitati evidente, adesea sunt o varianta particulara a delirului hipocondriac (neaga existenta sau functionarea unor aparate sau organe de exemplu un pacient care era constipat era convins ca i-au putrezit nervii de la stomac) sindromul Cotard caracterizat prin enormitate, negaie i imortalitate se ntlnete n:-stri demeniale profunde (de natur luetic n special), - melancolia delirant (n special de involuie) i - mai rar n stri confuzionale

27

III Idei delirante mixte

a. Idei delirante de influenta convingerea ca este dirijat de forte exterioare propriului corp (vezi triplul automatism mental) . - Dac nainte, influena exterioar se exercita asupra pacienilor n special prin diavol, ocultism (descntece, farmece), - acum aceasta se realizeaz n special prin sugestie, hipnoz, unde electromagnetice, radiaii atomice, raze cosmice, ceea ce ilustreaz evidena influenelor socio-culturale i tiinifice ale epocii. Aceast for extern, strin personalitii insului, influeneaz gndurile, sentimentele, actele, inhibndu-le, amplificndu-le sau perturbndu-le. b.Ideile delirante cosmogonice convingerea de a detine raspunsuri la misterele legate de originea vietii, a sufletului, a reincarnarii, etc -unii autori insereaz aici c ideile de interpretare= ideea confer- bolnavului convingerea delirant c gesturile, aciunile sau afirmaiile persoanelor din jur poart o semnificaie special cu referire la el. - poate fi orientat asupra evenimentelor -exogene" -- bolnavul analizeaz date furnizate de propriile-i simuri ex. pornind de la privirea .mai deosebit a unui trector, bolnavul poate ajunge la concluzia unui complot -endogene",- bolnavul analizeaz evenimentele lumii sale interioare. 28 ex interpretatarea deliranta a visurilor i senzaiilor corporale.

 Variante clinice particulare ale delirurilor sistematizate -deliruri cronice sistematizate -au fost considerate initial entitati nosologice aparte, reunind paranoia si parafreniile. -In clasificarile actuale ele sunt incluse in categoriile diagnostice situate in grupul Schizofreniie si alte tulburari psihotice sub denumirea de Tulburare deliranta persistenta

-cuprinde:-Delirul de interpretare
-Delirul senzitiv de relatie - Deliruri pasionale-Variante clinice: a -delirul erotoman apartine Ideile delirante expansive b- delirul de gelozie apartine Ideile delirante depresive

29

Delirul de interpretare
- este un delir bine sistematizat, - debut lent si dezvoltare in retea. se refera la faptul ca, in evolutia delirului, tot mai multe categorii de persoane din anturajul pacientului sunt inglobate si interpretate ca rau-voitoare. Astfel, daca initial era implicat doar un coleg de munca, ulterior sunt implicati si alti colegi dar si vecinii, unii prieteni sau chiar membrii ai familieid -are la baza interpretarea eronata, contrastanta cu realitatea a unor evenimente reale sau a atitudinilor si gesturilor unor oameni. -tematica este in general persecutorie, astfel acestea sunt vazute ca actiuni negative intentionate ale celorlalti indreptate impotriva propriei persoane. - se caracterizeaza prin aparitia - interpretarilor retrospective evenimente anterioare debutului sunt reinterpretate in context cu delirul (de exemplu: isi da sema de ce i s-a refuzat in urma cu mai multi ani plecarea in concediu de odihna). - intuitiile delirante anticipari ale comportamentului persoanelor inglobate in delir ca actiuni rau-voitoare (de exemplu: nu are rost sa solicite concediu de odihna pentru ca va fi cu siguranta refuzat). -Intr-o faza mai avansata a acestui delir pacientul sufera transformarea din persecutat in persecutor, putand comite acte de razbunare grave, chiar omoruri 30

Delirul

senzitiv de relatie

- este o forma particulara a delirului de interpretare. - Pentru acest delir sunt predispuse personalitatile senzitive caracterizate prin timiditate si inclinatie spre procese de constiinta. - Ideea centrala este ca anumite persoane il vorbesc pe la spate sau rad de el pentru ca are unul sau mai multe defecte. - Progresiv acest comportament din partea anturajului apare la tot mai multe categorii de persoane (dezvoltarea in retea), chiar la necunoscutii pe langa care trece pe strada (daca acestia rad pentru ca si-au spus un banc, pacientul este convins ca rad de el). Acest delir determina o stare afectiva intensa, negativa. - O tematica frecventa este cea de culpabilitate sexuala la barbati in varsta necasatoriti (delirul masturbantilor convingerea ca oamenii stiu despre comportamentul lor sexual pe care il percep ca rusinos, motiv pentru care il batjocoresc pe la spate). Pentru a scapa de sentimentele neplacute de jena si vinovatie acesti pacienti pot recurge la suicid.
31

Deliruri pasionale
Este un delir cronic bine sistematizat caracterizat printr-un debut relativ brusc reprezentat de aparitia unei idei prevalente. Progresiv, ideea prevalenta devine din ce in ce mai sustinuta prin polarizarea gandirii pacientului in concordanta cu ideea initiala. In mod caracteristic delirul sistematizat are un impact puternic pe plan afectiv (este insotit de o stare de exaltare afectiva) si pe plan comportamental (determina o modificare marcata a comportamentului in sens delirant). -Variante clinice: a -delirul erotoman apartine Ideilor delirante expansive b- delirul de gelozie apartine Ideilor delirante depresive

32

 a -delirul erotoman
-apartine ideilor delirante expansive -descris de Guy de Clerambault -adesea intalnit la femei mai in varsta, nemaritate. -se dezvolta in mai multe faze: - faza de speranta: de adoratie-de dragoste- pacienta este convinsa de reciprocitatea sentimentelor sale din partea persoanei vizate, iar refuzurile constante ale acesteia sunt interpretate ca probe la care este supusa de iubit cu scopul ca acesta sa se convinga ca si ea il iubeste - faza de deznadejde: de interogatie- - realizarea faptului ca sentimentele ei pentru acel barbat nu sunt impartasite -faza de ura: acuzatie-agresivitate canalizarea comportamentului in sensul razbunarii pentru batjocoririle pe care le-a indurat in faza de speranta

33

 b- delirul de gelozie
apartine ideilor delirante depresive ideea prevalenta initiala este convingerea de a fi inselat de partener. este mai frecvent la sexul masculin fiind favorizat si accentuat de consumul cronic de alcool (acest abuz de alcool determina disfunctie erectila ca urmare a polineuropatiei nervilor rusinosi, pacientii crezand ca in aceste conditii partenera isi cauta satisfactia la alti barbati). are o dinamica multifazica: debutul: aparitia ideii prevalente prin interpretarea unei situatii in mod delirant (de exemplu sotia a intarziat in ultimele zile) perioada de convingere: ideea initiala se accentueaza prin diverse evenimente care sunt interpretate eronat (daca partenera sta in geam pacientul este convins ca isi face semne cu presupusul rival). In paralel pacientul cauta o serie de dovezi ale infidelitatii partenerei (ii cauta in geanta scrisori sau bilete, o urmareste, ii controleaza lenjeria pentru a depista urmele unui presupus act sexual). In aceasta faza impactul delirului este o stare afectiva intensa determinata de sentimentul de a fi batjocorit. -perioada de razbunare: pacientul isi orienteaza comportamentul in sensul razbunarii pentru batjocoririle suferite. Barbatii isi agreseaza fizic sau sexual partenerele, in 34 vreme ce femeile cu delir de gelozie se razbuna pe presupusa rivala

Delirul de revendicare:
- apartine Ideilor delirante depresive -se desfasoara in mai multe faze -pacientul are convingerea ca este a victima unei nedreptati. -Sentimentul de nedreptate este resimtit si trait intens pe plan afectiv In consecinta,. - comportamentul se canalizeaza in totalitate in directia corectarii nedreptatii prin trecerea la acte de violen, realiznd conversiunea persecutati-persecutori.( n postura de persecutat, n special bolnavii cu delir sistematizat se pot comporta la nceput ca nite resemnai, situaie n care se ascund, i schimb domiciliul, evit lumea, pentru ca mai trziu s recurg la plngeri, acuze, revendicri, reclamaii, violene i conduite antisociale.) - Ca tematica s-au descris mai multe variante: - Cverulentii procesomani: persoane care apeleaza sistematic la autoritatile abilitate pentru a li se face dreptate. Acesti pacienti sunt implicati simultan in o serie de procese pentru probleme minore (de exemplu: vecinul anume si-a lasat crengile marului la el in curte pentru ca merele stricate si infectate sa cada la el, expunandu-l astfel la pericolul unor imbolnaviri). - Inventatorii deliranti: aceste persoane lupta cu ardoare pentru recunoasterea paternitatii unor inventii care in realitate nu le apartin -Sinistroza profesionala: acesti pacienti sunt victima unor accidente de munca minore, motiv pentru care considera ca li se cuvin si solicita despagubiri disproportionate. 35

Limbajul
Definitie=este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii verbale, noionale, specific umane. = aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ; = este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962). - limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni. -Functiile limbajului: - cognitiv, limbajul se apropie i fuzioneaz cu gndirea, - comunicativ, el transmite informaii i stimuleaz aciuni. - expresiva - fazica de controlare a comunicarii - metalinguala-orienteaza limbajul asupra lui insusi Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern

36

 Tulburarile limbajului oral - sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima - sistematizate n trei mari categorii A-Dislogii sau tulburri -mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de form i coninut ale gndirii i evolueaz fr modificri - ale funciei de comunicare a limbajului(=disfazii) -ale aparatului logomotor(.=dislalii) B-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de -afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului -afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj -afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului -apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului. C-Dislalii snt tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de modificri de intensitate patologic ale funciilor 37 aparatului logomotor.

Tulburarile limbajului scris (comunicare grafica)

-Agrafiile pierderea capacitatii de comunicare grafica ca urmare a pierderii limbajului (corespund afaziilor) -Tulburari ale activitatii grafice tulburari cantitative ale comunicarii grafice, - sunt expresia grafica a dislogiilor de forma -Tulburari ale semanticii grafice tulburari de sens ale mesajului scris, - sunt secundare tulburarilor de gandire, - reprezentand expresia grafica a dislogiilor de continut -Tulburari ale morfologiei grafice alterarea formatului normal al literelor - care corespunde in planul limbajului oral dislogiilor
38

Tulburrile de limbajului oral

A- Dislogiile: n scop didactic, putem distinge a)tulburri de form-cantitative- ale activitii verbale ;
I. Tulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale II Hiperactivitatea verbala-forme clinice -Tulburari ale ritmului verbal III Hipoactivitatea verbala :

b)tulburri de coninut-calitative -ale funciei lingvistice i semantice a limbajului

39

a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii orale

I. Tulburari ale intensitatii si tonalitatii verbale -vorbire soptita (in depresie sau schizofrenie expresie a suspiciozitatii, pentru a nu auzi alte persoane
decat cea careia se adreseaza) -vorbire declamatoare patetica (in episodul maniacal) -vorbire manierista pretiozitate exagerata in alegerea cuvintelor si a exprimarii verbale (in schizofrenie, corespunzatoare manierismului in plan comportamental)

Tulburari ale ritmului verbal II Hiperactivitatea verbala-forme clinice

1- Simpla =Bavardaj fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate 2- propriu-zisa descris sub numele de tahifemie. 3 - (+) cresterea debitului verbal, consecutiv accelerrii ritmului ideativ, pina la pierderea sensului discursului , care devine incoorent = Logoree -apare in tulburari mintale organice,t. de constiinta,dementa,schizofreni Incoerenta v.gandirease prezinta sub 2 forme a) verbigeratie b)-salata de cuvinte 4- fuga de idei= ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei ,amintiri,imagini - forma medie - cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei desi - asociaiile se fac la ntrnplare, dup aspecte superficiale, dup asonant, rim, - frecvent se pierde firul principal al ideilor -forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor -logice (coerentei) -dintre asociatii-incoerenta a gindirii - se ntlnete n schizofrenie i manie 40

a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii orale

-III

Hipoactivitatea verbala

1-Simpla scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la persoane timide 2-Bradilalie scadere a ritmului verbal -diminuarea vorbirii spontane- asociata cu raspunsuri scurte,laconice,neelaborate,(care evita sa aduca infomatii suplimentare) - (este frecvent intalinita in depresie, psihastenie) 3-Mutismul scaderea pana la disparitie a activitatii verbale - este ntlnit n clinica neurologic i cea psihiatric Mutismul de cauza neurologica : (mutismul akinetic), care este un sindrom caracterizat printr-o tulburare a strii de contiin, comunicarii i a motricitatii = sd.locked-in. Bolnavul este inert, reacioneaz greu i tardiv la stimulii psiho-senzoriali, dar cu privirea urmrete actele celor din jur, oferind astfel impresia de prezen n mediu. Se consider c ar fi consecutiv unor leziuni ale corpului calos i n general, ale sistemului reticulat activator ascendent.

41

-Mutismului cauzat de o boal psihic, - se caracterizeaz prin absena comunicrii, fr abolirea concomitent a motricitatii.,

-psihopatologia descrie diverse grade de mutism: -mutism absolut : absena comunicrii, ntlnit prin excelen n neurologie sau n schizofrenia catatonic ; - mutism relativ : situaie n care bolnavii comunic prin mimic, pantomimic, scris sau prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjecii etc. ; - mutism discontinuu (semimutism) : ntlnit n special la bolnavii cu confuzie mental i la delirani ,negativism, -mutism, electiv : n care bolnavii nu se adreseaz dect anumitor persoane sau evit s relateze anumite situaii de obicei stressante. -strile care prin aspectul lor clinic, se aseamn cu mutismul i anume : - mutitatea,- se caracterizeaz prin imposibilitatea vorbirii i este - datorat leziunilor n zona cortical a limbajului, + cu leziuni ale aparatului auditiv - musitaia -se caracterizeaza prin vorbirea n oapt, inteligibil i -se ntlnete n special la schizofreni ; - mutacismul este un mutism deliberat i voluntar care poate fi ntlnit la simulani, ca o reacie de protest la unele persoane normale (n special la tineri). la oligofreni, demeni -afemia - se caracterizeaz printr-un mutism ntrerupt uneori de foneme care exprim 42 (anartria) mulumirea, nerbdarea sau negarea.

a) Dislogii de forma- Tulburari cantitative ale comunicarii orale

4 - baraj verbal =baraj ideativ (Sperrung) =blocaj al gindiri = este oprirea brusc a discursului verbal la mijlocul unei fraze pt.citeva secunde ,minute cu posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas (sprede blocajul verbal unde numai exista aceasta posibilitate) 5. -negativism verbal

43

b) Dislogii de continut -Tulburari de continut ale comunicarii orale

-pot fi ntlnite att la nivelul cuvintelor, ct i la nivelul frazei

La nivelul cuvintelor : relativ frecvent, n special n schizofrenie i psihastenie, 1 -paralogism.- folosirea unui cuvnt obinuit ntr-o accepiune diferit de aceea n care el este ndeobte folosit 2 -neologisme - snt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren), - active -cu scopul de a- transmite o informatie,mesaj-comunica - pasive--fara scopul de a- transmite o informatie,mesaj comunica Ex. Pentru a reda simbolic o arm cu o capacitate de distrugere n mas a rilor Europei, un pacient cu schizofrenie denumea aceasta arm inventat de el formauleuropean" (for = formidabil ; maul = a lua maul"). Era vorba de un tun (dup schema prezentat) care dezvolt energie pe baz de ap comprimat". 3 - glosolalie folosirea abundenta de neologisme ce creeaza un limbaj automat, bizar i incomprehensibil,. -Jargonofazie- glosolalie extrema folosirea numeroaselor neologisme confer impresia c bolnavul se exprim ntr-o limb nou, creat de el, c vorbete
44

La nivelul frazei dislogiile de continut se prezinta sub forma :

1-dispersie semantica relaxarea legaturii dintre S-s , ce cuprinde urmatoarele instante patologice -agramatism. -bolnavii renun la conjuncii, prepoziii, articole, reducnd limbajul la scheletul su, format n special din verbe i substantive, realiznd un stil telegrafic -paragramatism. -fraza cuprinde expresii bizare sau neoformaii verbale care pornesc ns de la rdcini corecte, -embololalie sau embolofrazi e inserare an mod repetat unele cuvinte nepotrivite, pe fondul unui discurs normal, . 2-disociere semantic -pierderea a legturii ntre semnificat i semnificant - are loc prin folosirea abundent a paralogismelor i neologismelor duce la o distorsiune a sensului, 3-disoluia semantic, -pierderea totala a legaturii dintre semnificat i semnificant -limbajul i pierde funcia sa de comunicare ; nsui conceptul de limbaj pare inadecvat pentru aceste stri de activitate logomotorie, de activitate cu aparen automatic sau ludic.

Tulburari de coerenta ale L sunt urmarea tulb.de coerenta ale G

-Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar exprimarea verbala are continut si este inteligibila
45

B-Disfaziile.
= tulburrii ale functiei de comunicare a limbajului, prin neintelegerea cuvintului vorbit ,scris, - In aprecierea unei difazii trebuie avut ntotdeauna n vedere eliminarea unei stri psihotice, a unei stri demeniale sau de nedezvoltare cognitiv. -apar in leziuni cerebrale circumscrise -unilaterale -cuprind o serie de tulburri de obicei legate de leziuni cerebrale,precum: 1-perseverarea-intoxicaia prin cuvint 2-parafazia 3-afazie receptiva-senzoriala-Werniche- Surditatea verbal 4-afazie expresiva motorie-Broca 5-afazie amnestica-amnezie verbala6-anomie 7-alexie sau cecitate verbal, 1-perseverarea- intoxicaia prin cuvint - repetarea unor cuvinte in desfasurarea discursului (semn precoce ale organicitatii cerebrale deteriorare psihoorganica ,betie ac.) bolnavul repet rspunsul oferit la prima ntrebare i la ntrebrile urmtoare. 2-parafazia-deformarea cuvintelor- inlocuirea cuvintului potrivit cu altul nepotrivit desprins din context 46 -apare in starile predementiale ,dementiale

Afaziile pot fi 3-afazie receptiva-senzoriala-Werniche- Surditatea verbal -incapacitatea de a intelege cuvintul vorbit,dar poate vorbi -pacientul vorbeste fluent ,spontan ,dar fara sens ,chiar incorent - ntrebrile interlocutorului rmn fr rspuns sau snt urmate de rspunsuri care nu au legtur cu acestea - surditatea verbal la poligloi se manifest mai pregnant pentru limba cea mai recent nvat i mult mai discret pentru limba matern. Se constat aici ceea ce Delay a descris sub numele de lege a disoluiei" (v. Memoria). In stri mai avansate ns, conduita afazicului fa de limba proprie este ca aceea a unui om cruia i se vorbete ntr-o limb strin, pe care nu o cunoate 4-afazie expresiva motorie-Broca -incapacitatea de a vorbi-sau vorbeste cu mare greutate- dar poate intelege ce i se vorbeste 5-afazie amnestica-amnezie verbala-poate fi primul simptom al afazie senzoriale -const n uitarea unor cuvinte sau a vocabularului n ntregime. - lege a disoluiei conform careia amnezia intereseaz - n primul rnd- metaforele, adjectivele, numele proprii, - apoi- numele de familie, substantivele i - n final- verbele, - legea regresiunii memoriei,- descris de Th. Ribot, - de la prezent spre trecut, -conform creia uitarea se aterne - de la nesistematizat la sistematizat, - de la complex la mai puin complex.
47

6-anomie forma de afazie in care pacientul nu poate denumi obiecte -pastreaza posibilitatea de a le recunoaste sau utiliza 7-alexie sau cecitate verbal, - const n neintelegerea limbajului scris care insoteste afazia - alexia poate s mpiedice : a) recunoaterea arhitecturii generale a unui text (situaie n care bolnavul nu aaz pagina n poziie lizibil) ; b) recunoaterea literelor (alexie literal) sau c) recunoaterea silabelor, alexie silabic (asilabie). - alexia motorie care const n imposibilitatea de a citi cu voce tare. Toate aceste tulburri de limbaj se ntlnesc n leziuni neurologice, n special n hemoragii cerebrale, ramolismente cerebrale, tumori, abcese sau traumatisme cerebrale, ele fiind mai amplu tratate n manualele de neurologie.

48

C Dislaliile:
= dificultatea sau imposibilitatea pronunrii-ortoepiei-cuvintelor datorita modificarilor ap.logomotor Variante clinice: -Dislaliile de sunet pronuntarea alterata a unui sunet (litere), de exemplu rotacismul (sunetul R) - sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J), -Dislalie nazal- Rinolalia vorbirea pe nas -Balbismul la tulburarile de articulare se asociaza contractii tonico-clonice ale musculaturii fonatorii,respiatorii: -balbism clonic vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului ex:(ba ba ba balsam, ma ma-mama). -balbism tonic rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe; dupa depasirea acesteia, discursul se revarsa in ritm alert; intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze ex:(b b b balsam, m m m mama). - balbismul tonico-clonic -intalnit fecvent in practica- Tumultus sermonis=balbism tonicbolboroseala=vorbire neclara=cluttering, -limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita suprimarii-unor portiuni de -silabe -inversiunii-cuvintelor
49

Tulburarile limbajului scris (comunicare grafica)

Tulburari ale activitatii grafice

Tulburari ale morfologiei grafice

Tulburari ale semanticii grafice

50

Tulburari ale activitatii grafice

= tulburari cantitative ale comunicarii grafice -Hipoactivitatea grafica scaderea activitatii grafice pana la refuzul de a scrie in schizofrenie este expresia negativismului, - trebuie diferentiata de agrafie corespondentul grafic al afaziei -Hiperactivitatea grafica cresterea activitatii grafice -Graforee tendinta irezistibila de a scrie -este corespunztoare (sau probabil consecina) logoreei. - apare - in paranoia delir cronic sistematizat de reforma-cverulenti,procesomani - in delirurile pasionale unde pacientii tin jurnale intime legate de tematica deliranta sau planurile de razbunare) -Grafomania predilectie de exprimare in scris in detrimentul exprimarii verbale (nu este cosecinta unei tendinte irezistibile de a scrie) -corespunzatoare (sau consecinta)logoreei -poate exista si o disociere graforee-logoree - apare in paranoia si schizofrenie
51

Tulburari ale morfologiei grafice

-privesc punerea in pagina -aspectul literelor,randurilor,scrisului Aspecte clinice particulare: -scrisul din episodul maniacal litere mari, randurile deviate in sus fata de orizontala (ascendente) -scrisul din episodul depresiv litere mici, randurile sunt deviate in jos fata de orizontala (descendente) -scrisul in schizofrenie: - grifonaj scrisul are aspectul unor mazgalituri - scrisul in oglinda scriere cu josul in sus sau dinspre dreapta - scrisul suprapus -caracterizat prin- dezmembrarea cuvintelorinversarea literelor - scrisul n ghirlanda -caracterizat prin disparitia cuvintelor plasarea bizara a grupurilor de semne- la marginea hartiei
52

Tulburari ale semanticii grafice tulburari de sens ale mesajului scris

-Paragrafisme - omiterea denaturarea mesajului scris prin, - substituirea -transpozitionarea literelor in cuvinte sau a cuvintelor in fraza -Neografisme formatii grafice inventate de pacient (corespund neologismelor) -Stereotipiile grafice repetarea sau intercalarea repetata a unor cuvinte in fraza - se ntlnesc n special n schizofrenie

54