PATOLOGIA CHIRURGICALA A

FICATULUI

1. Chistul hidatic hepatic (C.H.H.)

2. Tumorile hepatice
3. Abcesele hepatice
4. Traumatismele ficatului
 Chistul hidatic hepatic (C.H.H.)
• o tumora chistica benigna generata de un
parazit

= Taenia echinococcus granulosus

care exista in stare adulta in intestinal cainelui.

 Taenia echinococcus granulosus
• format din
– cap (scolex),
– gat si
– corp/scrobila (cu 3 proglote).
- In ultima proglota exista organul genital plin cu
oua (embriofori).

Fiecare ou este invelit intr-o cuticula numita

(embrionul hexacant).
Mecaanismul de transmitere a oualor de Taenia echinococcus

• Ouale eliberate de tenia adulta (expulzate) sunt

vehiculate de apa si ajung accidental in intestinul
omului (sau animalelor)

• Embrionii hexacanti (au 6 crosete) se fixeaza de

peretele intestinal, il strabat ajung in sistemul port
care-i vehiculeaza spre
• I - ficat (prima statie filtru);
• II - foarte rar = spre pulmon;
• III circulatia generala (creier, muschi, ).
 Evolutia in ficat embrionului
de Taenia echinococcus
• In ficat embrionul se dezvolta sub forma unei
formatiuni chistice care dizloca, parenchimul hepatic
• Hepatocitele formeaza la periferia chistului un
perichist, izolandu-l;
• peretele propriu-zis al Chistul hidatic hepatic =
membrana proligera
• chistul contine un lichid hidatic clar ca apa de stanca
in care exista numeroase scolexuri (capete de tenie).
Acesta are proprietati anafilactice
 Caile de transmitere a scolexilor in intestinul
uman unde se fixeaza si dezvolta CHH
Apa si alimentele contaminate
- Consum accidental sau imprudent de apa
contaminata cu oua de tenia echinococus sau
legume si fructe contaminate si nespalate

- Consumul (accidental sau imprudent = netratat

termic) a unui viscer parazitat
 TOPOGRAFIA CHH
- in 60-80% in lobul drept hepatic
- in 20% in segmentele laterale = Ø marI
- Localizarile in zona mediana dau compresie pe
vena cava si venele suprahepatice
- Localizarea Paramediana profunda =
compresiuni pe ductele biliare
- Localizarea pe domul hepatic - pot migra
supradiafragmatic, spre etajul pleuro-
pulmonar ( fistula bilio- bronsica)
 TABLOUL CLINIC
• I - faza pretumorala: - sindrom alergic 10 ani –
sindrom biliar
• II – faza tumorala: (dupa 10 ani de evolutie)
- IN LOCALIZARI VENTRALE SUPERFICIALE:
– Tumora palpabila:
– in hipoconndrul drept + epigastru (in localizarile
ventrale)
– orizontalizeaza coastele cand Ø = mare
– localizarea chistului prin Percutie si Ascultatie:
- IN LOCALIZARI INFERIOARE CATRE FATA VISCERALA A
FICAT:
sindrom HTP - sindrom de compresie a cailor biliare
sindrom icteric (+ litiaza parahidatica, papiloodita
secundara)

- IN LOCALIZ. SUPERIOARE CATRE FATA DIAFRAGMATICA A

FICAT:
-compres. freno-pleuro-pulmon( fistule biliobronsice =
biliptizie)

- IN L0CALIZARI PROFUNDE, CENTRALE ALE FICATULUI: -

hepatomegalie.
 Investigatii :
ECOGRAFIC: imag.sugestiva de chist hepatic in care plutesc
membrane
ex.RADIOLOGIC
- simplu evid.chh calcificat)=opacitate ovalara
- cu substanta de contrast: imagine inlocuit de spatiu;
(arteriografia, splenoportografia)
SCINTIGRAFIA HEPATICA, C.T., RMN:
imagine inlocuit de spatiu.
INTRAOPERATOR:
COLANGIOGRAFIA, ECODOPLER: - imagine inlocuit de
spatiu
 Paraclinic

• eozinofilie
• imunologie
– I.D.R. CASSONI
(intradermoreactia)
• O reactie imunologica bazata pe intalnirea atg-atc
• Injectarea ID de antigen hidatic
– R. F.C. Wérnberg-Parvu
– (reactia de fixare a complementului)
 TRATAMENT = CHIRURGICAL
• I. Inactivarea CHH:
formolizare, ser clorurat hiperton 10, 20, apa oxigenata
(H 2 O 2 )
• II. Indepartarea parazitului:
ablatia membranei proligere (COMPLETA) evacuarea
continutului hidatic
III. Tratamentul cavitatii reziduale hepatice (perichistica) si
perichistectomia
 CANCERUL HEPATIC
FORME ANATOMO-PATOLOGICE:
1. Hepatomul malign: - tumora unica: voluminoasa -
forma nodulara: mai multi noduli
- forma difuza: ciroza carcinomatoasa
2.Colangiomul malign (colangiocarcinomul) = Tumora
unica voluminoasa: examenul histopatologic releva
celule mici (maligne cu mucosecretie apicola)
asezate in formatiuni canaliculare [culoare galbena
cenusie; consistenta crescuta]
3. Hepatocolangiomul (combina primele doua)
 TABLOUL CLINIC

Poate imbraca mai multe aspecte:

• sindrom de impregnatie neoplazica cu astenie,
anemie, inapetenta, scadere ponderala marcat de
febra de origine necunoscuta
• sindrom dispeptic, la un pacient care prezinta: -
Durere in hipocondrul drept
–Hepatomegalie dureroasa
- ICTER (50%)
- Ascita
• Sau un pacient cunoscut cu ciroza
– cu evolutie lenta care brusc se agraveaza si apare
tumora CANCEROASA
 EXAMEN PARACLINIC
Biologic:
• - Anemie - Leucocitoza - Fosfataza alcalina crescuta – VSH
• α Feto-Proteina
• marcheri carcinogen
• - Glicemia = scazuta
Ecografie: prezenta tumorii
Radiologic (± pneumoperitoneu) = deformare = compresie de
vecinatate
SPLENOPORTOGRAFIA = vasograma =amputatie vasculara
hepatograma = evidentiaza tumora
Scintigrafia hepatica : evidentiaza tumora
C.T.: evidentiaza tumora (marimea, invazia peritumorala )
RMN: evidentiaza tumora (marimea, invazia peritumorala )
 DIAGNOSTIC:
Dg . De suspiciune
• Exam. Clinic,
• exam imagistic,
• exam de laborator

Dg. de certitudine
• Punctia bioptica
– (sub control laparoscopic si ecoghidata
 EVOLUTIE:
• insuficienta hepatica
• tromboza venei porte
• hemoragii intra-peritoneale
• infectii,
• casexie
• MetastazeTS viscerale - 1 an deces
 TRATAMENT
• CHIRURGICAL
- exereza tumorii
– ± hepatectomie reglata - ligatura arterelor hepatice
• + colecistectomie

± Radio-Chimioterapia
 ABCESELE FICATULUI- CLASIFICARE

d.p.d.v. etiologic
- cu germeni microbieni (piogeni)
- -cu paraziti (amibian) Entamoeba dysenteriae
(survine dupa un episod dizenteric)
F(x) de forma clinica
- Primare
- secundare unor infectii primitive cu germeni piogeni
d.p.d.v evolutiv:
- - supraacute
- - acute
- - cronice
 TABLOUL CLINIC:
• 1. Febra (40º), frison, alterarea starii generale 2.
Dureri in hipocondrul drept cu iradiere in umarul
drept
• 3. Hepatomegalie
• 4. Aparare musculara locala (hipocondru drept +
epigastru) ± (angiocolita)
La care, functie de localizare se poate adauga:
– Icter: exista in Abcesele de origine biliara.
– Splenomegalie (Tr.V.P.= pileflebita
– Sindrom toracic: tuse, revarsat pleural, raluri, frecaturi
pleurale;
– Sindrom urinar: durere lombara: hematurie, piurie;
 EXAMEN PARACLINIC:
• TESTELE INFLAMATORII
– Leucocitoza, VSH crescuta
– - Hemocultura + (secundar cu? frison)
– PROBELE HEPATICE
• - Fosfataza alcalina, TGO, Bilirubinemia, vitamina B12:
crescute
 EXAMINAREA IMAGISTICA
Pune in evidenta imag. caracteristica inloc de spatiu:

• Scintigrafic
• Ecografic,
• Radiologic
• Splenoportografia
• Arteriografia
• -CoLangiografia;
• Computer Tomografia
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

-abcese perihepatice
- flegmoane perinefretice
- colecistita acuta
- pileflebita
- pneumonia bazala dreapta
COMPLICATII:
- fistulizari in: - peritoneu, pleura, pericard
(grave) - organe cavitare - fistula bronsica+
vomica
EVOLUTIE: - acuta - cronica
 TRATAMENT:

medical = profilactic: ABT

+ chirurgical in:
– - colectii rezistente la ABT
– - complicatiile formelor cronice
• (punctie + hepatotomie:
• - aspiratie (evacuarea continutului din abces)
• - drenaj
 Rupturile ficatului
Clasificare anatomopatologica:

• Gr. I: Rupturi capsulare

• Gr.II: Dilacerari (sub 5cm) nesangerande Traiect
transfixiant nesangerand
• Gr. III: Dilacerari sub 5 cm care sangereaza activ
Traiecte transfixiante sangerande Distructii
tisulare subsegmentare
• Gr.IV: Fracturari tisulare lobare (Distructii tisulare
lobare)
• Gr.V: Distructii tisulare extensive (intinse) cu
leziuni vasculare hepatice
 TABLOU CLINIC
1. Sindromul socului traumatic
2. Durerile din hipocondrul drept cu iradiere in umar
3. Triada Finsterer:
– bradicardie(paradoxal) = la un pacient cu soc traumatic
– HTA
– icter
4. Revarsat peritoneal:
– - hemoperitoneu
– – biliperitoneu
5. Hemobilia
– exista frecvent in Traumatisme hepatice
 DIAGNOSTIC
Exam. clinic + punctie+ lavaj (evid. Hemo/bili- peritoneu)

Radiologic = arteriografie selectiva: evidentiaza fuga de sg

din vase; = colangiografie i.v.: evidentiaza fuga de sg din
vase;
• Stabilirea Dg. de certitudine prin evident. lez.hep.
(marime, interes vaselor, a ductelor hepatice prin
– Ecografie
– Scintigrafie:
– C.T., RMN
– Laparoscopia
Laparotomia exploratorie evident.
lez.hep si proced la rez ilierea acestora.
 TRATAMENT

• Chirurgical :

– tamponament
– hepatorafie cu refac vasc, a cailor biliare;
– hepatectomie partiala
 Pancreasul

– leste un organ localizat in partea dreapta a abdomenului, inconjurat de partea

inferioara a stomacului, splina si de duoden.
– a doua cea mai mare glanda a sistemului digestiv, dupa ficat.

• Functiile pancreasului
– o functie exocrina (secretie externa),
– SI endocrina (secretie interna).
• Functia exocrina a pancreasului se refera la producerea sucului
pancreatic
– Lichidul pancreatic este secretatat in duoden, in forma inactiva, prin ductul
pancreatic.
– un amestec intre enzime foarte puternice si solutii bogate in bicarbonat de
sodiu
– are un rol important in digestia tuturor alimentelor.
•  Functia endocrina
– pancreasul secreta direct in fluxul sangvin doi hormoni importanti i
insulina si glucagonul
– responsabili pentru reglarea glicemiei si a rezervelor de energie din organism.
 Pancreatita
• este o afectiune ce consta in inflamarea
pancreasului.

• Pancreatita acuta 
– se dezvolta brusc si este o urgenta de grad 0
– din fericire, poate fi complet vindecata.
• Pancreatita cronica apare de obicei ca urmare
a unui episod de pancreatita acuta si se
manifesta ca o inflamare progresiva a glandei.
 Cauzele pancreatitei
Aproximativ 80% din cazurile de pancreatita au in spate
una din doua cauze principale:
–  litiaza biliara (pietrele la vezica biliara)
– si alcoolismul cronic prin consum excesiv de alcool ( in jur
de 50 de ml pe zi)
Alte cauze:
• traumatisme abdominale
• administrarea unor medicamente cu potential toxic
• transmiterea ereditara
• operatii efectuate gresit (precum unele manevre
endoscopice)
Aectiunile care se pot complica cu pancreatita

• hipertrigliceridemia (nivelul ridicat de

trigliceride in sange)
• Oreionul si inf. Cu virusul Coxsackie B
• infectia cu citomegalovirus
• cancerul pancreatic

• sarcina poate fi un factor de risc pentru

pancreatita.
 Simptomele pancreatitei
• Principalul simptom al pancreatitei este o durere
abdominala puternica la nivelul epigastrului, ce poate
iradia „in bara” (in hipocondru), dar si catre zona
posterioara.
• Durerea poate fi insotita de:
– greata
– varsaturi
– diaree
– transpiratie rece
– febra
– accelerare pulsului (intre 100, chiar 140 de batai pe minut)
 Primele indicii care il pot face pe medic sa
suspecteze pancreatita.
• La palpare pereti abdominali ai pacientului
sunt foarte rigizi.
• La o ascultare cu stetoscopul, va observa ca
obisnuitele zgomote intestinale sunt
diminuate sau inaudibile.
Analize de sange si de urina- in sprijindiagnostic
• Cea mai sugestiva analiza pentru
diagnosticarea pancreatitiei este :
– Amilaza si lipaza sunt enzime secretate de
pancreas, iar nivelurile lor o sa fie ridicate in cazul
unei pancreatite acute.
• Hemograma, 
• calcemia,
• testele pentru functia renala 
• si pentru functia hepatica 
 investigatiile imagistice
Radiografia
abdominala
- chiar daca aceasta nu poate vizualiza pancreasul, cu ajutorul ei
pot fi depistate pietrele la vezica biliara;
pulmonara - se poate observa daca exista o acumulare de
lichid in cavitatea pleurala;
Ecografia
- este extrem de eficienta in a depista litiaza biliara si marirea
pancreasului;

tomografia computerizata a abdomenului aduce Dg de

certitudine
- determina cu precizie variatiile in marime ale pancreasului
• Se poate solicita si o biopsie.
 Complicatiile pancreatitei

• peritonita - inflamarea foitei peritoneale

• ascita - acumulare de lichid in abdomen;
• ocluzia intestinala - blocarea intestinului subtire,
• perforatia organelor din cavitatea abdominala;
• necroza pancreatica - o complicatie periculoasa ce
apare in 10% din cazurile de pancreatita acuta;
• abcesul pancreatic - o acumulare de puroi
rezultata din necroza testului pancreatic.
 Tratamentul

1.se administreaza analgezice (uneori chiar din

cele opioide) pentru ameliorarea durerii si i se
intrerupe alimentatia, pentru a stopa secretia
de enzime a pancreasului.
PEV  ca sa se previna deshidratarea pacientului si
hipotensiunea arteriala.
Alimentatia pe cale orala poate reluata treptat
momentul in care pacientul nu mai simte
durere.
 T. CHIRURGICAL
• Interventia chirurgicala are loc in cazul unei
pancreatite severe, insotita de necroza sau de
infectie.
– Alternativ, boala poate fi operata si prin
intermediul 
colangio-pancreatografiei retrograde endoscopice
 (pe scurt, ERCP).
• supravegheRE atentA, sub terapie intensiva CU
• monitoriza concentratia de
– amilaza si lipaza, glucoza si NR.globulelor albe
 Splina
• Un adevarat rezervor sanguin cu rol important in
sistemul imunitar
• splina este foarte utila in cazul unei situatii de stres
atat fizic cat si psihic, adica a unei situatii care va
necesita o cantitate sporita de sange
• poate inmagazina 500 ml - 1.000 de ml de sange.
• Cimitir al hematiilor, deoarece dupa 120 zile de
viata, hematiile sunt captate si distruse aici unde se
va realiza si degradarea hemoglobinei
• segmetul hem din hemoglobina este metabolizat
in bilirubina care este captata de ficat.
 Splina- repere anatomice
• dimensiune de 7 centimetri pe 14 centimetri
• greutate de aproximativ 200 de grame

• situata intre coastele 9 si 11 din partea stanga,

imediat dupa diafragma 
• Prezinta
• - o fata diafragmatica neteda,
• iar cea viscerala este divizata in doua regiuni:
anterioara (sau gastrica)
si posterioara (sau renala).
 Functional splina are 2 zone
Zona rosie
• = zone sinusoidale care reprezinta de fapt rezervorul sanguin
adica zona care este umpluta cu sange. Acest rol de depozit
este foarte util in cazul scaderii volemiei,
• zona in care se produce filtrarea si distrugerea eritrocitelor
imbatranite. 
• aici este si rezerva monocitelor.
• Aici se produce descompunerea si metabolizarea hemului in
bilirubina,
• totodata aici se produce sintetizarea hemoglobinei dar si
distrugerea si extragerea hemoglobinei din eritrocite.
 Zona alba a splinei
• Responsabila de raspunsul umoral mediat
celular prin
– limfocitele B din foliculii limfoizi
– si prin limfocitele T din zona limfoida
periarteriolara.
• la adulti principala functia de hematopoeza
este realizata in maduva osoasa,
• in viata intrauterina principalul rol de a
sintetiza hematii nu este realizata in maduva
osoasa ci in splina
 Simptomele patologiei splenice

includ:
• o durere puternica in zona abdominala,
• dar care, poate iradia catre cavitatea toracica,
simuland:
– o arsura gastrica si poate fi asemanata cu o durere
de gastrita
– sau esofagiana , asa ca in
refluxul gastro-esofagian.
 Dupa mecanismele fiziopatologice din
patologiei splenic
Avem 3 categorii majore de afectiuni:

• Hipersplenism (functie marita),

• Splenomegalie (marire de volum a splinei)

• si infiltrare splenica.
 Patologia splenica

• cea mai importanta patologie splenica –

– splina marita de volum cu peste 15-20 cm,
SPLENOMEGALIA care atrage dupa sine o
patologie severa

• Hipersplenismul- diferit- de splenomegalie

– Este o sporire a activitatii splenice
– sunt doua patologii ce pot co-exista dar care pot
exista si separat.
 I.Cauzele splenomegaliei
1. o serie de patologii infectioase, printre care si
mononucleoza,
2. infiltrarea splenica cu celule tumorale (in special
cele maligne),
3. o reactie ca urmare a hipertensiunii portale, ce
se regaseste in afectiuni hepatice severe si acute
(sau in cazul unui alcoolism cronic),
4. in bolile cu transmitere sexuala, cum este cazul
sifilisului,
5. in cazul infectiilor de raza mai lunga, dupa cum
este cazul endocarditei.
 II. Hipersplenismul
• CARACTERIZAT IN GEN.PRIN O sintetizare anormala a
hemoglobinei. APARE IN:

- Infectia cu HIV, Hepatitele virale,mononucleoza

- infectiile bacteriene GRAVE precum este cazul endocarditei,
- talasemia (anemia mediteraneana) si anemia de cauza
nutritionala,
- febra tifoida, bruceloza sau leptospiroza 
tuberculoza,
- mielofibroza, si expunerea la radiatii pe o perioada
prelungita,
- sarcoidoza si reactia la droguri.
 Infiltrarea splenica:
  - amiloidoza sau in leucemie,
- intr-o serie de patologii limfatice,
-precum ar fi sindromul Hodgkin
-sau non-Hodgkin,
-hemangiomului sau limfangiomului.
-formarea de chisturi splenice sunt o cauza de
infiltrate splenice.
 Hiposplenismul (denumit si asplenia

• Congenitala
–  se refera la diminuarea/ absenta totala a
functionalitatii splinei
• dobandita
– traumatismului sever in special in zona splinei
(splina rupta) care va inactiva functionalitatea
acesteia.
– operatiilor de extragere a splinei.
 Diagnostic
• Paraclinic - in prima faza poate fi sesizata o citopenie
sau o scadere a numarului de eritrocite caracteristica
unei anemii,.
• Clinic
– splina - In mod normal nu se palpeaza
– Splenomegalia va putea fi palpata ca o formatiune mai dura
si mai extinsa ca suprafata,

Confirmarea diagnosticului de certitudine

– Ecografia –splina este marita de volum.
– Ecografia Doppler
• masoara si volumul de sange aferent splinei
 Tratamentul

• Cand splenomegalia este concomitenta cu

patologia denumita hipersplenism,
tratamentul cel mai eficient necesar este

Splenectomia
-alaturi de vindecarea cauzei:
– depistarea daca exista o leucemie adiacenta,
– o hipertensiune portala
 Protocolul terapiei imediate dupa o
splenectomie presupune:
• o terapie cu anticoagulante, deoarece odata
cu extragerea splinei exista un risc crescut de a
se forma trombi sau tromboembolisme
• Pentru tratamentul de lunga durata este
posibil sa fie necesara asigurarea unui
tratament cu antiagregante plachetare (de
tipul acidului acetil-salicilic)
 Supravegherea in perioada post-operatorie a bolnavului presupune:

• un regim de viata mai echilibrat si fara prea multe

excese asa incat pacientul nu va mai putea
efectua efort fizic accentuat sau prelungit,
• pacientul devine mai predispus unor patologii
infectioase de aceea in protocolul post-
operator este indicata vaccinarea
pacientilor sau asigurarea unei terapii si a
unei preventii impotriva unor infectii cu
• haemofilus influenzae,
• streptococus pneumonia
• meningococului