PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A STOMACULUI

Noţiuni de anatomie chirurgicală

 stomacul = porţiunea dilatată a

tubului digestiv;
 continuă esofagul şi se continuă cu
duodenul;
 se află în loja gastrică din etajul
supramezocolic;
 delimitarea lojei gastrice:
♦ peretele superior, posterior şi lateral –
diafragmul;
♦ peretele anterior - peretele abdominal
anterior;
♦ peretele inferior - colonul şi
mezocolonul transvers;
♦ medial comunică larg cu loja hepatică;
 Proecţia pe peretele abdominal
anterior:
♦ cranial - spaţiul V intercostal;
♦ caudal - orizontala ce trece prin
ombilic;
♦ medial - planul mediosagital;
♦ lateral - verticala ce terece tangent la
peretele toracic stâng;
 are forma literei “J” majuscul;
 are o porţiune mai lungă verticală şi
o porţiune mai scurtă orizontală;
 are doi pereţi: anterior şi posterior;
 două margini:
♦ marginea dreaptă = mica curbură cu
o porţiune:
▫ verticală
▫ una orizontală
▫ unite prin incizura unghiulară
♦ margine srtângă = marea curbură;
▫ porneşte de la unghiul pe care-l
face cu esofagul = unghiul His;
▫ conturează fornixul gastric;
▫ se întinde până la incizura
duodeno-pilorică;
 are două sfinctere:
♦ cardia - la unirea cu esofagul;
♦ pilorul - delimitează stomacul
de duoden;
 stomacul se subdivide în:
♦ fundul sau fornixul gastric
▫ delimitat de orizontala care trece
prin unghiul His;
♦ corpul gastric
▫ delimitat inferior de orizontala care
terce prin incizura unghiulară;
♦ antrul piloric şi canalul piloric
▫ delimitate imprecis de incizura
pilorică;
Structura stomacului este reprezentată
de patru straturi:
 tunica seroasă

● formată din peritoneu;

● dă naştere următoarelor
formaţiuni ligamentare:
▫ epiplonul gastro-hepatic;
▫ gastro-colic;
▫ gastro-splenic;
▫ gastro-pancreatic;
▫ freno-gastric;
 tunica musculoasă
● fibre longitudinale –
superficiale;
● fibre circulare - la mijloc;
● fibre oblice – profund;
● tot aici se află şi plexul nervos
Auerbach;
 tunica submucoasă
● conţine:
▫ vase;
▫ plexul nervos Meissner;
 tunica mucoasă
● prezintă pe suprafaţa ei:
▫ glandele cardiale - secretă
mucus;
▫ glandele principale şi
fundice - secretă pepsinogen şi HCL ;
▫ galndele antro-pilorice cu
funcţie endocrină – gastrina;
Vascularizaţia stomacului

 Arterele stomacului provin din trunchiul

celiac:
♦ artera gastrică stângă = coronara
stomacului;
▫ călătoreşte prin ligamentul
gastro-pancreatic până la cardia;
▫ se îndreaptă apoi spre mica
curbură gastrică;
♦ artera hepatică comună dă
naştere:
● artera pilorică = artera gastrică
dreapta
▫ situată anterior de pilor;
▫ se îndreaptă spre mica
curbură gastrică;
● artera gastroduodenală care:
▫ merge posterior de pilor,
▫ din care se desprinde:
▪ artera gastroepiloică dreaptă
- vascularizează marea
curbură gastrică prin ligamentul
gastrocolic;
♦ artera splenică izvorâtă din trunchiul
celiac dă naştere:
● artera gatroepiloică stângă
▫ prin ligamentul
gastrosplenic ajunge la marea
curbură în ligamentul gastrocolic;
● arterele gastrice scurte;
♦ arterele diafragmatice dreaptă şi
stângă pornite din artera aortă.
Venele stomacului
● iau naştere din capilarele reţelei
arteriale prezentate mai sus;
● străbat în sens invers peretele
stomacului;
● formează plexuri venoase:
♦ între fundul glandular şi musculara
mucoasei;
♦ în submucoasă;
● de aici ele urmează traiectul arterelor ;
● duc sângele în vena portă;
Limfaticele
● se formează la nivelul mucoasei;
● dau naştere unui prim plex
subglandular;
● străbat musculatura mucoasei;
● al doilea plex - la nivelul
submucoasei;
● al treilea plex - la nivelul tunicii
musculare;
● acestea se varsă în plexul subseros
● de aici limfa este condusă, prin
vasele limfatice mai mari la:
▫ ganglionii limfatici regionali;
▫ în canalul toracic;
● se disting patru zone gastrice de drenaj
limfatic:
♦ zona I
▪ cuprinde regiunea superioară a micii
curburi;
▪ drenează în ganglionii din jurul arterei
gastrice stangi;
♦ zona II
▪ regiunea distala- antrală a micii
curburi;
▪ drenează în ganglionii suprapilorici;
♦ zona III
▪ cuprinde portiunea proximală a
marii curburi;
▪ drenează în ganglionii din jurul
arterei gastro-epiploice stangi;
♦ zona IV
▪ cuprinde regiunea antrală a
marii curburi;
▪ drenează în ganglionii gastro-
epiploici drepti şi cei subpilorici;
● sunt recunoscute 16 statii limfatice
care inconjoara stomacul (Japonese
Research Society for the Study of
Gastric Cancer);
● sunt numerotate de la 1 la 16:
♦ 1, 3 si 5- pe mica curbura;
♦ 2, 4 si 6 pe marea curbura;
♦ 7 pe artera gastrica stanga;
 ♦ 8 pe areta hepatica comuna;
♦ 9 pe trunciul celiac;
♦ 10 si 11 pe artera splenica;
♦ de la 12->16 grupe ganglionare
mezenteriale şi aortico-cave;
● staţiile ganglionare au fost
sistematizate în trei compartimente,;
● sunt cointeresate succesiv de
metastazarea neoplazică:
♦ compartimentul I
▫ ganglionii marii şi micii curburii
gastrice (statiile 1-6 );
♦ compartimentul II
▫ ganglionii trunchiului celiac,
pediculului hepatic, arterei splenice
(statiile 7 – 11 );
♦ compartimentul III
▫ ganglionii paraaortici şi
mezenteriali (statiile 12-16 );
● anastomoze ale limfaticelor gastrice:
 limfaticele stomacului proximal cu cele ale
esofagului distal;
 limfaticele stomacului cu ale duodenului -
mai putin numeroase;
Nervii stomacului

● provin din sistemul nervos

vegetativ;
♦ parasimpatic (nervul vag);
♦ simpatic (plexul celiac);
Fiziologia stomacului
 Funcţia motorie
♦ este diferită:
● în stomacul proximal (fornix şi
segmentul proximal al corpului)
▪ activitatea motorie este de tip
tonic;
▪ caracter de relaxare receptivă
=►funcţia de rezervor;
● în stomacul distal ="pompa
antropilorică"
▪ sediul unor unde peristaltice ritmice ;
▪ amestecă, triturează şi propulsează
alimentele;
▪ centrul de coordonare al acestei
activităţi se află:
 în segmentul vertical al marii curburi;
 într-un grup de celule mienterice (pacemaker);
 Funcţia secretorie
♦ este diferită:
● secreţie exocrină
▪ este rodul secreţiei mucoasei
gastrice;
▪ rezultă lichidul gastric:
• incolor sau uşor opalescent;
• pH acid 0,8 - 1,5;
• în cantitate de circa 1,5 - 3
l/24 ore;
 ▪ conţine:
- acid clorhidric
▫ originea în celulele
parietale sau oxintice;
▫ glandele regiunii fundice şi
ale corpului gastric;
▪ secreţia bazală sau de repaus
este de 2-5 mEq/h HCl;
▪ secreţia stimulată =► valori
între 22 - 25 mEq/h HCl;
 - fermenţi:
• pepsina:
- secretată:
de celulele principale
 sub formă de pepsinogen

• lipaza;
 - mucusul gastric;
▫ secretat de epiteliul de înveliş;
▫ de celulele mucoide ale
glandelor pilorice;
▫ glandele cardiale;
▫ formează un strat cu grosime
de 1 - 1,5 mm;
▫ cu rol de protecţie faţă de agresiuni:
▪ mecanice;
▪ termice;
▪ chimice;
▪ autodigestiei
clorhidropeptice;
- factorul intrinsec
▫ intervine în absorbţia vitaminei
B12 din alimente;
● secreţia endocrină reprezentată în
principal de:
- gastrină
▪ produsă în regiunea antrală
▪ cu rol în:
▫ stimularea secreţiei clorhidropeptice;
▫ stimularea motilităţii gastrice;
▫ rol trofic al mucoasei corpului şi
fornicsului gastric;
- somatostatina
▪ secretată în:
-stomac;
-pancreas;
-intestin;
▪ are rol în reglarea secreţiei
acide şi eliberarea de gastrină;