c


c


c
Dr. GICA RUMINA CHEBAC
 CHISTUL HIDATIC HEPATIC
ƕ boal
boalăă parazitară trasmisă accidental la om
(gazdă intermediară);
intermediară);
ð <




H. Harant (1943);
R. Deschiens (1957);
ƕ boal
boalăă produsă prin dezvoltarea tumorală
veziculară a larvei de taenia echinococcus
granulosus ( 1782 Ƌ Goeze).
 ISTORIC
ƕ semneleaz
semnelează
ă şi descriu CHH:
CHH:
Ú Hippocrate din Cos (460-
(460-377 î.e.n.);
î.e.n.);
Ú Araeus (9
(9-79 e.n.);
Ú Galden (130-
(130-200).
Ú

ƕ identific
identifică
ă originea parazitară a bolii
bolii::
Ú Pallas (1781);
Ú Goeze (1782).
ƕ descoper
descoperăă în CHH la om tenia identică cu
cea din hidatidoza animală:
animală:
Ú Bremser.
ƕ produc stadiul adult al bolii la câine:
câine:
Ú van Beneden (1847);
Ú von Siebold (1853).
ƕ dezvă
dezvăluie ciclul evolutiv parazitar şi
reproduc forma larvară la porcii de lapte:
lapte:
Ú Leuckart şi Heubner (1882).
ƕ Budd (1857) Bright (1861):
Ú emit ipoteza însămâmţării secundare a
peritoneului, prin puncţie sau deschiderea
chirurgicală.
ƕ Alexiin
Alexiinski ((1897
1897):):
Ú demonstrează posibilitatea grefei din
scolecşi şi capsule proligere.
ƕ J. Dévé
Dévé ((1902
1902):):
Ú demonstrează transformarea veziculară
a scolecşilor;
scolecşilor; ƒechinococoză
ƒechinococoză secundarăƑ
secundarăƑ.
ƕ Poitier, Ch. Richet (1902), Lisbonne, Fleig
(1907):
Ú lămuresc multe din accidentele
echinococozice;;
echinococozice
Ú studiază anafilaxia hidatică;
hidatică;
Ú încearcă diagnosticul biologic.
ƕ Tomasso Cassoni (1912
(1912):):
Ú intradermoreacţia.
ƕ M. Weinberg, D. Pî
Pîrvu ((1913
1913):
):
Ú reacţia de fixare a complementului
(diagnostic serologic).
serologic).
 EPIDEMIOLOGIE
ƕ inciden
incidenţa
ţa la om este legată de incidenţa la
gazdele intermediare;
intermediare;
ƕ frecvenţă mare în mediul rural, la ambele sexe,
la orice vârstă;
vârstă;
ƕ frecvenţă mare la profesiunile:
profesiunile: crescători de vite,
păstori, măcelari,
măcelari,
ƕ arii endemice:
endemice: sudul Americii Latine, Islanda,
Australia, Noua Zeelandă, sudul Africii, SUA (la
imigranţii din Grecia şi Italia);
Italia);
ƕ 
    (în
regiunile centrale şi muntoase)
muntoase).
ZONELE ENDEMICE
 ETIOPATOGENIE
 
 c
ccc
ƕ parazit entozoar, din clasa Cestodelor,
subîncrengătura Plathelminţi;
Plathelminţi;
ƕ vierme plat;
plat;
ƕ 3-6 mm. lungime;
lungime;
ƕ lipsit de cavitate generală şi tub digestiv;
digestiv;
ƕ se hrăneşte prin cuticulă;
cuticulă;
ƕ se găseşte în stare adultă în intestinul
câinelui..
câinelui
ƕ anatomic format din:

Ú scolex (cap):

- organul de fixare;
- 0,3 mm. lungime;
- prevă
prevăzut cu un rostru
proeminent;
- armat la bază
bază cu o
coroană
coroan ă de 25-
25-50
cârlige şi 4 ventuze.
Ú gât
gât::
- porţ
porţiune sub
subţţire, scurt;
- dă naş
naştere segmentelor strobilei.

Ú strobilă
strobilă::
- 3-4 proglote (inele) care conţ
conţin uterul
prevă
prev ăzut cu diverticuli laterali, plin cu ouă
ouă;
- ouă
ouăle sunt învelite întro membrană
membrană
cuticulară
cuticular ă striată
striată (oncosfera sau embrionul
hexacant).
CICLUL PARAZITOLOGIC
CICLUL ECHINOCOCIC
ƕ T.E. adultă trăieşte în intestinul
subţire al câinelui

ƕ ouăle evacuate prin materiile fecale
se răspândesc pe sol, iarbă, apă,
fructe, legume

ƕ ouăle sunt ingerate de gazda
intermediară (oaie, om, maimuţă)

ƕ în intestinul gazdei, sub acţiunea sucului
duodenal, învelişul de chitină se dizolvă

ƕ embrionii hexacanţi eliberaţi traversează cu
ajutorul cârlijelor mucoasa intestinală

ƕ trec prin vena portă

ƕ ajung întrun capilar hepatic unde se fixează
(50--60% din cazuri)
(50

ƕ embrionul hexacant dezvoltat în
parenchimul hepatic

ƕ formaţţiune rotundă
forma rotundă cu con
conţţinut lichidian =
9




  (con
(conţţine scoleş
scoleşci
invaginaţţi = capul unei viitoare tenii);
invagina

ƕ 20
20--30% din cazuri hexacantul stră
străbate
re
reţţeaua capilară
capilară hepatică
hepatică

ƕ prin venele suprahepatice şi vena cavă
superioară
sup erioară

ƕ cordul drept

ƕ plămân (se poate fixa)

ƕ 


 ƕ plămân
plămân (trece bariera capilară
capilară pulmonară
pulmonară)

ƕ revine la inimă

ƕ prin circulaţia generală

ƕ se poate fixa în orice organ (splină, rinichi,
muşchi, creier)
creier)

*** ingerarea de câcâine a viscerelor infestate

încheie ciclul prin dezvoltarea în 5-
5-6 săptămâni a
teniilor adulte
 MICUL CICLU
ƕ ruperea chistului
ƕ punerea în libe
libertate a con
conţinutului
ţinutului său
parazifer
ƕ poate reproduce tumoarea hidatică în
diferite organe (prin grefarea
secundară a embrionilor hexacanţi)
hexacanţi) la
acelaşi individ.
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
PATOLOGICĂ
ƕ  Ú ficat;
ƕ  Ú multiple;

ƕ P Ú lobul drept hepatic;
ƕ CH format din:
- perete:
- strat extern;
- strat mijlociu;
- strat intern;
- con
conţinut
ţinut
ƕ stratul extern = capsula, ectochistul,
perichistul

- parenchimul hepatic comprimat de

dezvoltarea chistului;

- rezultatul acţiunii
acţiunii locale a hidatidei:
hidatidei:
- mecanică
mecanică;
- alergică.
alergică.
 ƕ stratul mijlociu = cuticula, stratul
amorf

- membrană anhistă, alb-

alb-gălbuie;
gălbuie;
de 1 mm.;
- alcătuită
alcătuită din lame concentrice suprapuse;
suprapuse;
- impermiabilă
impermiabilă pentru albumine şi microbi
- permite traversarea toxalbuminelor
produse de chist.
chist.
 ƕ stratul intern = membrana
germinativă
germinativ ă

- membrana proligeră
proligeră
- secretă lichidul hidatic
- proliferează şi prin înmugurirea
veziculelor produce capsulele proligere
care conţin 10 - 120 scolecşi invaginaţi.
 ƕ con
conţinutul
ţinutul::

- lichid clar, limpede, transparent, aseptic;

- cu presiunea 300 ml apăapă;
- cu pH 7,2 - 7,4;
7,4;
- cu propietăţi toxice (ptomaină);
ptomaină);
- conţine nisipul hidatic format din
vezicule fiice.
fiice.
CHH Ƌ ASPECTE MACROSCOPICE
 ƕ perichistul (ectochistul)
- membrana dezvoltată
dezvoltată din ficatul din
vecinătate;;
vecinătate
- rezultatul acţiunii
acţiunii locale a hidatidei
(mecanică
(mecanic ă şi alergică);
alergică);
- are 3 zone distincte:
- externă
externă;
- mijlocie;
mijlocie;
- internă.
 CLINICA

ƕ 3 perioade evolutive:

1. stadiul pretumoral;

2. stadiul tumoral

3. stadiul complica
complicaţiilor.
ţiilor.
 ƕ Ê

 

Ú j
e seje e ae  D e
e;;
Ú s drj d pept
e pe

de t p b  rr::
(greţr
(gre ţr , văr ătr b   e, d ree, drer
ter
 te j e
j e);
);
Ú j e tăr erg
e:
e:
(
r ze de prr t, rt
r e, ez   e,
ej e);
Ú de  pr jee eje pâă  d g t

6  15  .
 ƕ Ê
 

- apariţia
apariţia tumorii;
tumorii;
- hepatomegalie;
- icter, ascită,
ascită, splenomegalie, edeme membrele
inferioare, circulaţie colaterală;
colaterală;
- hepatomegalie dureroasă, frison, febră septică
iritaţie frenică;
frenică;
- colică biliară, icter, urticarie;
urticarie;
- hidatidemesie, hidatidenterie;
hidatidenterie;
- dureri abdominale şi şoc anafilactic
anafilactic;;
- dureri în umăr, tuse productivă,
productivă, cu sânge
spumos,, apoi bilioasă
spumos bilioasă..
- manifestări diverse, în funcţie de
localizarea tumorii:
tumorii:
Ú evoluţie anterioară:
anterioară:
- boltire în regiunea epigastrică şi
hipocondrul drept;
drept;
- tumoră rotundă, netedă, regulată,
circumscrisă, renitentă, mată la percuţie;
percuţie;
- fream
freamătul
ătul hidatic (Brianç
Briançon)
on), semnul
Santini, ecoul hidatic (Lian
Lian)).
 Ú evolu
evoluţie
ţie inferioară
inferioară::
- tumoră subhepatică, rotundă, elastică, foarte
mobilă transversal, cu mobilitate redusă cranio-
cranio-
ca
caud
udal
al;;

Ú evoluţie postero-
postero-superioară:
superioară:
- tuse seacă, dispnee, dureri intercostale,
intercostale,
lărgirea bazei hemitoracelui;
hemitoracelui;
- matitate lichidiană, dispariţia vibraţiilor vocale,
diminuarea murmurului vezicular;
vezicular;
- semnele Chauffard (vălul transtoracic şi balotarea
suprahepatică).
suprahepatică ).
 Ú evolu
evoluţie
ţie dorsală
dorsală::
- tumoră lombară cu contact şi balotare
lombară..
lombară

Ú evoluţie centrală:
centrală:
- hepatomegalie izolată, fără icter,
splenomegalie sau ascită.
ascită.
 ƕ Ê
 



c



COMPLICAŢIILE
COMPLICAŢII
 LE BILIARE
BILIARE::
dischinezia biliară;
dischinezia biliară;
papiloodita scleroasă (5%);
papiloodita
 5%);
litiaza biliară (2-18%).
litiaza
 18%).
INFECŢIA::
INFECŢIA

abcesul;;
abcesul
supuraţia..
supuraţia

 RUPTURILE CHISTULUI:
RUPTURILE
 CHISTULUI:
- (fisurarea întrun viscerÚ
viscerÚruptura întrun organ
cavitar);
cavitar );
în căile biliare (5-10%);
în
 10%);
în bronhii, pleură, plămâni (1,83
în
 1,83--2,52);
2,52);
în peritoneu (echinococoza secundară);
în
 secundară);
în pericard.

în

 pericard.
CIROZA HEPATICĂ
CIROZA
HIPERTENSIUNEA PORTALĂ
HIPERTENSIUNEA

 DIAGNOSTIC
ƕ DIAGNOSTIC SEROLOGIC ŞI BIOLOGIC
Eozinofilia (în 25%=
Eozinofilia 25%=pozitivă
pozitivă);
);
Testul eozinofiliei provocate (` cu 50%
Testul
 50%= = pozitivă
pozitivă);
);
Testul intradermic Cassoni (în 90%=
Testul
 90%=pozitivă
pozitivă);
);
Testul de aglutinare indirectă (în 85%=
Testul
 85%=pozitivă
pozitivă);
);
Testul de fixare a complementului (Weinberg-
Testul
 Weinberg-Pârvu);
Pârvu);
Contraimunoelectroforeza;;
Contraimunoelectroforeza

Testul ELISA;
Testul
 ELISA;
Determinarea antigenului C.
PDeterminarea
P C.
ƕ DIAGNOSTIC IMAGISTIC
Ecografia:
Ecografia:

(mase transonice, bine delimitate, de diverse dimensiuni, cu pereţi
subţiri reflectogeni);
reflectogeni);
Radiografia abdominală simplă:
Radiografia
 simplă:
(umbră rotundă, calcificată în ficat;
ficat; imagine <în soare care apune sau
<în fereastră de moschee ; imagine hidro-
hidro-aerică
aerică );
Colecistocolangiografia::
Colecistocolangiografia

(relaţiile cu calea biliară principală);
principală);
Splenoportografia, angiografia şi scintigrafia
S
hepatică, flebografia suprahepatică şi cavă
inferioară::
inferioară
(lacuna hepatică cu caracter benign);
benign);
CHH - ASPECTE ECOGRAFICE
 Tomografia computerizată
Tomografia
 computerizată:
(detalii asupra dimensiunilor, topografiei, relaţiei cu
celelalte viscere=
viscere=utile actului operator);
operator);
Examenul RMN
Examenul
Radiografiile organelor din jur:
Radiografiile
 jur:
radiografia gastroduodenală;
radiografia
 gastroduodenală;
irigografia;;
irigografia

urografia;;
urografia

(relaţiile chistului cu organele vecine);
vecine);
Laparoscopia
PLaparoscopia
P
CHH - CT
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
DIFERENŢIAL
ƕ Ciroza hipertrofică (Hanot-
Hanot-Gilbert);
Gilbert);
ƕ Ciroza alcoolică;
alcoolică;
ƕ Tumora malignă hepatică;
hepatică;
ƕ Ficatul cardiac;
cardiac;
ƕ Sifilisul terţiar hepatic;
hepatic;
ƕ Abcesul hepatic;
hepatic;
ƕ Colecistita acută (hidropsul vezicular);
vezicular);
ƕ Tumora de pancreas (malignă, chistul,
pseudochistul);
pseudochistul);
ƕ Tumora pilorică
pilorică;
ƕ Tumora unghiului hepatic al colonului;
colonului;
ƕ Tumor
umora renală;
renală;
ƕ Rinichiul polichistic;
polichistic;
ƕ Hidronefroza;;
Hidronefroza
ƕ Tumorile solide şi chistice ale plămânului;
plămânului;
ƕ Pleurezia bazală închistată;
închistată;
ƕ Ulcerul perforat sau apendicita acută (în ruptura
chistului nesupurat în peritoneu
peritoneu);
);
ƕ Litiaza veziculară sau coledociană (în ruptura
chistului în calea biliară;
biliară; poate fi şi reală).
reală).
 EVOLUŢIE
EVOLUŢIE

Evoluţia spontană:
spontană:

ƕ creşterea în volum;
volum;
ƕ involuţia chistului;
chistului;
ƕ icterul
icterul;;
ƕ alte complicaţii.
complicaţii.
 TRATAMENT

 TRATAMENTUL MEDICAL
- asociat celui chirurgical;
- pentru chisturile mici şi centrale;
centrale;
- 42% rezultate bune;
MEBENDAZOLUL
ALBENDAZOLUL
(800 mg./zi, sau 11-
11-16 mg./kg.corp Ú28 zile cu 14 zile
pauză
pauz ă)
efecte secundare: ` transaminazelor, leucopenie, anemie, dureri
abdominale, cefalee, anorexie, alopecie, astenie


 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
ƕ OBIECTIVELE

 TRATAMENTUL PARAZITULUI
Ú inactivarea fluidului hidatic (Hibitane, alcool,
soluţie
soluţie salină hipertonă);
hipertonă);
Ú prevenirea infestării
infestării intraoperatorii;
intraoperatorii;
Ú deschiderea chistului şi evacuarea
conţinutului prin aspiraţie continuă;
continuă;
Ú extragerea membranei proligere şi a
veziculelor fiice.
fiice.
u VINDECAREA CAVITĂŢII
CAVITĂŢII RESTANTE
u VINDECAREA CAVITĂŢII
CAVITĂŢII RESTANTE
ƕ 


F

 de je ee 



-  g 

e pe
h s
ulu ;
- se
e le b l 
--sgu e 
ujul
e

ujul
e;;
- pes ue eg
  eg u subfe
e;
e;
- je î
z
ul b l :
:
- pp l
 s
les;
s
les;
- spsj  ;
;
- s
lez pe
h julu hep

  ju.ju.
 ƕ 

 e  je 


- lee en
h jl he

:
:
- jlee  el b l -
- ng ne;
ne;
- egenee
elle he

e;
e;
- lee e
h
l :
-
h

ân;

ân;
-
h
ne nfe


;
nfe


;
- 
e

 :
- lege
nlel b l e ee
e;
ee
e;
- enjl n
en  ex
en;
ex
en;
-  ge l be

 b l e  n
le
le;;
- e ne z
 bj nl.
nl.
 Ô

 

ƕ Ôetode conservatoare (care respectă
respectă în
întregime perichistul):
perichistul):
marsupializarea drenajul extern
marsupializarea

(Lindemann--Landau)
(Lindemann
reducerea fără drenaj
reducerea

(Knowsle
hornton, ossadas)
(Knowsle
reducerea fără drenaj cu fixare la perete
reducerea

(Llobetarsi)
(Llobet
reducerea cu drenaj transomfalic
reducerea

(Burlui)
 capitonajul cavităţii
capitonajul
 cavităţii cu tunelizare
(Juvara)
Juvara)
desfiinţarea cavităţii cu plombaj
desfiinţarea

 epiploonoplastie
epiploonoplastie;;
 plastia cu muşchii abdominali;
abdominali;
 plombajul cu plămân (Burlui);
drenajul intern al cavităţii
drenajul

 operculectomia cu drenaj în cavitatea peritoneală;
peritoneală;
 reducerea cu drenaj biliar papilosfincterotomia;
papilosfincterotomia;
 anastomozele chisto
chistodigestive (jejun, vezicula biliar
biliarăă,
stomac, duoden);
 drenajul bipolar;
 ƕ Metode care rezecă
rezecă parţial sau total
perichistul

perichistectomia parţială
perichistectomia

(Mabitt-
Mabitt-Lagrot)
Lagrot)

delaminarea, chistectomia interlamelară

delaminarea,


perichistectomia totală (Pozzi)

perichistectomia
 Pozzi)
- cu chist închis (Napalkoff)
Napalkoff)
- cu chist deschis
 ƕ Metode radicale

rezecţia
rezecţia hepatică atipică
enucleorezecţia
enucleorezecţia

(Imperatti)
Imperatti)
perichistorezecţia
perichistorezecţia
rezecţia hepatică reglată
rezecţia


pentru cazurile necomplicate rezultate

chirurgicale bune;
bune; mortalitate sub 5%
 Chirurgia laparascopică
laparascopică

ƕ puncţia cu inactivarea şi evacuarea

chisturilor tinere

ƕ perichistectomii parţiale