Sunteți pe pagina 1din 54

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII

TINERETULUI I SPORTULUI
COALA POSTLICEAL SANITAR HIPOCRATE
CONSTANA
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE NIVEL 3 AVANSAT
Calificarea: Asistent Medical Generalist

PROIECT DE ABSOLVIRE

COORDONATOR:
PROF.

ABSOLVENT:

CONSTANA

2015MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII


TINERETULUI I SPORTULUI
COALA POSTLICEAL SANITAR HIPOCRATE
CONSTANA
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE NIVEL 3 AVANSAT
Calificarea: Asistent Medical Generalist

INGRIJIREA PACIENTILOR CU
COLECISTITA ACUTA

COORDONATOR:
PROF.
ABSOLVENT:

CONSTANA

2015

MOTTO:

,, VIATA, ACEST DAR PRETIOS, DUMNEZEIESC, ESTE


DESEORI CU ADEVARAT NUMAI IN MAINILE ASISTENTEI
,,
FLORENCE NIGHTINGALE

MOTIVATIA LUCRRII

De ce colecistita acuta ? Va intrebati dumneavoastra acum, m-am intrebat si eu imediat


dupa ce mi-am ales aceasta tema.am ales-o fara sa ma gandesc, influentata de faptul ca acum
cativa ani am suferit de aceasta afectiune.
Intr-un amalgam de nesiguranta si frica, pe fondul unor dureri insuportabile, in
indiferenta de atunci, din epoca Ceausescu, trairile mele au reinviat brusc, cu o intensitate care
m-au uimit, iar emotiile au erupt fiind parca traite ieri.
Colecistita acuta este o afectiune care se intalneste la orice varsta , cu maxim de
frecventa la varsta mijlocie.
Incidenta reala a colecistitei acute este greu de apreciat statistic , in aceasta intervenind
factori de eroare ; formele cu intensitate redusa sau cele cu tratament exclusiv medicamentos .
Cert este faptul ca pe masura prelungirii duratei mediei de viata ea devine tot mai frecventa la
decade avansate (50-70 ani) , exprimand si prin aceasta raportul direct de cauzalitate cu litiaza
biliara .
Gravitatea colecistitei acute este direct proportionala cu forma anatomopatologica
Cu intensitatea procesului obstructiv si infectios , cu varsta precum si cu dezechilibrele
electrolitic si metabolic secundare .
In prezent , numarul de colecistectomii interventia chirurgicala prin care se extirpa
vezicula biliara si calalul cistic- este de doua ori mai mare ca cel al apendicectmiilor.

PLANUL LUCRRII

I.Noiuni de anatomie si fiziologie a cailor biliare extrahepatice


II. Colecistita acuta
1. Definiie
2. Etiopatogenie
3. Forme anatomo-clinice
4. Simptomatologie
5. Diagnostic: a) paraclinic si de laborator
b) diagnostic diferenial
6. Evoluie, complicaii si pronostic
7. Tratament
8. Profilaxie
III. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta
1. Noiuni generale si ngrijiri de nursing
2. St udiul pe cazuri
3. Concluzii
IV. Anexe

I.

NOIUNI DE ANA TOMIE SI FIZIOLOGIE A CAILOR


BILIARE

GENERALITATI
Caile biliare: sunt conducte care asigura transportul bilei de la celulele hepatice pna la
duoden. Ele alcatuiesc prin urmare aportul excretor al ficatului.
Deosebim doua tipuri de cai biliare si anume:

cai biliare intrahepatice

cai biliare extrahepatice

Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de caniculele biliare intracelulare care nu


au un perete propriu, colangiole, canalele biliare interlobulare situate in spaiul pat; canalele
hepatice: drept si stng.
Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun rezultat din
unirea canalului hepatic drept si canalului hepatic stng, canalul coledoc, vezicula biliara si
canalul cistic. Canalul hepatic si canalul coledoc alcatuiesc canalul hepatocoledoc care
dreneaza bila in duoden.

Vezicula biliara si canalul cistic formeaza mpreuna aparatul diverticular al cailor


biliare extrahepatice.
Canalul hepatocoledoc: este un conduct cu diametrul de 4-5 mm format din doua
segmente, si anume canalul hepatic comun si canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia natere din cele doua trunchiuri biliare de origine, unul drept
si unul stng. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic, mergnd pna la confluenta cu canalul
cistic. Canalul hepatic comun este cuprins intre epiplonul hepatoduodenal (mpreuna cu artera
hepatica si vean porta), sia are o lungime de 3cm.
Canalul coledoc: continua canalul hepatic comun, intinzndu-se de la confluenta
canalullui hepatic cu canalul cistic, pna la deschiderea in duoden. El are o lungime de circa
6cm. Canalul coledoc coboara in jos si inauntru, trece in spatele zonei lateromediana a
duodenului descendent mpreuna cu canalul pancreatic principal (WINSURE) in ampula lui
VATER. Ampula lui VATER se deschide in duoden printr-un orificiu la nivelul papilei moi.
Extremitatile celor doua canale coledoc si WINSURE sunt nconjurate de un fascicol muscular
cu rol de sfincter. Ampula lui VATER este si ea nconjurata de un fascicul muscular care
alcatuieste sfincterul lui ODDI, cu rol in reglarea evacuarii sucului bilopancreatic in duoden.
Ca structura canalul hepatocoledoc este format dintr-o tunica externa conjunctivo-musculara si
o tunica interna mucoasa prevzut cu un epiteliu cubic. Mucoasa canalului coledoc conine
glande tubulre a cror secreie dilueaza bila. Canalul hepatocoledoc este invelit de seroasa
principal.

Vezicula biliara si canalul cistic: pe fata interna a ficatului se gaseste un organ in forma
de para: vezicula biliara sau colecistul. Ea este aezata pe fata anterioara a sntului anteroposterior drept, intr-o scobitura a acesteia: foseta biliara. Vezicula biliara vine in contact cu
peretele abdominal la nivelul coastei a IX. Are o lungime de 10 cm, o grosime de 3- 4 cm si o
capacitate de circa 60 ml.
Fundul veziculei biliare: este mobil, fiind acoperit din toate prile de peritoneul visceral.
El depete marginea anterioara a ficatului in funcie de gradul de umplere al veziculei biliare.

Fundul veziculei biliare se afla in incizura cistica a marginii anterioare a ficatului si vine
in raport cu peretele abdominal.

Corpul: are o fata superioara, care adera de fata interioara a ficatului si vine in raport cu
colonul transvers si cu prima poriune a duodenului.
Colul: sau gtul veziculei biliare are o forma conica si este cuprins in ligamentul
hepatoduodenal. El este delimitat de vezicula de canalul cistic prin doua anuri care corespund
in interior la doua valvule: o valvula proximala, care desparte colul de canalul cistic. Gtul
vaziculei biliare vine in raport cu ramura dreapta a venei porte si cu bulbul duodenal.
Structura: peretele veziculei biliare este alcatuit din trei tunici: mucoasa,
conjuntomucoasa si seroasa.
Tunica mucoasa: prezint la examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele
dispar dupa ntinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe
suprafaa mucoasei. La examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele dispar dupa
ntinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe suprafaa
mucoasei. La examenul microscopic mucoasa apare formata dintr-un epiteliu absorbant in care
se gsesc celule cu plcut striata (microvili) si celule calciforme. Corionul mucoasei este
format din tesut conjunctiv in care se afunda glandelle mucoase.
Tunica coniunctivo-musculara: este alcatuita din tesut conjunctiv si din tesut muscular
neted. Fibrele musculare sunt dispuse in fascicula cu dispoziie plexiforma (circulare, oblice si
longitudinale).
Tunica seroasa: este formata din peritoneul visceral de pe fata inferioara a corpului
veziculei si in regiunea fundului, iar pe fata superioara a corpului se afla tesut conjunctiv lax.
Canalul cistic: este un conduct care continua vezicula biliara, si care se deschide in
canalul hepatocoledoc. El are o lungime de 3-4 cm si un calibru de 3-4 mm. Mucoasa canalului
cistic prezint numeroase proeminente lamelare numite valvulele lui Heistei. Acestea nu sunt
altceva dect plici ale mucoasei in structura carora intra fibrele musculare, uneori aceste plici
au aspect spiralat.
Vase si nervi: arterele cailor biliare extrahepatice provin din artera hepatica proprie
pentru duetul hepatocoledoc din artera cistica pentru colecist si duetul cistic. Venele urmeaza

un traiect invers arterelor, ele se varsa in vena porta. Exista un numr de venule, care pleaca
din colecist, ptrund in ficat si se ramifica aici, ele au valoarea unor vene porte accesorii.
Nervii provin din S.N. V si anume din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaza in peretele
veziculei biliare plexuri nervoase intramurale.
Bila: este produsul de secreie"exocrina a ficatului, este secretata in mod continuu de
celulele hepatice,aceasta poarta numele de bila hepatica. In perioadele interdigestive, bila
hepatica este transportata prin canalul hepatic si cistic in vezicula biliara, unde se acumuleaza
si se concentreaza de aproximativ 10 ori, aceasta se numete bila veziculara. Bila este un
lichid a crui culoare variaza in raport cu concentraia, cea ce se scurge din vezicula biliara
(bila veziculara) este de culoare brun inchisa, iar cea care se scurge din canalul coledoc si din
canalele hepatice (bila hepatica) este de culoare galben aurie.
Bila hepatica are o reacie alcalina (pH-7,5-8), iar bila veziculara uor acida (pH=6-7), in
24 h, ficatul secreta 600-800 ml de bila.

COMPONENTELE BILEI SI ROLUL LOR IN DIGESTIE


Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Substanele organice: in proporie de 2,4% sunt reprezentate de numeroi compui: acizi
si sruri biliare, pigmeni biliari, colesterol si diferite grosimi.
Substanele anorganice: in proporie de 0,7% sunt formate din sruri de Na, K, Mg si
Ca (bicarbonati, fosfai si cloruri).
Acizii biliari si srurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si absorbia
intenstinala, se gsesc in proporie de 1% si reprezint cel mai important constituent al bilei.
Srurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu care provin din
combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic, cu aminoacizii glicolul si taurina,
formndu-se acizii biliari glicolic si taurocolic care cu srurile de Na dau srurile biliare
amintite.
Srurile biliare manifesta o aciune asemanatoare detergenilor, scznd tensiunea
superficiala a particulelor mari de grsimi si determinnd astfel fracionarea sau emulsionarea
lor in particule foarte fine. Prin emulsionare suprafaa de contact a grsimilor alimentare cu
lipaza pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de descompunere enzimaticohidrolitica a acestora. De asemenea se considera ca srurile biliare au proprietatea de a activa

lipaza pancreatica. Aceste sruri formeaza cu grsimile compleci coleinici solubili in apa,
permind astfel absorbia grsimilor si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K si F.
Tot aceste sruri au rol laxativ, stimulnd peristaltismul intestinal, menin echilibrul florei
microbiene a intestinului gros, combtnd mai ales flora de putrefactie . rol antiputrid.
Un alt rol al srurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a bilei rol
coleretic.
Pigmenti biliari: reprezint produsii de degradare ai gruprii proteice din molecula
hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraia bilei. In bila exista doi pigmeni biliari si anume
bilirubina care se gaseste in cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati mici.
Bilirubina este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma sanguina
circula combinata cu globulina sau cu o albmina. La nivelul celulelor hepatice, ea este
desprinsa de aceste proteine, cuplata cu acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii biliari,
iar de aici trece in intestin prin caile biliare extrahepatice.
Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produi de degradare care se elimina prin
fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de excreie.
Colesterolul: este substanta din care iau natere acizii biliari, ca si srurile, pigmentii
biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat prin fecale, in parte reabsorbit in snge din
interiorul venei porte, ajungnd astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
srurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol in digestie.

REGLAREA SECREIEI SI EXCREIEI BILEI


Reglarea secreiei biliare se face printr-un mecanism dublu: nervos si umoral.
Mecanismul nervos se manifesta prin aciunea excitosecretoare a S.N.V. parasimpatic si
prin efectele inhibitoare ale simpaticului.
Mecanismul umoral este reprezentat in special de secretina care ia natere in mucoasa
duodenala in urma excitanilor alimentari. Printre factorii principali care regleaza secreia
biliara se afla srurile biliare si unele subsatante alimentare, ca grsimile si produsii de
descompunere a proteinelor alimentare.

Reglarea secreiei biliare (evacuarea bilei din caile biliare in douden) se face printr-un
mecanism dublu: nervos si umoral. Astfel, contraciile ritmice ale veziculei biliare, care au ca
efect excreia bilei in douden, sunt reglate att pe cale nervoasa ct si pe cale umorala.
Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe la care participa nervii simpatici si
parasimpatici, contraciile veziculei biliare sunt stimulate de excitatiile parasimpatice si
inhibate de excitatiile simpatice. In cazul musculaturii sfinterului lui Oddi fenomenele se
petrec invers: parasimpaticul inhiba contraciile sfincterului, iar simpaticul o stimuleaza.
Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unui fenomen numit colecistochinetor,
care se formeaza la nivelul mucoasei duodenale prin contactul cu chimul acid provenit din
stomac si cu principiile alimentare, dintre care cele mai importante sunt grsimile. In
perioadele interdigestive bila este secretata continuu, ea nu ptrunde in duoden din cauza
contractiei sfincterului Oddi. Ca atare bila este impinsa prin canalul cistic in vezicula biliara
unde se concentreaz de circa 10 ori.
In timpul digestiei intra in joc mecanismele de reglare a excreie biliare care produc
contractia veziculei biliare, a canalului hepatocoledoc concomitent cu deschiderea sfincterului
Oddi si eliberarea billei in douden. Toate aceste modificri se datoreaza faptului ca odata
secretata, colecistochinina ajunge pe cale sangvina la nivelul cailor biliare extrahepatice.

II.

COLECISTITA ACUTA

1.DEFINIIE
Colecistita acuta este o afeciune a veziculei biliare caracterizata anatomo- patologic prin
inflamatia acuta a organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal, acut si se dezvolta
in majoritatea cazurilor printr-un substrat litiazic.
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicaie a litiazei biliare, 90% dintre
colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica. Multe colecistite nu se spitalizeaza. Poate
apare la orice vrsta, dar atinge un maximum de frecventa de decada de mijloc.

2.ETIOPATOGENIE
Cauzele care declanseaza apariia colecistitei acute sunt:
1. infecia provenita pe cele patru cai posibile si anume:
-

prin vena porta, odata cu substantele absorbite din intestin;

pe cale sangvina generala, in afeciuni infectioase, cu bacilocolii perfingens, stafilococi,


streptococi;

pe cale limfatica, de la un proces inflamator din abdomen;

pe cale ascendenta din intestin, prin coledoc.

b) Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul contraciilor si prin leziuni de
decubit.
c) Staza de colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii biliare formnd patul"
pentru suprainfectie.
d) Refluxul de suc pancreatic in calea biliara principala care este deosebit de iritant.

3.FORME ANATOMO-CLINICE
Inflamatia colecistului poate duce la leziuni variate care se manifesta diferit:
Colecistita acuta catarala congestiva", in care colecistul este hiperemiat, congestionat si
cu pereii ingrosati de edem.

Colecistita acuta flegmonoasa supuranta", in care peretele veziculei este edematiat,


prezint in grosimea sa microabcese.

Colecistita acuta gangrenoasa necrotica", in care trombozele inflamatorii din vasele


peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare verde sau negricioasa care
ascund pareele de necroza.

Colecistita acuta cu plastron plastron colecistic", in care colecistul inflamat este


acoperit de organele vecine, ficatul, stomacul duodenul, colonul transvers si marele
epiplon formnd un bloc inflamator" care acopera colecistul. Reprezint modalitatea de
reacie a seroasei peritoneale la prezenta procesului inflamator acut.

Forme clinice particulare:


a) Formele icterice: secundare? in primul rnd litiazei coledociene, dar si angiocolitei fara
suport litiazic.
b) Colecistita gangrenoasa: la vrstnici cu semne locale puine, dar semne generale grave cu
toxicomie. Diagnosticul este dificil insa, cea mai mica suspiciune de colecistita gangrenoasa
pretinde interventie chirurgicala.
c) Colecistita enfizamatoasa: prezenta de aer in vezicula biliara la examenul radiologie; este
vorba de o infecie cu anaerobi de regula la un diabetic. Starea generala alterata, febra,
semnele locale usureaza diagnosticul. Radiologie se observa prezenta de aer in vezicula cu
eventual nivel hidroaeric.
d) Colecistita acuta postoperatorie: ridica probleme de diagnostic pentru ca simptomatologia
se intriga in mare parte cu evoluia postoperatorie.
Obstructia canalului cistic reprezint mecanismul cel mai frecvent ntlnit in patologia
colecistitei acute. In peste 93% din cazuri este provocata de calculu biliar care se oprete in
(canalul) gtul cisticului sau canalul cistic, obstruarea zonei infundibilocistice duce la
stagnarea bilei in vezicula biliara, consecventa fiind concentrarea bilei si creterea presiunii

intraveziculare care comprima vasele ce hrnesc pereii veziculei si in final determina


inflamarea acuta a acesteia.
Reasorbtia apei si a srurilor biliare de ctre mucoasa veziculei duce la creterea
concentraiei pigmentilor biliari de ctre carbonatul de calciu si a colesterolului. Acest amestec
de substante concentrate provoaca inflamatia chimica si creterea presiunii osmotice din
interiorul veziculei. Mucusul secretat de galndele mucoasei veziculei se acumuleaza in
interiorul organului, determinnd creterea presiunii intraveziculare, element patologic esenial
in producerea colecistitei acute. Creterea progresiva a presiunii intraveziculare are drept
consecina comprimarea vaselor sangvine si limfatice si perturbarea hemodinamicii in vasele
care hrnesc vezicula biliara. Comprimarea vaselor este maxima in locul obstructiei datorita
presiunii exercitate de ctre canalul inclonat in canalul cistic sau in zona infundibilocistica. La
bolnavii vrstnici, aterosclerotici, sau diabetici, comprimarea circulaiei in zona de irigaie a
arterei cistice este mai accentuata, favoriznd inflamatia acuta, necroza ischemica si perforaia
veziculei biliare. Colecistitele acute primitive infectioase sunt rare si se ntlnesc in special la
copii. De cele mai multe ori infecia este secundara modificrilor pe care le sufer continutul si
pereii veziculei biliare dupa obstructie. Infecia se grefeaza cu uurina datorita rezistentei
sczute a pereilor ischemiati aflai sub presiunea coninutului vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cel mai frecvent intlniti sunt
cei care provin din intestin cum este bacilul colii.
Mai rar infecia este provocata de clostridii, enterococ, salmonele, pneumococi si
stafilococi. Infecia se produce pe cale limfatica, alteori microbii ptrund in caile biliare prin
canalul coledoc, cnd infecia este provocata de germeni anaerobi acetia determina o
inflamatie particulara a pereilor veziculari si anume: colecistita enfizematoasa numita si
gangrena veziculara.
1. Calea hematogena portala: resorbia la nivelul intestinului si tranzitului portal pna in
ficat, de unde pe cale limfatica sau biliara se insamnteaza focarul colecistic. Aceasta
ipoteza este sustinuta de faptul ca ganglionul lui Mascongi conine frecvent germeni
microbieni.
2. Calea hematogena sistemica: dintr-un focar de infecie germenii trec in circulaia
generala si ajung pe cale arteriala la nivelul peretelui colecistic alterat, unde se
cantoneaza.

3. Calea canalara ascendenta: se presupune ca in anumite condiii germenii se mica in


douden in sens retrograd prin hepatocoledoc. Aceasta ipoteza este discutabila deoarece in
mod normal in douden nu sunt germeni.
4. Cea mai plauzibila rmne calea hematogena portala. Ca un focar secundar s-ar mai
putea meniona rolul enzimelor pancreatice in patogenia colecistitei acute. In unele cazuri in
bila recoltata din colecist s-a identificat prezenta amilazelor.

4.SIMPTOMATOLOGIE
Toate colecistitele se manifesta prin colica biliara.
Colica este o durere paroxistica declanata de contractia defectuoasa a unor organe
cavitare.
A. Durerea: durerea abdominala este declansanta de regula de ingestia unor alimente
colecistochinetice (smntn, grsimi, frica, tocaturi, lapte, prjeli, mezeluri, maioneza,
oua, alcool), pot fi incriminate si produse celulozice ca: fasolea, mazarea, varza, etc., alteori
este vorba de o alimentatie dietetica, dar in cantitati mari. Relaia cronologica cu masa este
de mare valoare diagnostica deoarece masa declanseaza colica in peste 93% din cazuri (3-5
ore dupa o masa abundenta). Sediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare si
subxifoidiene (zona solara), de multe ori durerea incepe in epigastru unde poate avea un
caracter discret, continndu-se apoi cu violenta spre dreapta. Durerea se datoreaza unor
contractii spastice reflexe ale veziculei sau cailor biliare, de regula durerea debuteaza in
hipocondrul drept, iar iradierea sa este neuniforma,. In colica biliara tipica durerea iradiaza
dorsal in dreapta urcnd uneori spre vrful omoplatului, mai rar cobornd in zona lombara.
Tot att de caracteristica, este si iradierea in umrul drept sau epigastru. Este posibila rareori
si o propagare descendenta spre flancul si fosa iliaca dreapta, extrem de periculoasa prin
confuzia diagnostica la care poate duce. Iradierea precardiaca se ntlnete de regula la
coronarieni. Intensitatea durerii este extrem de inegala. Se cunosc toate variantele, de la cea
justa la cea violenta. Modul de instalare, este de cele mai
multe ori brusc, dar poate fi si progresiv. Durerea este
variabila, dar pe masura ce procesul inflmator avanseaza,
durerea devine persistenta si severa fiind exagerata de
micare, de zguduire si apasare in hipocondrul drept unde se

afla punctul cistic. Durerea este insotita de multe ori si de late manifestari dintre care
fenomenele dispeptice cum sunt:

B. Greturile si vrsturile: sunt simptome constante. Se elimina iniial prin voma alimentele
consumate, stagnate obinuit intragastric, dupa care apare continutul biliar, uneori in cantitati
mari. Agresiunea fata de alimente este totala, intoleranta gastrica este obinuita. Starea de
disconfort abdominal se intensifica cu blocare epigastrica sau alteori difuza datorata parezei
intestinale. Eliminarea de gaze, poate fi suprimata de constipatie ce de regula este prezenta.
Pe lng aceste semne pot apare balonari si eructatii.
C. Simptome generale: sunt multiple, bolnavul prezint: cefalee, febra, frison si uneori stare
de agitatie. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar la coronarieni pot surveni
crize anginoase veritabile. Cnd colecistita se asociaza cu pancreatita, durerea iradiaza in
baza, sau in regiunea lombara superioara predominanta in stnga. Cnd procesul inflamator
determina inflamatia veziculei biliare intensitatea durerii din hipocondrul drept scade prin
dispariia distensiei veziculare, durerea generalizndu-se in tot abdomenul, datorita
peritonitei biliare. In general durerea abdominala din colecistita acuta, nu cedeaza dect
parial sau temporar la antispastice si analgezice. Cnd infecia cailor biliare predomina
bolnavul prezint frisoane sau senzaie de frison care paote fi insotit de hipertermii. Inspirul
profuncd poate intensifica durerea in hipocondrul drept.
D. Semne fizice: in majoritatea cazurilor, examenul obiectiv pune in evidenta o cretere a
sensibilitii hipocondrului drept si a poriunii superioare a flancului drept. Hiperestezia
poate fi evidentiata prin frecventa grilajului costal drept, att in regiunea anterioara, ct si in
cea posterioara.
Cnd inflmatia veziculei biliare determina gangrena pereilor acestuia si perforarea ei,
apare contractura musculara datorita iritatiei peritoneale (peritonita biliara) cnd esuturile din
jur prinse si ele in procesul inflamator formeaza un bloc subhepatic. Palparea evidentiaza in
circa 40% din cazuri o masa tumorala inflamatorie cu sensibilitate vie, consistenta, eleastica si
cu limite sterse situate in regiunea veziculei biliare, imediat sub rebordul costal sau chiar in
abdomenul inferior.

Icterul: de obicei el are o intensitate modesta, este pasager, urmeaza apariia durerii la
mai multe ore si cedeaza spontan sub tratament medical. Apare la 25%-40% dintre pacienii cu
colecistita acuta si este dat de prezenta calculilor, de pancreatita acuta cefalica, de
compresiunea directa a cailor biliare principale prin calcul incavat, in infundibilul vezicii
biliare sau in c ist ic. Icterul mai poate fi dat si de compresiunea indirecta a C.B.P. de ctre
colecistul destins, ce poate apasa prin tensiune coledocul sau mai este produs de constituierea
unei fistule biliare.
Micrile respiratorii: sunt scurte, uneori sacadate, deorece respiraiile ample si profunde
intensifica durerea, prin efectul de cretere a presiunii intraveziculare in timpul coboririi
diafragmului. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura corpului.

5. DIAGNOSTIC
a) paraclinic si de laborator
2. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescut pna la 15000 elemente/mm3.
Creterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica existenta unei complicaii.
3. Bilirubina: testele funcionale hepatice nu se modifica dect in rare cazuri, cnd procesul
inflamator invadeaza patul vezicular biliar si cnd parenchimul hepatic al acestei zone
este invadat de procesul necrotic pericolecistic.
Hiperlibilirubinemia cu predominenta bilirubinei directe se inlneste numai in cazurile
asociate cu calculoza coledociana sau cnd procesul inflamator cuprinde si coledocul
4. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care colecistita acuta
evolueaza cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales in cazurile in care
colecistita acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.
5. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenia calculii radioopaci,
vezicula de porelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele biliar (in caz de fistula
biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o imagine gazoasa att in lumen
ct si in peretele vezicular.
Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua colangiografie,
laparoscopie.

6. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezint unul dintre examenele cele mai
valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea rezultatelor sale este cert mai
buna dect colecisto sau colangiografiei. Ecografia romne frecvent singura investigaie
paraclinica disponibila pentru bolnavii cu colecistita acuta. In plus ea poate furniza date
privind vezica biliara, starea hepatocoledocului si asupra modificrilor pancreatice.
7. Electrocardiograma: efectuata in puseul acut evidentiaza frecvent modificrile tranzitorii
de faza terminala ST-T ce pot pune uneori problema diferenierii de un infarct de miocard
cu simptomatologie atipica.

6. EVOLUIE. COMPLICAII. PROGNOSTIC


Evoluia depinde de extinderea procesului inflamator pur. Complicaiile colecistitei acute
sunt multiple si deseori grave. Isusirea lor atrage atentia asupra unor posibilitati evolutive de
temut. Subliniem in special coleperitoneul localizat sau generalizat. Acesta survine prin
perforaia formelor flegmonoase. Sediul de electie este regiunea fundica a colecistului, mai
slab vascularizat. Colecistopancreatita acuta, forma clinica de mare severitate sugerata de
accentuarea vrsturilor, iradierea durerii in bara" spere hipocondrul stng, alterarea strii
generale si certificata de creterea impostanta a amilazelor serice si urinare.
Angiocolita acuta severa exprimata prin durere, febra, frison si icter ce amplifica tabloul
iniial al colecistitei acute.
Supuratiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecina evoluiei unei colecistite
acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase. Abcesele ce se constituie in
aceste cazuri pot fi multiple si au localizari variate, in jurul veziculei biliare juxtacoledociene
sau in patul hepatic al colecistului. Simptomatologia clinica nu este in totdeuna evidentiata,
evoluia lor poate imbraca un caracter torpid, trenant, cu semne generale si locale sterse.
Pediculita scleroasa cointeresarea inflamatorie si infecia torpida de vecinatate pot duce
la constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevarate complicaii cnd afecteaza
coledocul. Fistulele biliare pot fi externe precedate de de formarea unui flemon al peretelui
abdominal in aria de proiecie a colecistului, urmata de constituirea unor leziuni fibroase
apediculului hepatic, adevarate complicaii cnd afecteaza coledocul.

Ileusul biliar consecina a eliminrii printr-o fistula colecisto-duodenala a unui calcul


voluminos, care va conduce la obstructia lumenului jejunului sau ilconului.
Peste o treime din bolnavi fac complicaii severe si fiecare din aceste complicaii
ingreuneaza tratamenul chirurgical, mrete mortalitatea operatorie. Letalitatea creste odata cu
vrsta si in condiiile unei boli sistemice. Printre factorii de risc care agraveaza prognosticul:
prezenta formaiunilor tumorale in hipocondtul drept, icterul, leucocitoza mai mare de 20000
elemente/mm3.
In colecistita gangrenoasa, mortalitatea se apropie de 100% daca nu se aplica tratamentul
chirurgical. La bolnavii cu perforaie veziculara, prognosticul depinde si de intervalul dintre
debutul crizei si momentul interveniei chirurgicale. Cu ct intervalul este mai scurt, cu att
prognosticul este mai bun.

7. TRATAMENT
Colecistita acuta reprezint o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul in majorittatea
cazurilor este medico-chirurgical. Alegerea momentului operator difer de la caz la caz, in
raport de vrsta, starea generala a bolnavului, modificri locale si generale si alti factori.
Tratamentul pur medical: se aplica numai in acele cazuri in care sunt prezente semne
de evoluie progresiva ctre complicaii, bolnavul fiind tinut sub stricta supraveghere medicochirurgicala.
a) Internarea in spital este obligatorie pentru orice bolnav att pentru stabilirea
diagnosticului exact, ct si pentru urmarirea evoluiei bolii de baza si aplicarea
tratamentului medico- chirurgical adecvat.
b) Indepartarea durerii abdominale, morfina este contraindicata deoarece accentueaza
spasmul cailor biliare si in acelai timp acopera evoluia acuta a colecistitei. Pentru
calmarea durerii se poate utiliza Miofilin in doza de 100-150 mg la intervale de 6-8h,
dar numai in formele hiperalgice si strict supravegheat.

Se mai pot adauga: Scobutil o fiola la 8h; Algocalmin 4-6g/zi; cnd durerea nu cedeaza
la cest tratament, si interventia chirurgicala nu se impune de necesitate si imediat se
incearca perfuzia i.v de xilina 1%.
Spasmul cailor biliare si a duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la
intensificarea durerii generale provocate de procesul inflamator. Medicamentele cele mai des
utilizate sunt:

Papaverina in doza de 320 mg (8g)/24 h, la nevoie mai mult;

Nitroglicerina in doza de l-2mg la intervale de 15-20 minute;

Sulfat de atropina 0,5 mg subcutan de 2-3 ori pe zi;

Scobutil 20-30 mg (2-3 g)/zi, in injecii i.v. sai i.m. lent;

Miofilin 240-280 mg (1-2 g)/zi in injecii i.v. lent.

c) Suprimarea secreiei sasterice trecerea sucului gastric din stomac in douden


declanseaza secreia de secretina si colecistokinina, hormonii care cresc secreia
pancreatica, fluxul biliar si /cinetica cailor biliare. Acumularea de suc gastric in exces
produce distensia gastrica cu efecte asupra funciei biliare si pancreatice.
Staza si distensia gastrica mai produc si vrsturi, suprimarea distensiei si a secreiei
realizndu-se prin aspiraie gastrica, prin sonda nazo-faringiana plasata in zona pilorica,
suprimarea alimentaiei orale, administrarea medicatiei anticolinergice care se adreseaza si
ndeprtrii spasmului musculaturii netede (sulfat de atropina si scobutil).
d) Aportul electrolitic si caloric. In formele uoare hidratarea bolnavului se face oral, se
creste raia prin adaugare de pine prjit, supe mucilaginoase de orez, ovaz. Dup doua
trei zile regimul de cruare fara proteine si grsimi este treptat imbogatit prin ados de
alimente care conin proteine si lipide uor digerabile, neiritante, dar cu valoare calorica
ridicata, supe de zarzavat cu fidea, creme de Ikegume, cartofi copi, carne de vita
proaspata sub forma de perisoare, unt compoturi. In formele medii si grave aportul hidric,
electrolitic, caloric si vitaminic se face in primele 3-5 zile, numai parenteral, prin perfuzie
cu soluie glucozata 5% si 10%, tamponata cu insulina, cte o jumatate insulina ordinara
pentru 2g glucoza.
e) Prevenirea si tratamentul infeciei biliare peritoneale. Cel puin in faza iniiala a
colecistitei acute necalculoase dar obstructive infecia lipseste. Pe masura ce procesul
inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta, de cele mai multe ori cu bacilul

colisi enterococ, criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infeciilor


secundare sunt in funcie de severitatea formei clinice sau cointeresarea peritoneului.
Cnd exista forme de perforaie, antibioticul de electie este Ampicilina administrata i.v.in
doza de 1 g la 4 h. Acest antibiotic are mai multe avantaje printre care: se elimina prin bila
realiznd concentrata considerabile in caile biliare, are activitate asupra germenilor gram
pozitivi penicilino rezistenti (enterococ), ct si asupra germenilor gram negativi (bacilul
coli). Cu excepia piocianicului, in cazurile severe, cu evoluie ctre complicaii si tratate
cu alte antibiotice, sunt indicate asocierile:
Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Lincomicina + Gentamicina
Rimfapicina + Gentamicina Cefalosporine de generaia a treia.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:
a) de urgenta: operaia este urgenta necesara in aproximativ 10% din cazuri si se adreseaza
acelor pacieni ce prezint la internare o complicaie a colecistitei acute. Operaia de urgenta
poate fi efectuata numai in cazul complicaiilor (perforaie, interventia colecisto-pancreatica
etc.) dar si in cazul in care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare toxica.
b) interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaie precoce in primele 72
de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru precizarea diagnosticului, stabilirea
unui bilan elementar al satrii bolnavului, iar pentru clinicile fara profil de urgenta,
ameliorarea condiiilor operatorii. De asemenea, tratamentul preoperator antispastic,
antibiotic si echilibrarea hidroelectrolitica amelioreaza simpromatologia si starea generala a
bolnavului. Sunt de evitat interveniile de dincolo de 10-12 zile cnd leziunile inflamatorii
pericolecistice tind sa se organizeze fibros, interventia devenind dificila si ntrziata.

c) Intervenia ntrziata: o operaie poate fi rezervata unor pacieni ce prezint o


simptomatologie mai blnda de colecistita acuta dar are concomitent alte tare majore
asociate. In aceste situatii operaia este temporizata pentru a corecta celelalte afeciuni si
micora riscul operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de colecistita a fost sever, ele
influeanteaza nefavorabil in sensul decompensarii si celorlalte afeciuni: in aceste cazuri se
supune desigur o interventie chirurgicala precoce.

Tot o operaie ntrziata se recomanda pacienilor ce se interneaza cu simptomatologie


uoara si confuza de colecistita acuta si la care diagnosticul nu se clasifica de la nceput.
Colecistectomia ntrziata se efectueaza dupa resorbia fazei acute, adica la 6-8 sptmni
dupa criza iniiala. Aceasta abordare a abolii necesita doua spitalizari, o perioada mai lunga de
incapacitate de munca, ce nu scade semnificativ martalitatea fata de operaia precoce.
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia. Colecistectomia
rmne o operaie de excepie facuta in mprejurri critice, la bolnavii vrstnici, la care
cantitatile de anestezie nu permit prelungirea unui act operator ce dureaza de obicei sub 30 de
minute.

Interveniile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:


a) Colecistectomii
b) colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj biliar extern, fie prin
papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al colecistului (microcolecistostomii),
colecistectomii celioscopice.
Colecistostomii
Cel mai frecvent in clinica ne ntlnim cu prima situatie, in care necesara este simpla
colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea sub costala,
cu toate ca nu rareori, mai cu seama cnd diagnosticul este cert sau se bnuiete si o
pancreatita, se alege calea mediana.

8. PROFILAXIE
Consta in tratarea atenta a colecisto-patiilor cronice si a litiazicilor (prevenirea stazei),
precum si in urmarirea tenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a strilor septice,
atulburarilor gastro-intestinale, si in asanarea focarelor de infecie.

iii. ngrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta


I. Noiuni generale si ineriiiri de nursing
a) Pentru inceput trebuie sa luam in consideraie factorii favorizanti care pot duce la apariia
unei colecistite acute si sa luam masuri pentru indepartarea acestora prin invatarea
persoanelor cu suferine ale colecistului sa evite: sedentarismul, abuzul de grsimi,
surmenajul, traumatismele psihice, nerespectarea orelor de masa, si sa faca tratarea
corecta a bolilor endocrine si de nutritie precum si a infeciilor biliare si intestinale.
Principalele semne de dependenta in colecistita acuta sunt: durerea, vrsturile si
greturile, precum si apariia semnelor de infecie febra si frisoane -.nainte de internarea
bolnavului trebuie sa pregtim camera in care acesta va fi ngrijit, prin asigurarea unei igiene
corespunztoare si a unui mediu linitit si sigur. Camera va fi aerisita, cu o temperatura de 2(f
C, lenjeria de pe pat va fi curata, iar aparatura de monitorizare si sursa de O2 vor fi in stare de
funcionare. Tot inainte de sosirea bolnavului vom pregti truse cu: seringi, perfuzoarele si
soluiile de perfuzat precum si medicamentele necesare pentru administrare.
b) La in ternare pacientul va fi primit cu bunvoin si nelegere, fiind ncurajat sa comunice
si sa coopereze, deoarece in timpul colicii biliare ele este foarte anxios, iar starea lui fizica
si psihica este foarte precara.
Este ajutat sa-si gaseasca o poziie ct mai comoda in pat si in tot acest timp ncercam sal linitim pentru ca este foarte agitat. Pentru diminuarea durerii si a contracturii peretelui
abdominal pacientul va sta in repaus la pat, acestuia i se vor pune comprese alcoolizate pe
abdomen, iar in cazul in care prezint febra i se vor pune pungi cu gheata. Atunci cnd colica
este data de o dischinezie biliara, punem pe abdomen, in zona hipocondrului drept aplicaii
calde.
c) De cele mai multe ori in timpul crizei bolnavul nu poate ingera alimente deoarece
procesul patologic de la nivelul colecistului are repercusiuni si asupra mucoasei gastrice
care este iritata, iar pacientul prezint greuri si vrsturi, fiind necesara suprimarea
administrrii alimentelor pe cale orala.

Notam in foaia de observaie cantitatea, caracterul si frecventa vrsturilor si luam probe


pentru examenele de laborator. In situatia in care vrsturile sunt in cantitati mari si ireductibile
pacientului i se va face spalatura gastrica.
Informele medii si grave aportul hidric, electrolitic, caloric si vitaminic se vor face in
primele 3-5 zile numai parenteral.
In timpul vrsturilor pacientul va fi aezat in decubit lateral, cu capul intr-o parte,
bolnavul fiind susinui in timpul vrsturii, iar dupa vrstur acestuia i se va clti gura.
Renceperea alimentaiei pe cale orala se va face treptat cu cantitati mici de lichide
administrate la intervale foarte scurte. La inceput regimul alimentar va fi hidric, pacientul
primind lapte indoit cu ceai, supe de legume, iaurt, mai trziu piureuri de legume, paste
fainoase, compoturi. Din alimentatia bolnavului dupa terminarea crizei, vom scoate alimente
bogate in proteine si lipide, alimente greu digerabile, la fel si cele iritante. Pentru reducerea
simptomelor, in colica biliara, pe lga ngrijirile specifice asistentei medicale, mai este
necesara si administrarea medicamentelor prescrise de medic cum ar fi: analgezice ca
algocalminu si miofilinul; antispastice ca: nitroglicerina, sulfatul de atropina si antiemetice:
emiteral, torecan.
d) de multe ori colica biliara este insotita si de febra si frison, datorita procesului infectios de la
nivelul colecistului. Daca pacientul prezint febra ridicata, vom lua masuri pentru
diminuarea ei prin: asigurarea unor condiii de microclimat favorabile in camera, aceasta
fiind bine aerisita si far a cureni de aer. Pacientul va fi imbracat lejer si se pun pungi cu
gheta in axile. El va primi un aport hidric corespunztor in raport cu pierderile datorate
transpiraiei, facndu-se bilanul hidric prin masurarea ingestiei si a pierderilor de lichide. In
timpul febrei, pentru obinerea unui confort optim, pacientului i se va face toaleta cavitatii
bucale, inspecial al buzelor, se va face schimbarea frecventa a lenjeriei de pat si de corp,
precum si schimbarea poziiei pacientului pentru prevenirea escarelor. In timpul frisonului,
pacientului va fi incalzit cu paturi calde, cu sticle cu apa calda sau buiote infasurate in
prosoape care vor fi puse lnga pacient.
In timpul frisonului sau al febrei se vor vafe recoltri pentru examenele de laborator:
hemocultura, antibiograma, recoltri care vor fi fcute ct mai steril, vor fi etichetate corect
si duse la laborator ct mai repede. Se vor supraveghea funciile vitale: respiraia, puls,
temperatura si nu in ultimul rnd se vor administra medicamentele prescrise de medic ca:
antipiretice, antibiotice, antiinflamatorii.

e) in marea majoritate a cazurilor de colecistita, tratamentul este cel chirurgical ce are drept
scop colecistectomia. Pentru infaptuirea actului chirurgical sunt necesare ngrijiri
preoperatorii care se import in ngrijiri generale si pregtiri locale.

Ingrijiri generale
nainte de operaie impunem pacientului un repaus psihic si intelectual. Se fac ngrijiri
igienice ale tegumentelor si mucoaselor prin: efectuarea dusului, taierea unghiilor, pieptanarea
parului, schimbarea lenjeriei de corp, si evacuarea intestinelui prin efectuarea clismelor.
Se urmresc si se noteaza in foaia de observaie funciile vitale: puls, respiraie,
temperatura, T.A. Se instituie repausul in alimentarea pacientului.
Se vor efectua testelle de laborator, recoltam snge pentru hemocultura, grup, Rh, timp de
sngerare, timp de coagulare. Recoltarea se va face steril, vacutainerele vor fi etichetate cu
numele pacientului si secia, iar apoi vor fi duse la laborator in timp ct mai scurt, de unde vom
lua rezultatele dupa efectuarea investigaiilor. Pregatirea regiunii cmpului operator
Pacientului i se face indepartarea pilozitatii din regiunea cmpului operator cu grija
pentru a nu-i produce rani. Se face spalarea cu apa si spun a zonei unde va avea loc operaia.
Dupa splare se face dezifectia zonei cu alcool 70 .
Pentru a izola cimpul operator se pun comprese sterile, aceasta izolare facndu-se cu 24
de ore naintea operaiei. nainte cu 12 ore de operaie pacientului i se impune un repaus
alimentar total, tot cu o zi nainte se face golirea intestinului prin clisma evacuatoare, iar acest
lucru se repeta si in dimineaa din ziua operaiei. Pentru pregatirea pacientului este nevoie: sa-l
imbracm intr-o camasa curata, ii indepartam proteza dentara, bijuteriile, lacul de pe unghii,
rujul de pe buze si ii facem golirea vezicii urinare. Ianinte de transportul la sala de operaie se
administreaza medicatia preanestezica cu mialgin, fenobarbital. Transportam pacientul in sala
pe brancard si stam lng el in timpul poziionrii pe masa de operaie si in timpul pregtirii
cmpului operator.
f) tot asistentei medicale ii revine si sarcina ca bolnavul sa fie ngrijit si dupa terminarea
actului operator.

Pentru nceput pregtim camera si patul, apoi pregtim materialele necesare transfuziei,
materialele necesare in vederea reanimarii postoperatorii cum sunt: sursa de O2, aspiratoarele,
sondele de aspirat. Se vor mai pregti materialele pentru supravegherea funciilor vitale:
termometru, tensiometru, borcane pentru diureza.
Dupa ce camera a fost ptegatita, aducem pacientul de la sala pe brancard nvelit cu
cearceaf si patura, pacientul fiind aezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Transportam
pacientul fara zdruncinturi si supraveghem la pacient, eventuala apariie a cianozei,
supraveghem pulsul, respiraia, apariia vrsturilor, perfuzia si sonda vezicala. Instalam
pacientul in pat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Se verifica poziia acului in vena,
funcionarea sondei vezicale, a drenurilor care vor fi racordate la colector.
In continuare bolnavul este supravegheat ndeaproape pn la apariia reflexului de
deglutitie , de tuse, a reflexului faringian si corneean si revenierea strii de contienta.In
ngrijirea pacientului postoperator mai intra: supravegherea pansamnetului, schimbarea poziiei
bolnavului din doua in doua ore, ngrijirea mucoasei bucale, evacuarea vezicii urinare si
asigurarea somnului linitit al bolnavului.
Buzele se ung cu vaselina, iar mucoasa bucala se terge cu tampoane umezite in soluii
diluate de bicarbonat de sodiu si acid boric. Asigurarea somnului este infaptuita de condiiile
din camera: semiobscuritate, linite si de administrarea unui hipnotic slab seara, inainte de
culcare.
Prevenirea escarelor se face prin: schimbarea poziiei pacientului, igiena riguroasa,
badijonari si frectionari cu soluii alcoolizate pe zonele de compresiune si pudraje cu talc
mentolot tot pe zonele de compresiune dupa ce acestea au fost spalate si bine uscate. Pentru
prevenirea complicaiilor se urmrete diureza, pansamentul, faciesul (apariia paliditatii),
prezenta transpiraiilor reci, prezenta insuficientei circulatorii sau respiratorii.
Dupa trezire, pacientul poate prezenta o stare de agitatie si poate sa-si smulg
pansamentul, de aceea acesta trebuie imobilizat. In continuare trebuie supraveghete funciile
vitale: pulsul si respiraia care trebuie sa fie ritmice si regulate. In cazul in care apare o jena,
aceasta poate insemna o incarcare bronsica deci se impune sa fcem o aspirare bronsica. Cnd
pulsul devine filiform, atunci inseamna ca s-a produs o hemoragie, si trebuie sa corectam
hipovolemia prin administratea de soluii prin perfuzie. Pansamnetul trebuie verificat ca acesta
sa fie la locul lui, sa fie uscat, iar daca apar serozitati sau snge atunci anunam medicul.

STUDIUL PE CAZURI
CAZUL NR. 1
I. Prezentarea cazului
Domnul MS, in vrsta de 21 de ani, cu domiciliul in Constanta, de profesie student, este
internat in spitalul de urgenta in 26 mai 2015, cu diagnosticul de colecistita acuta litiazica.
La internare bolnavul afirma ca prezint dureri in hicondrul drept, greuri, vrsturi,
febra 38,5 C. La examenul obiectiv se evidentiazcypontracturcL musculara si durerea
provocata in zona colecistului
In urma examenelor clinice si de laborator la data 27 mai 2015 se intervine chirurgical
realizndu-se colecistectomie.
II. Culegere de date
Nume si prenume:

M. S.

Vrsta:

21 ani

Sex:

Masculin

Stare civila:

Necstorit

Ocupaie:

Student

Limba vorbita:

Romna

Religie:

Ortodox

Rasa:

Alba

Examenul obiectiv:
Stare generala:

Alterata

Stare de contienta:

Prezenta

Facies:

Palid

Tegumente si mucoase:

Palide

Respiraia:

dispneeica cu raluri bronsice: 22 r/min

Zgomote cardiace ritmice 87 batai/min, T.A = 130/90 mm Hg


Vrsturi alimentare, contractura musculara, si hipersensibilitate la atingerea peretelui
abdominal, meteorism.
Glob vezical

III.Problemele pacientului postoperator


Dispnee
Febra
Durere
Glob vezical
Meteorism
Constipatie
Imobilizare
Senzaie de voma
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a respira
2. nevoia de a-si menine temperatura corpului in limite normale
3. nevoia de a se alimenta si hidrata
4. nevoia de a elimina
5. nevoia dea fi curat
6. nevoia de a se odihni

7. CAZUL 1
8. PLAN DE NURSING
9. NGRIJIRI POSTOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale domnului M.S. de 21 ani
10. Nevoia
fundamental
a
21. Nevoia de a
respira

34. Nevoia de a
menine

11. Diagnost 12. Obiective


icul
22. Pacientul23.
prezint
dificultat
e
in
respiraie24.
datorita
obstructie
i cailor
respirator
ii de ctre
secreiile
traheobronsice
abundent
e,
manifesta
te prin:
dispnee,
raluri
bronsice
si
R=22r/mi
n
35. Stare 36.
febrila 37.

13. Interventii
18. Autonome

14. Evaluare
19. Delegate

Meninerea libera
25.
a cailor
respiratorii
superioare
26.
Asigurarea unei
respiraii
eficiente
27.

- Urmresc amplitudinea si frecventa 31.


respiraiei si notez in F.O valorile
constatate;
- Poziionez bolnavul in vederea
obinerii unei mai bune respiraii,
poziia semiseznda;
- aspir secreiile pt.a uura respiraia
bolnavului;
28. - instruesc bonavul in vederea efecturii
exercitiilor de gimnastica respiratorie;
29. - invat bolnavul ca atunci cnd tuete sa
elimine sputa in tavita renala;
30. - colectez si urmresc caracterele sputei.

32. - pacientul a fost aezat in poziie


semiseznda, poziionarea
adecvata unei respiraii mai
silenioase, dispneea fiind
diminuata;
33. - in urma exercitiilor respiratorii,
pacientul afirma ca respiraia s-a
normalizat R=18r/min

Scaderea febrei 38. - Masor si notez temperatura si o notez 44. La indicaia


Eliminarea
in F.O
medicului

47. - Am notat parametrii vitali in


F.O.: puls, T.A., R, T, si diureza;

temperatura
corpului
in
limite normale

T=38,5C
si
transpira
ii
reci
datorita
procesulu
i infectios

transpiraiei

39. - Mosor funciile vitale si notez in F.O.


40. - Asigur o temperatura adecvata in
45.
camera, si o imbracamite lejera
41. - Administrez o hidratare corecta a
bolnavului orala si parenterala pt
evitarea deshidratrii;
42. - Schimbarea poziiei pacientului din 2 46.
in 2 ore pt evitarea complicaiilor
pulmonare
43. - Schimbarea lenjeriei de corp ori de
cte ori este nevoie

administrez:
48. - Masor si notez cantitatea de
antitermice:
lichide ingerate si eliminate;
algocalmin 1 49. - Temperatura din camera=20C,
fiola i.m, si
50. - Am asigurat igiena
indometacin
tegumentelor si mucoaselor
supozitoare
antibiotice:
ampicilina 500
mg

51.
52. Ne
voi
a
fun
da
me
nta
la
63. Ne
voi
a
de
a
se
ali
me
nta
si
de
a

53. Diagn
osticul

54. Obie
ctive

64. Dificul
tate in
a
se
alimen
ta si
hidrata
datorit
a
imobil
izrii,
inapet
entei

65. Pacie
ntul
alime
ntat
si
hidra
tat pe
cale
orala

55. Interventii
60. Autonome

66. - Hidratez pacientul cu cantitati


mici de ceai sau suc de finee
67. - Urmresc si notez in F.O.
cantitatea de lichide si alimente
ingerate de bolnav
68. - Urmresc respectarea dietei
prescrise;
69. nainte si dupa masa ofer
bolnavului apa pentru clatirea
gurii;
70. Administrez
alimente
pacientului pe cale orala, numai

56. Evaluare
61. Delegate

71. Administre
z
soluii
perfuzabile:
glucoza 5%
lOOOml si
dextran
70%-500
ml.
72. Administre
z medicatie
antivomitiv
a: Emetiral

73. Pacientul a
fost hidratat
parenteral
cu dextran
70%
si
glucoza
5%, iar oral
a
primit
cantitati
mici de ceai
neindulcit.
74. Senzaie de

se
hid
rata

si
a
sezatie
i
de
voma

75. Ne
voi
a
de
a
eli
mi
na

76. Dificul
tutate
in
a
mictio
na
datorit
a
tulbur
rilor
de
tranzit
intesti
nal,
manife
state
prin
glob
vezical
si
meteor
ism

dupa ce m-am asigurat ce


senzaia de voma a disprut

77. Asig
urare
a
unor
elimi
nri
cores
punz
toar
e de
urina
si
fecal
e

78. - Pt. eliminarea globului


vezical moez o sonda vezicala
Foley respectnd condiiile de
asepsie;
79. -Prevenim apariia infeciilor
urinare prin manevre sterile si
aplic un unguent antibiotic in
jurul meatului urinar;
80. - Masor si notez in F.O.
diureza;
81. - Montez tubul de gaze;
82. - Urmresc plaga operatorie si
notez cantitatea si calitatea
secreiilor;
83. - Urmresc buna funcionare a
tubului de dren si aspir de mai
multe ori cu seringa secreiile
de la nivelul lui

2 dr/zi;

84. Pt evitarea
constipatiei
administrez
laxative:
ulei
de
ricin,
dulcolax
etc.
85. Administre
z diuretice:
furosemid 2
fiole i.m.

voma
a
disprut
revenindu-i
apetitul si
reuind sasi
insuseasca
regimul
prescris
86. Bolnavul
elimina
urina
in
primele 2
zile cu aj.
Sondei
Foley,
avnd
caractere
normale;
87. Sonda este
permeabila,
iar
pacientul
nu prezint
semne de
infecie
urinara;
88. a 3-a zi
bolnavului
i-am scos
sonda
urinara,
acesta fiind

capabil
urineze
normal

sa

89.
90.
91.
92.
93. Nev
oia
fund
ame
ntal
a
104. N
evoi
a de
a fi
curat
si de
aave
tegu
ment
ele
integ
re

94. Diag
nosti
cul

95. Obi
ecti
ve

105. I
ncap
acitat
e in
a-si
men
ine
igien
a
corp
orala
dator
ita
imob
ilizr
ii
posto
perat

106. A
sig
urar
ea
igie
nei
teg
um
ent
elor
si
mu
coa
selo
r

101.

96. Interventii
Autonome

107. - Ajut pacientul la efectuarea


toaletei corporale a bolnavului, pe
segmente ale corpului, cu apa
calda;
108. - Evit obosirea pacientului;
109. - Schimb pansamentul plcii de
cte ori este nevoie;
110. - Schimb poziia bolnavului
pentru
prevenirea
apariiei
escarelor;
111. Asigur
curatenia
si
comoditatea patului cu lenjerie
curata si bine intinsa;
112. - Frictionez cu alcool si pudrez
cu talc regiunile expuse la
presiune;
113. - Urmresc buna funcionare a
tubului de dren pentru a nu pata

97. Evaluare
102.
Deleg
ate
114.

115. - Am efectuat
toaleta bolnavului
cu un prosop
nmuiat in apa
calda, toaleta
efectuata pe
regiuni;
116. - Am schimbat
lenjeria de pat si
de corp si am
fcut tot posibilul
plgii
sa
fie
nemicat si curat;

117. N
evoi
a de
a
dor
mi si
a se
odih
ni

orii
mani
festat
a
prin
tegu
ment
e urt
miro
sitoar
e si
murd
are
precu
m si
prin
muco
ase
uscat
e
118. D
ificul
tate
in
satisf
acere
a
orelo
r de
somn
dator
ita
strii

lenjeria sau tegumentele

119. I
n
urm
ato
arel
e 3
zile
bol
nav
ul
va
reu
i

120. Asigur
condiii
de
microclimat - camera fiind aerisita
si incalzita;
121. - ndeprtez factorii psihici
nefavorabili,
122. - Asigur linitea in camera;
123. - Institui repaus intelectual
bolnavului;
124. - Asigur poziie optima in pat si
confort de care pacientul sa se
bucure

125.
Admin
istr
ez:
alg
oc
al
mi
n,
pia
fen
i.m
.;

127. - In prima zi
pacientul datorita
durerile a dormit
doar 3 ore in
timpul nopii, a
primit medicatia
prescrisa;
128. - In a doua zi
pacientul a dormit
6 ore in timpul
nopii si a mai
recuperat si in
timpul zilei;

posto
perat
orii,
a
febre
i si a
durer
ii
mani
festat
a
prin
obos
eala
si
apati
e

130.
131.

sasi
sati
sfac
a
un
nu
mr
de
ore
de
so
mn
cor
esp
unz
tor
str
ii
lui
gen
eral
e
pre
coc
e

126.
Admin
istr
ez
hip
not
ice
sea
ra
ina
int
e
de
cul
car
e

129. - In cea de a
treia zi pacientul
nu
mai
are
probleme
in
satisfacerea orelor
de somn, mediul
din
salon
si
condiia
lui
permitndu-i acest
lucru.

132. CAZUL NR. 2


I. Prezentarea cazului
133.

Doamna A.M, in vrsta de 39 de ani, cstorit cu domiciliul in Constanta, se

prezint la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta in 03 februarie 2015 ora 12, si este internata in
secia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta. La internare bolnava prezint dureri
puternice in hicondrul drept si epigastru, insotite de cefalee, greuri, vrsturi, contractura
musculara a peretelui abdominal. Pacienta declara ca se cunoate cu litiaza biliara de 2 ani. In
ultimul timp durerea din epigastru si hipocondru drept este accentuata la efort fizic si psihic.
Durerea apare cu regularitate noaptea, intre orele 2 si 4, are o legatua cu alimentatia si cedeaza
de la sine. In anul 2009 pacienta a suferit o apendictocemie. La internare s-au masurat T.A. =
120/80 mmHg, P=73 batai/min, G=69 Kg, R = 15 respiratii/min. Pacienta va fi supusa unor
examene, urmnd ca apoi sa se intervin chirurgical.
134.
II. Culegere de date
135.

Nume si prenume:

A. M.

136.

Vrsta:

137.

Sex:

Feminin

138.

Stare civila:

Cstorit

139.

Limba vorbita:

Romna

140.

Religie:

Ortodox

141.

Rasa:

Alba

39 ani

142.
143.

Examenul obiectiv:

144.
145.

Stare generala:
Stare de contienta:

Satisfacatoare
Prezenta

146.

Stare de nutritie:

147.

Facies:

Buna
Terifiant

148.

Tegumente si mucoase:

Palide

149.

Respiraia:

15 r/min

150.

T.A = 120/80 mm Hg, P= 73 batai/min,

151.

G= 69 Kg

152.

Abdomen: contractura musculara, este dureros la palpare in hipocondrul drept si

epigastru. Diureza: mictiunifiziologice


153.
154.

155.

III. Problemele pacientei preoperator

156.
157.

Anxietate Furie Revolta Anorexie

158.
159.
160.

NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a comunica
2. nevoia de a bea si a mnca
3. nevoia de a se odihni.
4. nevoia de a fi curat

161.

CAZUL 2
162.

163.

PLAN DE NURSING

NGRIJIRI PREOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale doamnei A.M. de 39 ani

164.
165. N
evo
ia
fun
da
me
nta
la
176. N
evo
ia
de
a
co
mu
nic
a

166. D
iagn
ostic
ul

167.

Obiec
tive

177. P
acien
ta
prezi
nt
dific
ultate
in asi
expri
ma
senti
ment
ele
dator
ita
anxie
tatii
si

178. Pacie
nta
sa
comunice
si
sa-si
exprime
sentiment
ele;
179. Pacie
nta
sa
aibe
o
viziune
buna
asupra
desfasura
rii actului
operator.

173.

168. Interventii
Autonome

180. - ncurajez pacienta sami


comunice
strile
sufletesti prin care trece;
181. - ncurajez pacienta sami puna ntrebri despre
interventia chirurgicala si
consecinele ei;
182. - Ii explic necesitatea
efecturii
interveniei
chirurgicale;
183. - O a asigur de buna
pregtire si profesionalismul
echipei de medici ce o vor
trata;
184. - Calmez psihic pacienta
si*
inlatur
factorii
perturbatori;

169.

Evaluare

174. D
eleg
ate

185.

186. - in prima zi
pacienta a reuit
sa-mi comunice
ceea ce o frmnt
si temerea fata de
actul operator, fiind
foarte interesata de
modul de
desfasurare al
operaiei;
187. - pacienta a
acumulat
informaii
referitoare la
interventia
chirurgicala;
188. - a doua zi
pacienta
este
pregtit
psihic

189. N
evo
ia
de
a
dor
mi
si a
se
odi
hni

este
ingrij
orata
de
actul
opera
tor la
care
va fi
supu
sa,
mani
festat
a
prin
negat
ivism
si
team
a
190. P
acien
ta
prezi
nt
dific
ultate
in a
se
odih
ni,
fiind
cople

pentru
operaie,
fiind mult mai
linitita, iar familia
o sprijin.

191. Pacie
nta
sa
doarma 8
ore
pe
noapte si
ziua inca
2-3 ore

192. - Sftuiesc pacienta sa


cteasca seara, inainte de
culcare ceva interesant pt a-i
alunga
gndurile
nefavorabile;
193. - Asigur pacientei un pat
comod si o camera aerisita;
194. - Asigur pacientei un
climat
linitit
si
de
sigurana; Sftuiesc pacienta
sa doarma Ia amiaza 1-2
ore/zi

195. L
a
indi
cai
a
med
icul
ui
adm
inist
rez:
diaz
epa

196. - In primele
doua zile somnul
pacientei a fost
agitat si de scurta
durata;
197. -Pacienta nu a
reuit sa doarma in
timpull zilei;
198. - A treia zi
pacienta s-a trezit
dis de dimineaa si
nu a mai putut
dormi,
neputnd

ita
de
gnd
uri,
mani
festat
a
prin
obos
eala
si
apati
e

sa-si
satisfaca
numrul necesar de
somn.

199.
200. N
evo
ia
fun
da
me
nta
la
211. N
evo
ia
de a
se
ali
me
nta
si
de a
se
hidr
ata

201.

Diagnos
ticul

202. O
biect
ive

212. Dificulta
te in a se
alimenta si
hidrata
datorita
anorexiei si
lipsei
de
acomodare
cu condiiile
din
spital
manifestata
prin
inapetenta si
consum
insuficient
de alimente
si lichide

213. P
e
parcu
rsul a
6 ore
pacie
nta
sa fe
alime
ntata
si
hidra
tata
cores
punz
tor

208.

203. Interventii
Autonome

214. Explic
pacientei
necesitatea de a mnca tot ce i
se serveste, fiind necesar sa
aiba
o
greutate
corespunztoare, sa fie astfel
pregtit pentru
perioada
postoperatorie si perioada de
convalescenta;
215. O determin sa consume
lichide suficiente;
216. O determin sa consume
fructe proaspete, lapte, legume
si carne slaba

204.

Evaluare

209.
Dele
g
at
e
217.
Admi
ni
st
re
z
p
a
ci
e
nt
ei
218.
polivi
ta
m
in
e
si
m
in
er
al

219. -dupa ce a primit


polivitaminele
si
mineralele pacienta a
mncat 750 ml lapte,
un ou si supa de
pasere;
220. - mai trziu lipsa
poftei de mncare a
disprut,
pacienta
primind o alimentatie
uor digerabila, la
sfrsitul celor sase ore
pacienta
nu
mai
prezenta dificultate in
a se alimenta si
hidrata.

221. N
evo
ia
de a
ave
a
teg
um
ent
ele
cur
ate
si
inte
gre

222. Datorita
lipsei
de
informaii,
pacienta
prezint
dificultate in
pregatirea
tegumentelo
r,
mucoaselor
si fanerelor
pentru actul
operator
cauzata de
lipsa
cunotinelo
r medicale,
manifestate
prin
prezenta
pilozitatii in
regiunea
cmpului
operator,
prin
prezenta
rujului
pe
buze
si
lacului
de
unghii.

223. P
e
parcu
rsul a
doua
zile
pacie
nta
sa fie
infor
mata
cu
privir
e la
preg
tirile
preo
perat
orii;
224. P
acien
ta sa
prezi
nte
tegu
ment
ele,
muco
asele
si
faner
ele

225. - Efectuarea de baie


generala
in
seara
premergtoare interveniei;
226. - Facem cu o zi inainte de
interventie, toaleta regiunii,
indepartarea pilozitatii, facem
dezinfectia regiunii cu alcool
70 si se acopera cu compresa
sterila;
227. - Cu ocazia pregtirii
cmpului operator, observ
daca in vecinatate nu exista
puncte de folicultura, eczeme,
intertigo, deoarece acestea sunt
surse de infecie preoperatorie;
228. - ndeprtez lacul de pe
unghiile pacientei;
229. - Atentionez pacienta sa
nu-si mai dea cu ruj;
230. - masor functiile vitale si le
notez in F.O.;
231. atentionez pacienta ca
inaite de intrarea in sala de
operaie sa-si goleasca vezica
urinara;
232. - pregtesc materialele
necesare pentru perfuzie.

e
233.
pun
p
er
fu
zi
e
e
n
d
o
v
e
n
o
as
a
c
u
se
r
fi
zi
ol
o
gi
c
5
0
0
m
l

234. - pacienta nu
prezint afeciuni ale
pielii;
235. - tegumentele
pacientei sunt curate si
integre, pacientei
facndu-i-se baie
generala;
236. - am indepartat
lacul de pe unghii;
237. pacienta nu
prezint pilozitate in
zona operatorie;
238. - inainte de intrarea
in sala de operaie
pacienta si-a golit
vezica urinara si i-am
fcut clisma
evacuatoare;
239. - in timp de doua
zile
pacienta
a
acumulat informaiile
necesare cu privire la
pregatirea
preoperatorie, ea fiind
pregtit
pentru
interventia chirurgicala

preg
tite
pentr
u
opera
ie in
timp
de 2
zile.

240.

CAZUL NR. 3

241.
I.

Prezentarea cazului
242.

Doamna P.C., in vrsta de 42 de ani, cstorit, cu domiciliul in Constanta, de

profesie invatatoare, se prezint la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta in 03 martie 2015 ora
18, si este internata in secia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta.
243.

In urma interviului, bolnava acuza dureri in hipocondrul drept, greaa, vrsturi,

pirozis, eructatii, frison, balonari postprandiale si scaune diareice.


244.

La examneul obiectiv se evidentiaza contractura musculara si diareea. La

internare s-au masurat T.A. = 130/90 mmHg, P=82 batai/min, G=70 Kg, R = 18 respiratii/min
si T= 38,5C.
245.
II.

Culegere de date

246.

Nume si prenume:

P.C.

247.

Vrsta:

42 ani

248.

Sex:

Feminin

249.

Stare civila:

Cstorit

250.

Limba vorbita:

Romna

251.

Religie:

Ortodox

252.

Rasa:

Alba

253.
254.

Examenul obiectiv:

255.

Stare generala:

Alterata

256. Stare de contienta:

Prezenta

257.

Buna

Stare de nutritie:

258.

Facies:

Palid

Tegumente si mucoase:

Palide T=38,5C

Respiraia:

18 r/min

T.A = 130/90 mm Hg, P= 82 batai/min,


G= 70 Kg
Pacienta

prezint

contractura

musculaturii regiunea

abdominale in hipocondrului drept si hipogastru si durere in zona colecistului. Mictiuni


fiziologice: D = 17000 ml/zi
III. Problemele pacientei

Durerea si Anxietate

Eliminri inadecvate (scaune diareice si vrsturi)


Hipertermie 38,5C
Nu doarme si nu se odihnete corespunztor
NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale
4. nevoia de a dormi si a se odihni
CAZUL 3
PLAN DE NURSING
Planul de nursing pe 3 zile al doamnei P.C. de 42 ani
Diagnosticul

Obiective

Pacienta prezint dureri


puternice in hipocondrul
drept
si
anxietate
datorita
procesului
inflamator de la nivelul
colecistului, manifestata
prin:
dureri
in
hipocondrul
drept,
anxietate, teama

- Pacienta sa -si
diminueze
durerea
in
termen de trei
zile

Pacienta prezint scaune


diareice,
greaa
,
vrsturi
si
imposibilitatea de a se
hidrata corespunztor,
datorita
inflamatiei
colecistului, manifestata
prin
deshidratare,
adinamie, tegumente si
mucoase uscate.

Pacienta
prezint
imposibilitate in a-si
pastra
temperatura
corpului
in
limite
normale
datorita
procesului infectios de
la nivelul colecistului,
manifestata
prin
temperatura ridicata si
transpiraii ambundente.

Interventii

Autonome
- pun comprese alcoolizate pe abdomen si
aplicaii calde;
- creez un mediu linitit de relaxare;
- conving pacienat sa aiba ncredere in echipa
medicala;
- asigur repaus fizic si psihic;
- explic pacientei ce proceduri medicale va
suporta;
- pregtesc pacienta pentru examenul
radiologie al cailor biliare.
Pacienta sa fie in primele zile pacienta va primi o alimentatie
hidratata
hidrica;
fiziologic
in servesc pacientei ceaiuri neindulcite de menta
termen de trei si de mueel, supa de morcovi si zeama de
zile
orez;
treptat introduc in alimentatia bolnavei mici
cantitati de carne skaba fiarta, brnza de vaci,
pine prjit;
pregtesc pacienta pentru sondaj duoadenal.

Delegate
- administrez medicatia - dupa
analgezica
si prezint
antispastica.
si confo

Pacienta sa aiba
temperatura
corporala
in
limitele
normale
3637C, in 3 zile.

recoltez produse pentru


examene de laborator;
administrez medicatia
antiinfectioasa.

- supraveghez si notez in F.O. funciile vitale:


puls, T.A., respiraie si temperatura;
- hidratez pacienta in funcie de pierderile de
lichide si electroliti prin transpiraie;
- aplic pungi cu gheata in axile;
- temperatura in camera va fi de 2 IOC.

administrez pacientei
medicatia simtomatica;
administrez analgezice,
spasmolitice
si
antimicrobiene.

am
medica
simptom
- am
regim
actuale
- pe p
zile p
hidrata
si ar
intestin

Pacienta
prezint
dificultate in a dormi si
a se odihni datorita
anxietatii si durerii,
manifestata
prin
insomnie si nelinite

Pacienta
sa
poata dormi 8
ore pe zi in
decurs de 3 zile

- incurajez pacienta sa comunice;


Administrez pacientei
- creez un climat de ncredere si de sigurana;
- informez pacienta cu privire la boala de care sedativele prescrise de
catre medic
sufer;
- ntocmesc mpreuna cu pacienta un orar de
odihna;
- invat pacienta sa practice tehnici de
relaxare;
- asigur condiii optime in camera pentru
sporirea confortului;

concluzii

In aceasta lucrare am avut posibilitatea sa tratez un aspect al meseriei de asistent medical,


si anume posibilitatea de dialoga cu pacienii, de a avea o legtur strnsa cu pacientul. Astfel
a trebuit sa cunosc strile sufletesti prin care au trecut pacienii, sa incerc sa-i linistesc si sa-i
ncurajez sa poata trece peste aceste situatii. Eforturile mele in acest sens, nu au avut rspunsul
in cazul domnului M.S. in vrsta de 21 de ani, care fiind la prima internare a avut o atitudine
negativa fata de actul medical, fiind convins ca boala sa este necrutatoare si ca eforturile
medicului si asistentei medicale sunt de prisos.
Celelalte doua paciente, doamna A.M. in vrsta de 39 ani si doamna P.C. in vrsta de 42
de ani, urmrite de mine pe parcursul spitalizrii, au fost mai cooperante, ceea ce s-a
materializat intr-o buna colaborare. Lor le-am putut explica diferite proceduri medicale,
reuind in acest fel sal le ctig ncrederea, sa le reduc teama, bolnavii tiind ceea ce urmeaza
sa lifaca. In cazul celor trei pacieni ngrijii de mine, pe parcursul spitalizrii nu au aparut
complicaii, singurele probleme postoperatorii au fost: sonda vezicala, sonda de oxigen, tubul
de dren. Un alt aspect al ngrijirii acordate de ctre mine a vizat reacia si activitatea familiei si
a pacienilor vis-a vis de adaptarea psihosociala a pacientului. Astfel a aparut o problema in
cazul doamnei A.M., care nu a putut beneficia de prezenta famliei timp mai ndelungat asa
cum si-ar fi dorit si as fi dorit si eu. naintea externrii am purtat discuii cu pacienii, le-am
explicat imortanta respectrii indicaiilor medicale privind modul de viata, eventual
tratamentul urmat la domiciliu, prezenta la control la data stabilita de medic si nu ultimul rnd
daca apar complicaii.

- pacien
relaxata
- in tim
a reuzit
pe noap

IV. ANEXE
ANEXA 1
PREGTIREA PREOPERATORIE
Bilanul preoperator
Bilanul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree sanguina,
glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examne radiologie, examne
toracic, EKG, colecistografie. In funcie de vrsta si strile biologice existente, medicul poate
sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din preziua operaiei este uor
digerabila, seara nu mai mnnc, eventual primete o cana cu ceai, pine prajta, brnza de
vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma ncepnd cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afeciuni sngerarea este importanta si repetata ceea ce
predispune la complicaii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie. Pregatirea
psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile interveniei chirurgicale si
se cere consimmntul. Pentru minori si pacieni in stare foarte grava este dat de de familie si
suprimam orice nelinite. Se pune bolnavul in legtur cu persoanele cu interventie
asemanatoare si cu evoluie favorabila. La indicaia medicului se administreaza calmante. I se
acorda pacientului ngrijiri igienice, dus, baie generala sau pariala, ngrijirea infeciilor
stomatologice sau sau de alt tip. Urmarirea funciilor vitale si vegetative inclusiv notarea in
F.O.( facies, respiraie, T.A., P, diureza). In dimineaa interveniei, bolnavul se lasa sa doarma

mai mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza lacul de pe
unghii, se prinde parul, se indepartectza protezele dentare mobile, se trimite bolnavul sa
urineze, se controleaza in salon funciile vitale, la indicaia medicului se administreaza un
somnifer uor si vagolitic (pentru eliminarea vrsturilor), se conduce pacientul pn la sala de
operaie unde se da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea acestuia impresia ca este
prsit. Pregatirea camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevzut cu muama si aleza, iar in
camera sa fie o temperatura de 18-2CrC. Pregatirea materialului pentru reanimare
postoperatorie, trusa de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice, sursa de oxigen,
aspiratorul, tensiometrul, termometrul, borcan pentru diureza si tavita renala.

ANEXA 2
NGRIJIRI POSTOPERATORIE
Transportul pacientului din sala in salon, va fi fcut de ctre asistena, invelit cu o patura.
Asistenta va urmrii: pulsul la artera carotida, daca functioneaza perfuzia, daca pipa
Guedel este in gura. Trecerea bolnavului de pe brancarda pe pat va fi facuta cu blindete.
Perioada postoperatorie este o perioada critica si necesita supraveghere si indicaii din partea
medicului reanimator. Faciesul si tegumentele, apariia transpiraiilor, constituie o urgenta ce
trebuie semnalata imediat medicului (soc). Cianoza demonstreaz o proasta oxigenhre, in acest
caz se administreaza oxigen si se anuna imediat medicul.
COMPORTAMENTUL: unii pacieni sunt foarte agitati la trezire, incearca sa coboare
din pat sau sa-si smulg pansamentul, vor fi imobilizai sau sedai.
RESPIRATIA: se urmrete daca se efectueaza cu dificultate (din cauza toxicului
anestezic), daca apare jena la respiraie se vor aspira secreiile.
PULSUL: dupa anestezia generala este in general bine btut, daca este filiform se anuna
medicul.
T.A.: vrabusirea ei trebuie semnalata imediat medicului.

FIXITATEA PANSAMENTULUI: imbibarea cu serozitate este fiziologica, daca


pansamentul se imbiba cu snge se anuna medicul. Poziia tubului de dren, supravegherea
continututlui de dren, se va urmrii evacuarea vezicii urinare, modul in care se evacueaza,
spontan sau prin sondaj, se combate durerea conform indicaiilor primite.
COMBATEREA COMPLICAIILOR: vrsturile se combat prin spalatura gastrica.
Medicamentele se administreaza numai la indicaia medicului.

ANEXA 3
TEHNICA TUBAJULUI DUODENAL
Definiie: prin tubaj duodenal se intelege introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor realiznd o comunicare intre douden si mediu extern.
Scop: explorator, terapeutic, alimentatia artificiala, aspiraie.
Ca scop explorator tubajul duodenal se executa prin extragerea coninutului duodenal
format din coninui gastric cuprins in douden, bila, suc pancreatic si secreia proprie a
mucoasei duodenale. Tubajul duodenal permite o apreciere a funciilor cailor biliare
extrahepatice si a puterii de concentrare a veziculei biliare, precum si descoperirea unor
aspecte anatomo-patologice ale aunor organe (duoden, caile biliare, pancreas) care modifica
aspectul, cantitatea, compoziia chimica sau morfologica a sucurilor obtinute prin tubaj.
Prin tubaj se mai pot pune in evidenta bolile parazitare ale duodenului si cailor biliare.
Ca scop terapeutic, tubajul duodenal se executa pentru drenarea cailor biliare precum si
pentru introducerea prin sonda a unor medicamente cu aciune directa asupra ficatului, a cailor
biliare sau a tubului digestiv. In scopul alimentaiei artificiale se introduc prin sonda lichide
hidratante si alimente lichide in organismul bolnavilor constienti sau in imposibilitate de
nghiire. Tubajul duodenal se mai poate efectua si in scopul aspiraiei continue, in cazul
ocluziilor sau subocluziilor intestinale, precum si postoperator dupa unele interventii pe tubul
digestiv. Natura tehnicii este sterila.
Materialul necesar:
-

sonda doudenala Einhorn sterila;

doua seringi sterile de 20 ml;

tavita renala;

stativ cu 10 eprubete curate si uscate;

o pensa;

aleza;

muama;

sulfat de Mg 33% steril;


Daca tubajul se executa in scopul alimentaiei sau hidratarii bolnavului, se vor pregtii

soluiile respective nclzite la temperatura corpului.


Pregatirea fizica si psihica a bolnavului
Se informeaza pacientul asupra necesitatii tehnicii, se cere cooperarea. In ziua tubajului
bolnavul nu va mnca, nu va bea si nu va fuma.
Derularea tehnicii propriu-zise: se aseaza pe pat muamaua si aleza, apoi se aseaza
bolnavul la marginea patului in poziie seznda. Asistenta se va spala pe mini cu apa si spun,
va umezii sonda si va introduce oliva sondei pna in faringe, apoi va invita bolnavul sa inghita
oliva prin cteva deglutitii repetate pna cnd aceasta se va angaja pe esofag. De aici sonda
progreseaza uor datorita micrilor perstaltice ale esofagului trecnd repede prin cardia. Cnd
marcajul de 45 cm a ajuns la arcada dentara, oliva sondei se gaseste in stomac. Bolnavul va fi
culcat in decubit lateral drept cu trunchiul uor ridicat si capul uor lasat in jos, coapsele sunt
flectate pe bazin. Sub partea dreapta a bolnavului se poate aeza o perna cilindrica sau o patura
facuta sul. In aceasta poziie sonda se adapteaza micii curburi a stomacului si inainteaza sub
influenta micrilor peristaltice incet spre pilor. Sonda progreseaza cu cte 1-2 cm la 3-5
minute, cnd diviziunea 65 ajunge la arcada dentara, oliva sondei se afla in fata pilorului. Daca
sonda a ptruns in douden, dupa cteva minute incepe sa curg prin ea sucul duodenal care se
recunoate dupa culoarea aurie.

Verificarea poziiei sondei: insuflarea cu 60 ml aer cu ajutorul seringii, se aspira dupa un


minut si daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai puin de 20 ml de aer.
Se introduc 10 ml lapte prin sonda care numai poate fi extras daca sonda a ajuns in
duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac. Dupa ce sonda a ajuns la
destinaie, se va lasa sa curg continutul duodenal prin sonda 40 ml dintr-o soluie de Mg 33%,
la temperatura de 37C dupa care se penseaza gtul liber al sondei. Prezenta sulfatului de Mg
contracta vezicula biliara eliminbd continutul. Astfel la 15-30 minute se obin prin sonda 3040 ml bila vscoasa de culoare inchisa castanie (bila B veziculara).
Dupa golirea veziculei biliare se scurge prin sonda o bila clara, limpede care provine
direct din ficat (bila C hepatica). Aceasta se va recolta in recipiente mari putndu-se capta in
cursul unei edine pna la 500-800 ml bila.
Bila A, B, C va fi captata in eprubete separate si trimise la laborator. Extragerea sondei se
face printr-o micare hotrt dar precauta, se va avea grija sa nu se scurg continutul sondei
inapoi in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav. In acest scop este bine ca sonda, inainte
de indepartare sa fie insuflata cu citiva ml de aer, iar extremitatea externa sa fie inchisa prin
compresiune.
Dupa terminare se va da bolnavului un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura, apoi va fi
condus in salon, si aezat pe pat ca sa se odihneasca. Nu necesita ngrijiri speciale dupa
tehnica.

BIBLIOGRAFIE:

- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE


de Lucretia TITIRCA, Editura MEDICALA
- CHIRURGIE
sub redacia Al. PRISCU, Editura Didactica si Pedagogica Bucureti
- MEDICINA INTERNA
sub redacia C. BORUNDEL, Editura ALL
- TEHNICA NGRIJIRII BOLNAVULUI
de dr. C. MOZES, L. CRINIC, Editura si Pedagogica Bucureti
- ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura si Pedagogica Bucureti