ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU CHIST HIDATIC LA
FICAT

GÂNGA GABRIELA
DEFINITIE

→
 NOTIUNI DE ANATOMIE
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenta ferma, ficatul
cantareste la adult 1 200 - 1 500 g cu vasele golite. Este situat in loja
subdiafragmatica si partea interna a hipocondrului stang.

Este alcatuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat
cel stang.

Ficatul are doua fete: una superioara, convexa, si alta inferioara. Fata
superioara este limitata prin doua margini: una posterioara, mai groasa, si alta
anterioara, mai ascutita. Pe fata inferioara se observa doua santuri sagitale si
un sant transversal, de aspectul literei "H". Aceste santuri delimiteaza lobul
drept, lobul stang, lobul patrat, ventral si lobul Spiegel, dorsal. Healey a descris
9 segmente cu vascularizatie si topografie biliara independente, segmente
despartite printr-un tesut conjunctiv densificat.

In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii
ficatului si ies canalele biliare si limfatice organului.
 NOTIUNI DE ANATOMIE

Ficatul are doua invelisuri: un invelis seros, care inveleste tot ficatul, cu
exceptia unei benzi transversale la nivelul suprafetei superioare, unde
ficatul este aderent direct la diafragm; al doilea invelis este capsula
Glisson, care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul
organului de-a lungul vaselor si cailor biliare.

Vascularizatia ficatului este asigurata de artera hepatica, care aduce

sangele arterial, si de vena porta, care aduce sange venos functional.
Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaza tot
sangele din acest organ si il varsa in vena cava inferioara. Vasele
limfatice se aduna intr-o retea subseroasa care ajunge la ganglionii
sternali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali, cu limfa colectata de
pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alcatuit din fibre simpatice care
ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice care se desprind din
ambii nervi vagi.
CICLUL PARAZITOLOGIC
CICLUL ECHINOCOCIC
• T.E. adultă trăieşte în intestinul subţire al
câinelui
↓
• ouăle evacuate prin materiile fecale se
răspândesc pe sol, iarbă, apă, fructe, legume
↓
• ouăle sunt ingerate de gazda intermediară (oaie,
om, maimuţă)
↓
• în intestinul gazdei, sub acţiunea sucului duodenal,
învelişul de chitină se dizolvă
↓
• embrionii hexacanţi eliberaţi traversează cu
ajutorul cârlijelor mucoasa intestinală
 ↓
• trec prin vena portă
↓
• ajung întrun capilar hepatic unde se fixează (50-
60% din cazuri)
↓
• embrionul hexacant dezvoltat în parenchimul
hepatic
↓
• formaţiune rotundă cu conţinut lichidian =
vezicula hidatică (conţine scolecși invaginaţi =
capul unei viitoare tenii);

• 20-30% din cazuri hexacantul străbate reţeaua

capilară hepatică
 • prin venele suprahepatice şi vena cavă superioară
↓
• cordul drept
↓
• plămân (se poate fixa)
↓
• chist hidatic pulmonar
• plămân (trece bariera capilară pulmonară)
↓
• revine la inimă
↓
• prin circulaţia generală
↓
• se poate fixa în orice organ (splină, rinichi, muşchi, creier)

*** ingerarea de câine a viscerelor infestate încheie ciclul prin

dezvoltarea în 5-6 săptămâni a teniilor adulte
 MICUL CICLU

• ruperea chistului
• punerea în libertate a conţinutului său
parazifer
• poate reproduce tumoarea hidatică în
diferite organe (prin grefarea
secundară a embrionilor hexacanţi) la
acelaşi individ.
CLINICA

1. stadiul pretumoral;

2. stadiul tumoral

3. stadiul complicaţiilor.
 • STADIUL PRETUMORAL

→ micile semne ale lui Dieulafoy;

→ sindrom dispeptic nespecific de tip biliar:
(greţuri, vărsături bilioase, diaree, dureri intercostale
joase);
→ manifestări alergice:
(crize de prurit, urticarie, eozinofilie, anemie);
→ de la primele semne până la diagnostic 6 luni 15 ani.
 • STADIUL TUMORAL
- apariţia tumorii;
- hepatomegalie;
- icter, ascită, splenomegalie, edeme membrele
inferioare, circulaţie colaterală;
- hepatomegalie dureroasă, frison, febră septică
iritaţie frenică;
- colică biliară, icter, urticarie;
- hidatidemesie, hidatidenterie;
- dureri abdominale şi şoc anafilactic;
- dureri în umăr, tuse productivă, cu sânge
spumos, apoi bilioasă.
- manifestări diverse, în funcţie de localizarea tumorii:
→ evoluţie anterioară:
- boltire în regiunea epigastrică şi hipocondrul drept;
- tumoră rotundă, netedă, regulată, circumscrisă, renitentă, mată
la percuţie;
- freamătul hidatic , semnul Santini, ecoul hidatic (Lian).
→ evoluţie inferioară:
- tumoră subhepatică, rotundă, elastică, foarte mobilă transversal,
cu mobilitate redusă cranio-caudal;

→ evoluţie postero-superioară:
- tuse seacă, dispnee, dureri intercostale,
lărgirea bazei hemitoracelui;
- matitate lichidiană, dispariţia vibraţiilor vocale, diminuarea
murmurului vezicular;
- semnele Chauffard (vălul transtoracic şi balotarea suprahepatică).
 → evoluţie dorsală:
- tumoră lombară cu contact şi balotare
lombară.

→ evoluţie centrală:
- hepatomegalie izolată, fără icter,
splenomegalie sau ascită.
 • STADIUL COMPLICAŢIILOR
1. COMPLICAŢIILE BILIARE:
a. dischinezia biliară;
b. papiloodita scleroasă (5%);
c. litiaza biliară (2-18%).
2. INFECŢIA:
a. abcesul;
b. supuraţia.
3. RUPTURILE CHISTULUI:
- (fisurarea întrun viscer→ruptura întrun organ cavitar);
a. în căile biliare (5-10%);
b. în bronhii, pleură, plămâni (1,83-2,52);
c. în peritoneu (echinococoza secundară);
d. în pericard.
4. CIROZA HEPATICĂ
5. HIPERTENSIUNEA PORTALĂ
 DIAGNOSTIC
• DIAGNOSTIC SEROLOGIC ŞI BIOLOGIC
1. Eozinofilia (în 25%=pozitivă);
2. Testul eozinofiliei provocate (↓ cu 50%= pozitivă);
3. Testul intradermic Cassoni (în 90%=pozitivă);
4. Testul de aglutinare indirectă (în 85%=pozitivă);
5. Testul de fixare a complementului (Weinberg-Pârvu);
6. Contraimunoelectroforeza;
7. Testul ELISA;
8. Determinarea antigenului C.
• DIAGNOSTIC IMAGISTIC
1. Ecografia:
(mase transonice, bine delimitate, de diverse dimensiuni, cu pereţi
subţiri reflectogeni);
2. Radiografia abdominală simplă:
(umbră rotundă, calcificată în ficat; imagine „în soare care apune” sau
„în fereastră de moschee”; imagine hidro-aerică );
3. Colecistocolangiografia:
(relaţiile cu calea biliară principală);
4. Splenoportografia, angiografia şi scintigrafia
hepatică, flebografia suprahepatică şi cavă
inferioară:
CHH - ASPECTE ECOGRAFICE
 5. Tomografia computerizată:
(detalii asupra dimensiunilor, topografiei, relaţiei cu
celelalte viscere=utile actului operator);
6. Examenul RMN
7. Radiografiile organelor din jur:
a. radiografia gastroduodenală;
b. irigografia;
c. urografia;
(relaţiile chistului cu organele vecine);
8. Laparoscopia
CHH - CT
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
• Ciroza hipertrofică ;
• Ciroza alcoolică;
• Tumora malignă hepatică;
• Ficatul cardiac;
• Sifilisul terţiar hepatic;
• Abcesul hepatic;
• Colecistita acută (hidropsul vezicular);
• Tumora de pancreas (malignă, chistul,
pseudochistul);
 EVOLUŢIE

Evoluţia spontană:

• creşterea în volum;
• involuţia chistului;
• icterul;
• alte complicaţii.
 TRATAMENT
I. TRATAMENTUL MEDICAL
- asociat celui chirurgical;
- pentru chisturile mici şi centrale;
- 42% rezultate bune;
MEBENDAZOLUL
ALBENDAZOLUL
(800 mg./zi, sau 11-16 mg./kg.corp →28 zile cu 14 zile
pauză)
efecte secundare:  transaminazelor, leucopenie, anemie, dureri
abdominale, cefalee, anorexie, alopecie, astenie
 II. TRATAMENTUL CHIRURGICAL
• OBIECTIVELE

A. TRATAMENTUL PARAZITULUI
→ inactivarea fluidului hidatic (Hibitane, alcool,
soluţie salină hipertonă);
→ prevenirea infestării intraoperatorii;
→ deschiderea chistului şi evacuarea
conţinutului prin aspiraţie continuă;
→ extragerea membranei proligere şi a
veziculelor fiice.
B. VINDECAREA CAVITĂŢII RESTANTE
B. VINDECAREA CAVITĂŢII RESTANTE
• Factori de menţinere a cavităţii

- rigiditatea perichistului;
- secreţiile bilio-sanguine acumulate;
- presiunea negativă a regiunii subfrenice;
- jena în tranzitul biliar:
- papiloodita scleroasă;
- spasm oddian;
- scleroza parenchimului hepatic din jur.
 • Metode conservatoare (care respectă în
întregime perichistul):
1. marsupializarea drenajul extern

2. reducerea fără drenaj

3. reducerea fără drenaj cu fixare la perete

4. reducerea cu drenaj transomfalic

5. capitonajul cavităţii cu tunelizare
(Juvara)
6. desfiinţarea cavităţii cu plombaj
- epiploonoplastie;
- plastia cu muşchii abdominali;
- plombajul cu plămân (Burlui);
7. drenajul intern al cavităţii
- operculectomia cu drenaj în cavitatea peritoneală;
- reducerea cu drenaj biliar papilosfincterotomia;
- anastomozele chisto-digestive (jejun, vezicula biliară,
stomac, duoden);
- drenajul bipolar;
 • Metode care rezecă parţial sau total
perichistul

1. perichistectomia parţială

2. delaminarea, chistectomia interlamelară

3. perichistectomia totală
- cu chist închis
- cu chist deschis
 • Metode radicale

1. rezecţia hepatică atipică

2. enucleorezecţia
(Imperatti)
3. perichistorezecţia
4. rezecţia hepatică reglată

pentru cazurile necomplicate rezultate

chirurgicale bune; mortalitate sub 5%
 Chirurgia laparascopică

• puncţia cu inactivarea şi evacuarea

chisturilor tinere

• perichistectomii parţiale
 CAZ
• Culegere de date
• Nume: Gherase Prenume: Mihnea Sex: M Vârstă: 59 ani Stare
civilă: căsătorit Religie: ortodoxă Ocupație: agricultor
• Grup sanguin: AB 4, Rh (+) Condiții de locuit: mediul rural
• Antecedente personale:- în anul 1982 tuberculoză pulmonară.
• - în anul 1993 apendicectomie.
• - în anul 1999 episod icteric
• Istoricul bolii - Pacientul în vârstă de 59 de ani, se internează în
secția de chirugie a Spitalului Municipal în data de 27-03-2018, ora
08:00, prezentând următoarele simptome: icter sclero-tegumentar,
semne ale consumului cronic de alcool, hepatomegalie la 3 cm sub
rebordul costal de consistență fermă și cu margine neregulată,
splenomegalie gradul II, stare generală gravă, febră, frisoane,
astenie, oboseală.
• Analize de laborator
• Hematologice: hemoglobina 15,8 g /dl, hematocrit 42,5%,
leucocite 11500 / mm³, trombocite 625000/ mm³,
fibrinogen 398mg %
• Biochimice: creatina 0,79mg/dl, uree 25,6mg/dl, ALT 168,23
U/L, AST 96 U/L, Bilirubina totala 1,40 mg/dl, Bilirubina
directa 0,82mg/dl, Fosfataza alcalina 275 U/L
• Teste de depistare a chistului hepatic :
• Explorări imagistice: - ficat cu structură grandulară mărit de volum ce
conține multiple formațiuni transonice ( lichidiene) în ambii lobi hepatici,
cu întarire posterioara de ecou și dimensiuni cuprinse între 0,5 și 5 cm
unele dintre elecu microcalcificari în interior;
• - colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
• - RX toracic – normal
• - splenomegalie gradul II
• În urma analizării datelor clinice, paraclinice și ecografice se stabilește
diagnosticul de boală polichistică hepatică. Tratamentul este chirurgical.
• Diagnostic nursing :
• 1. Respirație greoaie datorită durerii ca urmare a procesului
inflamator biliar.
• 2. Greață datorită modificărilor integrității căilor biliare.
Imposibilitate de a mânca datorită pregătirii preoperatorii.
• 3. Insomnii datorită durerii, oboselii și anxietății
• 4. Subfebrilitate datorită procesului inflamator.
• 5. Dificultate în a evita pericolele manifestată prin neputință,
adinamie, teama de necunoscut.
• OBIECTIVE
• Pacientul sa aiba o buna respiratie
• Pacientul sa fie echilibrat emotional si sa
respecte regimul indicat preoperator
• Pacientul sa fie capabil a se imbraca si
dezbraca
• Pacientul sa aiba un somn odihnitor si
linistit pe timpul noptii
• Pacientul sa nu prezinte durere
 Intervenții auonome și delegate
• ZIUA I
• Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore si asigur o poziție
antalgică.
• Învăț pacientul tehnici corecte de a respire și îi măsor funcțiile
vitale.
• Umezesc aerul din încăpere.
• Administrez medicația prescrisă de medic: glucoza 500
ml,algocalmin 1 fiolă i.m., scobutil 1 fiolă i.m.
• Observ inapetența și încurajez pacinetul să-și exprime senzația de
gust amar și disconfortul abdominal.
• Calculez bilanțul ingesta-excreta.
• Explorez preferințele pacientului asupra alimentelor permise și
interzise.
• Asigur regim hidric în 12 ore constând din: ceai, limonadă, suc de
fructe.
• Educ pacientul despre necesitatea acestui regim preoperator și despre
complicațiile ce pot surveni în caz de nerespectare.
• Administrez medicatia prescrisă de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina
B12 1 fiolă în perfuzie i.v., metroclopramid 1 fiolă i.m.
• Învăț pacientul tehnici de relaxare și asigur liniștea în salon.
• Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiolă i.m.seara,
algocalmin 1 fiolă seara.
• Încurajez pacientul să îndeplinească activități fizice singur.
• Explic pacientului importanța adaptării unei poziții adecvate.
• Schimb poziția pacientului în pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni
apariția escarelor.
• Administrez medicatia prescrisă de medic: algocalmin 1 fiolă i.m./zi,
Piafen 1 fiolă i.m./zi.
• Măsor și notez în F.O. temperatura corpului și administrez antibioticul
prescris: penicilina G 2 mil/zi.
• Mențin în salon o temperatură adecvată și educ pacientul că
temperatura va scadea prin eliminarea cauzei care o provoacă.
EVALUARE
• Pacientul prezintă în continuare dificultate în a respire.
• Obectiv parțial realizat. Pacientul prezintă dificultăți în a
se adapta la regimul preoperator, iar senzația de greață
persistă.
• Obiectiv nearealizat. Pacientul prezintă insomnii, doarme
3-4 H/noapte
• Obiectiv parțial realizat. Pacientul are dureri de
intensitate mai mică
• Obiectiv parțial realizat. Pacientul prezintă o
temperatură variabilă: 37,3◦ C- 37,5◦C.
• ZIUA II
• Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore. și asigur o poziție
antalgică
• Învăț pacientul tehnici corecte de a respira.
• Administrez medicația prescrisă de medic: glucoza 500
ml,algocalmin 1 fiolă i.m., scobutil 1 fiolă i.m.
• Calculez bilanțul ingesta-excreta.
• Servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată.
• Asigur regim hidric în 12 ore constând din: ceai, limonadă, suc de
fructe.
• Administrez medicția prescrisă de medic: glucoza 5% 500 ml,
vitamina B12 1 fiolă in perfuzie i.v., metrocloprami 1 f i.m.
• Îndepărtez orice sursă de zgomot și lumină care poate deranja si
asigur liniște în salon.
Sugerez ca vizitele să se efectueze în afara orelor de somn.
Administrez somniferul prescris: Diazepam 1 fiolă i.m. la ora 20.
Apreciez poziția bolnavului și observ manifestările non-
verbale:facies, poziie, grimase.
Monitorizez funcțiile vitale.
Așez bolnavul în decubit dorsal cu genunghii ușor flexați pentru
relaxarea musculaturii abdominale în scopul atenuării durerii locale,
în timpul mobilizării încurajez pacientul să-și susțină plaga operatorie
și protejez sonda urinară și perfuzia să nu se disloce. Administrez
medicația:Algolcamin 1 fiolă i.m./zi, Piafen 1 fiolă i.m/zi.
Observ și notez în F.O. temperatura corpului din 6 in 6 ore.
Observ semnele și simptomele care atestă prezența procesului
infecțios și inflamator:febră,alterarea stării generale, durere.
Administrez medicația prescrisă: Penicilina 2mil/zi, Acid salicilic 1
tb/zi.
EVALUARE
• Pacientul prezintă în continuare dificultate în a respira.
• Obiectiv parțial realizat. Pacientul prezintă dificultăți în a se
adapta la regimul preoperator, iar senzația de greață persistă.
• Bolnavul a dormit 6 ore pe noapte, somnul fiind întrerupt
de durere.
•  
• Obiectiv parțial realizat. Pacientul are o poziție confortabilă
petru o perioada scurtă de timp după care trebuie întors și
sprijinit din nou.
•  
• Febra se reduce menținându-se între 37, 6 C dimineața și
37,2 C ora 14. Bolnavul prezintă în continuare o stare
general proastă.
• ZIUA III
• Monitorizez funcțiile vitale și le trec în foaia de observație ,apreciez
severitatea, localizarea, durata durerii. Aplic pungă cu gheață pe
hipocondrul drept.
• Administrez medicația prescrisă de medic:Algocalmin 1 f/ i.m., Mialgin
1 f/ i.m., Scobutil 1 / i.m. , Monitorizez greutatea și o trec în foaia de
temperatură.
• Administrez suplimente de vitamina B1 1 f /zi i.m., B6 1 f/zi i.m.la
indicația medicului. Recomand ingestia de lichide: ceaiuri, sucuri de
fructe, supe de zarzavat proaspete și pisate.
• Educ bolnavul să-și acorde îngrijiri orale înainte și după mese.
• Asigur lenjerie de pat curată și uscată.
• Asigur condiții optime pentru a putea dormi.
• Schimb lejeria de pat și pansamentul.
• 5.Reamintesc pacientului despre efectul benefic al somnului asupra
stării de sănătate și covalescență.
• 6.Permit vizitele numai în afara orelor de somn.
• Observ poziția pacientului în pat și gradul de mobilizare a acestuia.
• Încurajez mobilizarea precoce și progresivă postoperator.
• În timpul mobilizării bolnavului și eforturilor de tuse, strănut, sughiț,
recomand bolnavului să-și mențină plaga operatorie cu mâna.
• Administrez antialgicul prescris: Mialgn 1 fiolă i.m.
• Ajut bolnavul să se ridice în semișezând și șezând, apoi să stea în
ortostatism la marginea patului.
• Observ semnele si simptomele care atestă prezența procesului
infalamator.
• Educ pacientul în legătură cu factorii care scad temperatura.
• Administrez medicația prescrisă: penicilina 2 ml/zi,acid salicic 1
tb/zi.
• Petrec cu bolnavul mai mult timp, îl încurajez să-și exprime
sentimentele și-i răspund la întrebari.
• Observ și notez în F.O. temperatura corpului din 6 în 6 ore.
EVALUARE

• În urma intervențiilor acordate pacientul respiră la

parametrii normali.
• Pacientul este echilibrat electrolitic.
•  
• Obiectiv realizat. Pacientul doarme 7-8 ore pe noapte.
• Obiectiv realizat. Pacientul are o poziție confortabilă și a
înțeles restricția mișcărilor.
• Temperatura pacientului se menține în limite normale.