SCOALA SANITARA „CAROL DAVILA”

PROIECT DE ABSOLVIRE.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica.

Calificare: Asistent medical generalist.

COLECISTITA ACUTA

Indrumator: Candidat::
Prof. Flori Stefanescu Radita Marian

« Sesiunea august 2012 »

MOTIVATIA LUCRĂRII

„ Colecistita acuta este una din cele mai frecvente boli, una din cinci persoane este internata
cu aceasta boala. Studierea amanuntita a bolii, determinarea factorilor favorizanti este o cale
de combatere a îmbolnăvirilor "
PLANUL LUCRĂRII

I. Noţiuni de anatomie si fiziologie a cailor biliare extrahepatice

II. Colecistita acuta
1. Definiţie
2. Etiopatogenie
3. Forme anatomo-clinice
4. Simptomatologie
5. Diagnostic: a) paraclinic si de laborator
b) diagnostic diferenţial
6. Evoluţie, complicaţii si pronostic
7. Tratament
8. Profilaxie
III. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta
1. Noţiuni generale si îngrijiri de nursing
2. St udiul pe cazuri
3. Concluzii
IV. Anexe
I. NOŢIUNI DE ANA TOMIE SI FIZIOLOGIE A CAILOR BILIARE
GENERALITATI
Caile biliare: sunt conducte care asigura transportul bilei de la celulele hepatice pâna la
duoden. Ele alcatuiesc prin urmare aportul excretor al ficatului.
Deosebim doua tipuri de cai biliare si anume:
• cai biliare intrahepatice
• cai biliare extrahepatice
Caile biliare intrahepatice sunt reprezentate de caniculele biliare intracelulare care nu
au un perete propriu, colangiole, canalele biliare interlobulare situate in spaţiul pat; canalele
hepatice: drept si stâng.
Caile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun rezultat din
unirea canalului hepatic drept si canalului hepatic stâng, canalul coledoc, vezicula biliara si
canalul cistic. Canalul hepatic si canalul coledoc alcatuiesc canalul hepatocoledoc care
dreneaza bila in duoden.
Vezicula biliara si canalul cistic formeaza împreuna aparatul diverticular al cailor
biliare extrahepatice.
Canalul hepatocoledoc: este un conduct cu diametrul de 4-5 mm format din doua
segmente, si anume canalul hepatic comun si canalul coledoc.
Canalul hepatic comun ia naştere din cele doua trunchiuri biliare de origine, unul
drept si unul stâng. El iese din ficat la nivelul hilului hepatic, mergând pâna la confluenta cu
canalul cistic. Canalul hepatic comun este cuprins intre epiplonul hepatoduodenal (împreuna
cu artera hepatica si vean porta), sia are o lungime de 3cm.
Canalul coledoc: continua canalul hepatic comun, intinzându-se de la confluenta
canalullui hepatic cu canalul cistic, pâna la deschiderea in duoden. El are o lungime de circa
6cm. Canalul coledoc coboara in jos si inauntru, trece in spatele zonei lateromediana a
duodenului descendent împreuna cu canalul pancreatic principal (WINSURE) in ampula lui
VATER. Ampula lui VATER se deschide in duoden printr-un orificiu la nivelul papilei moi.
Extremitatile celor doua canale coledoc si WINSURE sunt înconjurate de un fascicol muscular
cu rol de sfincter. Ampula lui VATER este si ea înconjurata de un fascicul muscular care
alcatuieste sfincterul lui ODDI, cu rol in reglarea evacuarii sucului bilopancreatic in
duoden. Ca structura canalul hepatocoledoc este format dintr-o tunica externa conjunctivo-
musculara si o tunica interna mucoasa prevăzută cu un epiteliu cubic. Mucoasa canalului
coledoc conţine glande tubuläre a căror secreţie dilueaza bila. Canalul hepatocoledoc este
invelit de seroasa principal.
 Vezicula biliara si canalul cistic: pe fata interna a ficatului se gaseste un organ in
forma de para: vezicula biliara sau colecistul. Ea este aşezata pe fata anterioara a sântului
antero-posterior drept, intr-o scobitura a acesteia: foseta biliara. Vezicula biliara vine in
contact cu peretele abdominal la nivelul coastei a IX. Are o lungime de 10 cm, o grosime de 3-
4 cm si o capacitate de circa 60 ml.
Fundul veziculei biliare: este mobil, fiind acoperit din toate părţile de peritoneul
visceral. El depăşeşte marginea anterioara a ficatului in funcţie de gradul de umplere al
veziculei biliare. Fundul veziculei biliare se afla in incizura cistica a marginii anterioare a
ficatului si vine in raport cu peretele abdominal.
Corpul: are o fata superioara, care adera de fata interioara a ficatului si vine in raport
cu colonul transvers si cu prima porţiune a duodenului.
Colul: sau gâtul veziculei biliare are o forma conica si este cuprins in ligamentul
hepatoduodenal. El este delimitat de vezicula de canalul cistic prin doua şanţuri care
corespund in interior la doua valvule: o valvula proximala, care desparte colul de canalul
cistic. Gâtul vaziculei biliare vine in raport cu ramura dreapta a venei porte si cu bulbul
duodenal.
Structura: peretele veziculei biliare este alcatuit din trei tunici: mucoasa,
conjuntomucoasa si seroasa.
Tunica mucoasa: prezintă la examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care
unele dispar dupa întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati
pe suprafaţa mucoasei. La examenul cu ochiul liber o serie de pliuri, dintre care unele dispar
dupa întinderea peretelui, altele nu. Acestea din urma delimiteaza mici cavitati pe suprafaţa
mucoasei. La examenul microscopic mucoasa apare formata dintr-un epiteliu absorbant in
care se găsesc celule cu plăcută striata (microvili) si celule calciforme. Corionul mucoasei
este format din tesut conjunctiv in care se afunda glandelle mucoase.
Tunica coniunctivo-musculara: este alcatuita din tesut conjunctiv si din tesut muscular
neted. Fibrele musculare sunt dispuse in fascicula cu dispoziţie plexiforma (circulare, oblice si
longitudinale).
Tunica seroasa: este formata din peritoneul visceral de pe fata inferioara a corpului
veziculei si in regiunea fundului, iar pe fata superioara a corpului se afla tesut conjunctiv lax.
Canalul cistic: este un conduct care continua vezicula biliara, si care se deschide in
canalul hepatocoledoc. El are o lungime de 3-4 cm si un calibru de 3-4 mm. Mucoasa
canalului cistic prezintă numeroase proeminente lamelare numite valvulele lui Heistei.
Acestea nu sunt altceva decât plici ale mucoasei in structura carora intra fibrele musculare,
uneori aceste plici au aspect spiralat.
 Vase si nervi: arterele cailor biliare extrahepatice provin din artera hepatica proprie
pentru duetul hepatocoledoc din artera cistica pentru colecist si duetul cistic. Venele urmeaza
un traiect invers arterelor, ele se varsa in vena porta. Exista un număr de venule, care pleaca
din colecist, pătrund in ficat si se ramifica aici, ele au valoarea unor vene porte accesorii.
Nervii provin din S.N. V si anume din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaza in peretele
veziculei biliare plexuri nervoase intramurale.
Bila: este produsul de secreţie"exocrina a ficatului, este secretata in mod continuu de
celulele hepatice,aceasta poarta numele de bila hepatica. In perioadele interdigestive, bila
hepatica este transportata prin canalul hepatic si cistic in vezicula biliara, unde se
acumuleaza si se concentreaza de aproximativ 10 ori, aceasta se numeşte bila veziculara. Bila
este un lichid a cărui culoare variaza in raport cu concentraţia, cea ce se scurge din vezicula
biliara (bila veziculara) este de culoare brun inchisa, iar cea care se scurge din canalul
coledoc si din canalele hepatice (bila hepatica) este de culoare galben aurie.
Bila hepatica are o reacţie alcalina (pH-7,5-8), iar bila veziculara uşor acida (pH=6-7),
in 24 h, ficatul secreta 600-800 ml de bila.
COMPONENTELE BILEI SI ROLUL LOR IN DIGESTIE

Bila hepatica este alcatuita din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Substanţele organice: in proporţie de 2,4% sunt reprezentate de numeroşi compuşi:
acizi si săruri biliare, pigmenţi biliari, colesterol si diferite grosimi.
Substanţele anorganice: in proporţie de 0,7% sunt formate din săruri de Na, K, Mg si
Ca (bicarbonati, fosfaţi si cloruri).
Acizii biliari si sărurile biliare joaca cel mai important rol in digestia si absorbţia
intenstinala, se găsesc in proporţie de 1% si reprezintă cel mai important constituent al bilei.
Sărurile biliare sunt reprezentate prin glicocolat si taurocolat de sodiu care provin din
combinarea acizilor colic, chenodeoxicolic si licocolic, cu aminoacizii glicolul si taurina,
formându-se acizii biliari glicolic si taurocolic care cu sărurile de Na dau sărurile biliare
amintite.
Sărurile biliare manifesta o acţiune asemanatoare detergenţilor, scăzând tensiunea
superficiala a particulelor mari de grăsimi si determinând astfel fracţionarea sau
emulsionarea lor in particule foarte fine. Prin emulsionare suprafaţa de contact a grăsimilor
alimentare cu lipaza pancreatica devin mai mari, ceea ce accelereaza procesul de
descompunere enzimatico-hidrolitica a acestora. De asemenea se considera ca sărurile biliare
au proprietatea de a activa lipaza pancreatica. Aceste săruri formeaza cu grăsimile complecşi
coleinici solubili in apa, permiţând astfel absorbţia grăsimilor si a vitaminelor liposolubile A,
D, E, K si F.
Tot aceste săruri au rol laxativ, stimulând peristaltismul intestinal, menţin echilibrul
florei microbiene a intestinului gros, combătând mai ales flora de putrefactie —. rol
antiputrid.
Un alt rol al sărurilor biliare este acela de a stimula formarea insasi a bilei — rol
coleretic.
Pişmenti biliari: reprezintă produsii de degradare ai grupării proteice din molecula
hemoglobinei. Ei sunt aceia care dau coloraţia bilei. In bila exista doi pigmenţi biliari si
anume bilirubina care se gaseste in cantitati mari si bilirubina care se gaseste in cantitati
mici. Bilirubina este un produs de oxidare al bilirubinei. Bilirubina existenta in plasma
sanguina circula combinata cu globulina sau cu o albúmina. La nivelul celulelor hepatice, ea
este desprinsa de aceste proteine, cuplata cu acidul glucoronic, dupa care se varsa in calculii
biliari, iar de aici trece in intestin prin caile biliare extrahepatice.
Pigmentii biliari nu au rol in digestie, ei fiind produşi de degradare care se elimina prin
fecale si urina, da bilei caracterul de a fi un produs de excreţie.
 Colesterolul: este substanta din care iau naştere acizii biliari, ca si sărurile, pigmentii
biliari, colesterolul din bila este in parte eliminat prin fecale, in parte reabsorbit in sânge din
interiorul venei porte, ajungând astfel din nou in ficat (este asa numitul ciclu entero-hepatic al
sărurilor biliare, ale pigmentilor biliari si colesterolului). El nu are rol in digestie.

REGLAREA SECREŢIEI SI EXCREŢIEI BILEI

Reglarea secreţiei biliare se face printr-un mecanism dublu: nervos si umoral.

Mecanismul nervos se manifesta prin acţiunea excitosecretoare a S.N.V. parasimpatic si
prin efectele inhibitoare ale simpaticului.
Mecanismul umoral este reprezentat in special de secretina care ia naştere in mucoasa
duodenala in urma excitanţilor alimentari. Printre factorii principali care regleaza secreţia
biliara se afla sărurile biliare si unele subsatante alimentare, ca grăsimile si produsii de
descompunere a proteinelor alimentare.
Reglarea secreţiei biliare (evacuarea bilei din caile biliare in douden) se face printr-un
mecanism dublu: nervos si umoral. Astfel, contracţiile ritmice ale veziculei biliare, care au ca
efect excreţia bilei in douden, sunt reglate atât pe cale nervoasa cât si pe cale umorala.
Reglarea nervoasa se realizeaza prin reflexe la care participa nervii simpatici si
parasimpatici, contracţiile veziculei biliare sunt stimulate de excitatiile parasimpatice si
inhibate de excitatiile simpatice. In cazul musculaturii sfinterului lui Oddi fenomenele se
petrec invers: parasimpaticul inhiba contracţiile sfincterului, iar simpaticul o stimuleaza.
Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unui fenomen numit colecistochinetor,
care se formeaza la nivelul mucoasei duodenale prin contactul cu chimul acid provenit din
stomac si cu principiile alimentare, dintre care cele mai importante sunt grăsimile. In
perioadele interdigestive bila este secretata continuu, ea nu pătrunde in duoden din cauza
contractiei sfincterului Oddi. Ca atare bila este impinsa prin canalul cistic in vezicula biliara
unde se concentrează de circa 10 ori.
In timpul digestiei intra in joc mecanismele de reglare a excreţie biliare care produc
contractia veziculei biliare, a canalului hepatocoledoc concomitent cu deschiderea sfincterului
Oddi si eliberarea billei in douden. Toate aceste modificări se datoreaza faptului ca odata
secretata, colecistochinina ajunge pe cale sangvina la nivelul cailor biliare extrahepatice.
 II. COLECISTITA ACUTA
1. DEFINIŢIE
Colecistita acuta este o afecţiune a veziculei biliare caracterizata anatomo- patologic
prin inflamatia acuta a organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal, acut si se
dezvolta in majoritatea cazurilor printr-un substrat litiazic.
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicaţie a litiazei biliare, 90% dintre
colecistitele acute apar pe o vezicula biliara litiazica. Multe colecistite nu se spitalizeaza.
Poate apare la orice vârsta, dar atinge un maximum de frecventa de decada de mijloc.
2. ETIOPATOGENIE
Cauzele care declanseaza apariţia colecistitei acute sunt:
a) infecţia provenita pe cele patru cai posibile si anume:
- prin vena porta, odata cu substantele absorbite din intestin;
- pe cale sangvina generala, in afecţiuni infectioase, cu bacilocolii perfingens, stafilococi,
streptococi;
- pe cale limfatica, de la un proces inflamator din abdomen;
- pe cale ascendenta din intestin, prin coledoc.
b) Litiaza biliara care traumatizeaza mucoasa colecistului in timpul contracţiilor si prin
leziuni de decubit.
c) Staza de colecist si bila hiperconcentrata care irita mucoasa vezicii biliare formând „patul"
pentru suprainfectie.
d) Refluxul de suc pancreatic in calea biliara principala care este deosebit de iritant.
3.FORME ANATOMO-CLINICE
Inflamatia colecistului poate duce la leziuni variate care se manifesta diferit:
• Colecistita acuta catarala „ congestiva", in care colecistul este hiperemiat, congestionat si
cu pereţii ingrosati de edem.
• Colecistita acuta flegmonoasa „supuranta", in care peretele veziculei este edematiat,
prezintă in grosimea sa microabcese.
• Colecistita acuta gangrenoasa „necrotica", in care trombozele inflamatorii din vasele
peretelui colecistului, realizeaza zone de ischemie de culoare verde sau negricioasa care
ascund pareele de necroza.
• Colecistita acuta cu plastron „plastron colecistic", in care colecistul inflamat este
acoperit de organele vecine, ficatul, stomacul duodenul, colonul transvers si marele
 epiplon formând un „bloc inflamator" care acopera colecistul. Reprezintă modalitatea de
reacţie a seroasei peritoneale la prezenta procesului inflamator acut.
Forme clinice particulare:
a) Formele icterice: secundare? in primul rând litiazei coledociene, dar si angiocolitei fara
suport litiazic.
b) Colecistita gangrenoasa: la vârstnici cu semne locale puţine, dar semne generale grave cu
toxicomie. Diagnosticul este dificil insa, cea mai mica suspiciune de colecistita
gangrenoasa pretinde interventie chirurgicala.
c) Colecistita enfizamatoasa: prezenta de aer in vezicula biliara la examenul radiologie; este
vorba de o infecţie cu anaerobi de regula la un diabetic. Starea generala alterata, febra,
semnele locale usureaza diagnosticul. Radiologie se observa prezenta de aer in vezicula cu
eventual nivel hidroaeric.
d) Colecistita acuta postoperatorie: ridica probleme de diagnostic pentru ca
simptomatologia se intriga in mare parte cu evoluţia postoperatorie.
Obstructia canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent întâlnit in patologia
colecistitei acute. In peste 93% din cazuri este provocata de calculu biliar care se opreşte in
(canalul) gâtul cisticului sau canalul cistic, obstruarea zonei infundibilocistice duce la
stagnarea bilei in vezicula biliara, consecventa fiind concentrarea bilei si creşterea presiunii
intraveziculare care comprima vasele ce hrănesc pereţii veziculei si in final determina
inflamarea acuta a acesteia.
Reasorbtia apei si a sărurilor biliare de către mucoasa veziculei duce la creşterea
concentraţiei pigmentilor biliari de către carbonatul de calciu si a colesterolului. Acest
amestec de substante concentrate provoaca inflamatia chimica si creşterea presiunii osmotice
din interiorul veziculei. Mucusul secretat de galndele mucoasei veziculei se acumuleaza in
interiorul organului, determinând creşterea presiunii intraveziculare, element patologic
esenţial in producerea colecistitei acute. Creşterea progresiva a presiunii intraveziculare are
drept consecinţa comprimarea vaselor sangvine si limfatice si perturbarea hemodinamicii in
vasele care hrănesc vezicula biliara. Comprimarea vaselor este maxima in locul obstructiei
datorita presiunii exercitate de către canalul inclonat in canalul cistic sau in zona
infundibilocistica. La bolnavii vârstnici, aterosclerotici, sau diabetici, comprimarea circulaţiei
in zona de irigaţie a arterei cistice este mai accentuata, favorizând inflamatia acuta, necroza
ischemica si perforaţia veziculei biliare. Colecistitele acute primitive infectioase sunt rare si se
întâlnesc in special la copii. De cele mai multe ori infecţia este secundara modificărilor pe
care le suferă continutul si pereţii veziculei biliare dupa obstructie. Infecţia se grefeaza cu
uşurinţa datorita rezistentei scăzute a pereţilor ischemiati aflaţi sub presiunea conţinutului
vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cel mai frecvent intălniti sunt
cei care provin din intestin cum este bacilul colii.
Mai rar infecţia este provocata de clostridii, enterococ, salmonele, pneumococi si
stafilococi. Infecţia se produce pe cale limfatica, alteori microbii pătrund in caile biliare prin
canalul coledoc, când infecţia este provocata de germeni anaerobi aceştia determina o
inflamatie particulara a pereţilor veziculari si anume: colecistita enfizematoasa numita si
gangrena veziculara.
1. Calea hematogena portala: resorbţia la nivelul intestinului si tranzitului portal pâna in
ficat, de unde pe cale limfatica sau biliara se insamânteaza focarul colecistic. Aceasta
ipoteza este sustinuta de faptul ca ganglionul lui Mascongi conţine frecvent germeni
microbieni.
2. Calea hematogena sistemica: dintr-un focar de infecţie germenii trec in circulaţia
generala si ajung pe cale arteriala la nivelul peretelui colecistic alterat, unde se
cantoneaza.
3. Calea canalara ascendenta: se presupune ca in anumite condiţii germenii se mişca in
douden in sens retrograd prin hepatocoledoc. Aceasta ipoteza este discutabila deoarece
in mod normal in douden nu sunt germeni.
Cea mai plauzibila rămâne calea hematogena portala. Ca un focar secundar s-ar mai
putea menţiona rolul enzimelor pancreatice in patogenia colecistitei acute. In unele cazuri in
bila recoltata din colecist s-a identificat prezenta amilazelor.

4. SIMPTOMATOLOGIE

Toate colecistitele se manifesta prin colica biliara.

Colica este o durere paroxistica declanşata de contractia defectuoasa a unor organe
cavitare.
A.Durerea: durerea abdominala este declansanta de regula de ingestia unor alimente
colecistochinetice (smântână, grăsimi, frişca, tocaturi, lapte, prăjeli, mezeluri, maioneza,
oua, alcool), pot fi incriminate si produse celulozice ca: fasolea, mazarea, varza, etc.,
alteori este vorba de o alimentatie dietetica, dar in cantitati mari. Relaţia cronologica cu
masa este de mare valoare diagnostica deoarece masa declanseaza colica in peste 93% din
cazuri (3-5 ore dupa o masa abundenta). Sediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor
 veziculare si subxifoidiene (zona solara), de multe ori durerea incepe in epigastru unde
poate avea un caracter discret, continându-se apoi cu violenta spre dreapta. Durerea se
datoreaza unor contractii spastice reflexe ale veziculei sau cailor biliare, de regula durerea
debuteaza in hipocondrul drept, iar iradierea sa este neuniforma,. In colica biliara tipica
durerea iradiaza dorsal in dreapta urcând uneori spre vârful omoplatului, mai rar
coborând in zona lombara. Tot atât de caracteristica, este si iradierea in umărul drept sau
epigastru. Este posibila rareori si o propagare descendenta spre flancul si fosa iliaca
dreapta, extrem de periculoasa prin confuzia diagnostica la care poate duce. Iradierea
precardiaca se întâlneşte de regula la coronarieni. Intensitatea durerii este extrem de
inegala. Se cunosc toate variantele, de la cea justa la cea violenta. Modul de instalare, este
de cele mai multe ori brusc, dar poate fi si progresiv. Durerea este variabila, dar pe masura
ce procesul inflmator avanseaza, durerea devine persistenta si severa fiind exagerata de
mişcare, de zguduire si apasare in hipocondrul drept unde se afla punctul cistic. Durerea
este insotita de multe ori si de late manifestari dintre care fenomenele dispeptice cum sunt:
B.Greturile si vărsăturile: sunt simptome constante. Se elimina iniţial prin voma alimentele
consumate, stagnate obişnuit intragastric, dupa care apare continutul biliar, uneori in
cantitati mari. Agresiunea fata de alimente este totala, intoleranta gastrica este obişnuita.
Starea de disconfort abdominal se intensifica cu blocare epigastrica sau alteori difuza
datorata parezei intestinale. Eliminarea de gaze, poate fi suprimata de constipatie ce de
regula este prezenta. Pe lângă aceste semne pot apare balonari si eructatii.
C.Simptome generale: sunt multiple, bolnavul prezintă: cefalee, febra, frison si uneori stare
de agitatie. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar la coronarieni pot
surveni crize anginoase veritabile. Când colecistita se asociaza cu pancreatita, durerea
iradiaza in baza, sau in regiunea lombara superioara predominanta in stânga. Când
procesul inflamator determina inflamatia veziculei biliare intensitatea durerii din
hipocondrul drept scade prin dispariţia distensiei veziculare, durerea generalizându-se in
tot abdomenul, datorita peritonitei biliare. In general durerea abdominala din colecistita
acuta, nu cedeaza decât parţial sau temporar la antispastice si analgezice. Când infecţia
cailor biliare predomina bolnavul prezintă frisoane sau senzaţie de frison care paote fi
insotit de hipertermii. Inspirul profuncd poate intensifica durerea in hipocondrul drept.
D. Semne fizice: in majoritatea cazurilor, examenul obiectiv pune in evidenta o creştere a
sensibilităţii hipocondrului drept si a porţiunii superioare a flancului drept. Hiperestezia
poate fi evidentiata prin frecventa grilajului costal drept, atât in regiunea anterioara, cât si
in cea posterioara.
 Când inflmatia veziculei biliare determina gangrena pereţilor acestuia si perforarea ei,
apare contractura musculara datorita iritatiei peritoneale (peritonita biliara) când ţesuturile
din jur prinse si ele in procesul inflamator formeaza un bloc subhepatic. Palparea evidentiaza
in circa 40% din cazuri o masa tumorala inflamatorie cu sensibilitate vie, consistenta,
eleastica si cu limite sterse situate in regiunea veziculei biliare, imediat sub rebordul costal
sau chiar in abdomenul inferior.
Icterul: de obicei el are o intensitate modesta, este pasager, urmeaza apariţia durerii la
mai multe ore si cedeaza spontan sub tratament medical. Apare la 25%-40% dintre pacienţii
cu colecistita acuta si este dat de prezenta calculilor, de pancreatita acuta cefalica, de
compresiunea directa a cailor biliare principale prin calcul incavat, in infundibilul vezicii
biliare sau in c ist ic. Icterul mai poate fi dat si de compresiunea indirecta a C.B.P. de către
colecistul destins, ce poate apasa prin tensiune coledocul sau mai este produs de constituierea
unei fistule biliare.
Mişcările respiratorii: sunt scurte, uneori sacadate, deorece respiraţiile ample si
profunde intensifica durerea, prin efectul de creştere a presiunii intraveziculare in timpul
coboririi diafragmului. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura corpului.

5. DIAGNOSTIC

a) paraclinic si de laborator
1. HLG: in formele necomplicate, leucocitoza crescută pâna la 15000 elemente/mm3.
Creşterea leucocitozei peste 20000 elemente/mm3, semnifica existenta unei complicaţii.
2. Bilirubina: testele funcţionale hepatice nu se modifica decât in rare cazuri, când
procesul inflamator invadeaza patul vezicular biliar si când parenchimul hepatic al
acestei zone este invadat de procesul necrotic pericolecistic.
Hiperlibilirubinemia cu predominenta bilirubinei directe se inălneste numai in cazurile
asociate cu calculoza coledociana sau când procesul inflamator cuprinde si coledocul
3. Enzimele: transaminazele serice sunt crescute in cazurile in care colecistita acuta
evolueaza cu icter. Amilazele serice si urinare sunt crescute mai ales in cazurile in care
colecistita acuta evolueaza concomitent cu o pancreatita acuta.
4. Examenul radiologic: radiografia abdominala pe go poate evidenţia calculii radioopaci,
vezicula de porţelan, bila calcica, calculii in ilcon, aer in arborele biliar (in caz de fistula
biliodigestiva). In colecistita enfizematoasa se constata o imagine gazoasa atât in lumen
cât si in peretele vezicular.
 Examenul radiologie nu esje indicat in puseul acut. Se mai poate efectua colangiografie,
laparoscopie.
5. Ecografia colecistului si a cailor biliare reprezintă unul dintre examenele cele mai
valoroase in stabilirea daignosticului de litiaza. Acuratetea rezultatelor sale este cert mai
buna decât colecisto sau colangiografiei. Ecografia române frecvent singura investigaţie
paraclinica disponibila pentru bolnavii cu colecistita acuta. In plus ea poate furniza date
privind vezica biliara, starea hepatocoledocului si asupra modificărilor pancreatice.
6. Electrocardiograma: efectuata in puseul acut evidentiaza frecvent modificările
tranzitorii de faza terminala ST-T ce pot pune uneori problema diferenţierii de un infarct
de miocard cu simptomatologie atipica.

6. EVOLUŢIE. COMPLICAŢII. PROGNOSTIC

Evoluţia depinde de extinderea procesului inflamator pur. Complicaţiile colecistitei

acute sunt multiple si deseori grave. Isusirea lor atrage atentia asupra unor posibilitati
evolutive de temut. Subliniem in special coleperitoneul localizat sau generalizat. Acesta survine
prin perforaţia formelor flegmonoase. Sediul de electie este regiunea fundica a colecistului,
mai slab vascularizat. Colecistopancreatita acuta, forma clinica de mare severitate sugerata de
accentuarea vărsăturilor, iradierea durerii „in bara" spere hipocondrul stâng, alterarea stării
generale si certificata de creşterea impostanta a amilazelor serice si urinare.
Angiocolita acuta severa exprimata prin durere, febra, frison si icter ce amplifica tabloul
iniţial al colecistitei acute.
Supuratiile pericolecistice sunt de cele mai multe ori consecinţa evoluţiei unei colecistite
acute neglijate sau tratate exclusiv prin mijloace medicamentoase. Abcesele ce se constituie in
aceste cazuri pot fi multiple si au localizari variate, in jurul veziculei biliare juxtacoledociene
sau in patul hepatic al colecistului. Simptomatologia clinica nu este in totdeuna evidentiata,
evoluţia lor poate imbraca un caracter torpid, trenant, cu semne generale si locale sterse.
Pediculita scleroasa cointeresarea inflamatorie si infecţia torpida de vecinatate pot duce
la constituirea unor leziuni fibroase a pediculului hepatic, adevarate complicaţii când
afecteaza coledocul. Fistulele biliare pot fi externe precedate de de formarea unui flemon al
peretelui abdominal in aria de proiecţie a colecistului, urmata de constituirea unor leziuni
fibroase apediculului hepatic, adevarate complicaţii când afecteaza coledocul.
Ileusul biliar consecinţa a eliminării printr-o fistula colecisto-duodenala a unui calcul
voluminos, care va conduce la obstructia lumenului jejunului sau ilconului.
 Peste o treime din bolnavi fac complicaţii severe si fiecare din aceste complicaţii
ingreuneaza tratamenul chirurgical, măreşte mortalitatea operatorie. Letalitatea creste odata
cu vârsta si in condiţiile unei boli sistemice. Printre factorii de risc care agraveaza
prognosticul: prezenta formaţiunilor tumorale in hipocondtul drept, icterul, leucocitoza mai
mare de 20000 elemente/mm3.
In colecistita gangrenoasa, mortalitatea se apropie de 100% daca nu se aplica
tratamentul chirurgical. La bolnavii cu perforaţie veziculara, prognosticul depinde si de
intervalul dintre debutul crizei si momentul intervenţiei chirurgicale. Cu cât intervalul este
mai scurt, cu atât prognosticul este mai bun.

7. TRATAMENT

Colecistita acuta reprezintă o urgenta medico-chirurgicala. Tratamentul in majorittatea

cazurilor este medico-chirurgical. Alegerea momentului operator diferă de la caz la caz, in
raport de vârsta, starea generala a bolnavului, modificări locale si generale si alti factori.
Tratamentul pur medical: se aplica numai in acele cazuri in care sunt prezente semne
de evoluţie progresiva către complicaţii, bolnavul fiind tinut sub stricta supraveghere medico-
chirurgicala.
a) Internarea in spital este obligatorie pentru orice bolnav atât pentru stabilirea
diagnosticului exact, cât si pentru urmarirea evoluţiei bolii de baza si aplicarea
tratamentului medico- chirurgical adecvat.
b) Indepartarea durerii abdominale, morfina este contraindicata deoarece accentueaza
spasmul cailor biliare si in acelaşi timp acopera evoluţia acuta a colecistitei. Pentru
calmarea durerii se poate utiliza Miofilin in doza de 100-150 mg la intervale de 6-8h,
dar numai in formele hiperalgice si strict supravegheat.
Se mai pot adauga: Scobutil o fiola la 8h; Algocalmin 4-6g/zi; când durerea nu
cedeaza la cest tratament, si interventia chirurgicala nu se impune de necesitate si
imediat se incearca perfuzia i.v de xilina 1%.
Spasmul cailor biliare si a duodenului, invariabil prezent, contribuie si el la
intensificarea durerii generale provocate de procesul inflamator. Medicamentele cele mai
des utilizate sunt:
• Papaverina in doza de 320 mg (8g)/24 h, la nevoie mai mult;
• Nitroglicerina in doza de l-2mg la intervale de 15-20 minute;
• Sulfat de atropina 0,5 mg subcutan de 2-3 ori pe zi;
 • Scobutil 20-30 mg (2-3 g)/zi, in injecţii i.v. sai i.m. lent;
• Miofilin 240-280 mg (1-2 g)/zi in injecţii i.v. lent.
c) Suprimarea secreţiei sasterice — trecerea sucului gastric din stomac in douden
declanseaza secreţia de secretina si colecistokinina, hormonii care cresc secreţia
pancreatica, fluxul biliar si /cinetica cailor biliare. Acumularea de suc gastric in exces
produce distensia gastrica cu efecte asupra funcţiei biliare si pancreatice.
Staza si distensia gastrica mai produc si vărsături, suprimarea distensiei si a secreţiei
realizându-se prin aspiraţie gastrica, prin sonda nazo-faringiana plasata in zona pilorica,
suprimarea alimentaţiei orale, administrarea medicatiei anticolinergice care se adreseaza si
îndepărtării spasmului musculaturii netede (sulfat de atropina si scobutil).
d) Aportul electrolitic si caloric. In formele uşoare hidratarea bolnavului se face oral, se
creste raţia prin adaugare de pâine prăjită, supe mucilaginoase de orez, ovaz. După doua
trei zile regimul de cruţare fara proteine si grăsimi este treptat imbogatit prin ados de
alimente care conţin proteine si lipide uşor digerabile, neiritante, dar cu valoare calorica
ridicata, supe de zarzavat cu fidea, creme de Ikegume, cartofi copţi, carne de vita
proaspata sub forma de perisoare, unt compoturi. In formele medii si grave aportul
hidric, electrolitic, caloric si vitaminic se face in primele 3-5 zile, numai parenteral, prin
perfuzie cu soluţie glucozata 5% si 10%, tamponata cu insulina, câte o jumatate insulina
ordinara pentru 2g glucoza.
e) Prevenirea si tratamentul infecţiei biliare peritoneale . Cel puţin in faza iniţiala a
colecistitei acute necalculoase dar obstructive infecţia lipseste. Pe masura ce procesul
inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta, de cele mai multe ori cu bacilul
colisi enterococ, criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infecţiilor
secundare sunt in funcţie de severitatea formei clinice sau cointeresarea peritoneului.
Când exista forme de perforaţie, antibioticul de electie este Ampicilina administrata i.v.in
doza de 1 g la 4 h. Acest antibiotic are mai multe avantaje printre care: se elimina prin
bila realizând concentrata considerabile in caile biliare, are activitate asupra germenilor
gram pozitivi penicilino rezistenti (enterococ), cât si asupra germenilor gram negativi
(bacilul coli). Cu excepţia piocianicului, in cazurile severe, cu evoluţie către complicaţii
si tratate cu alte antibiotice, sunt indicate asocierile:
Ampicilina + Gentamicina + Metronidazol Lincomicina + Gentamicina
Rimfapicina + Gentamicina Cefalosporine de generaţia a treia.

Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical poate fi efectuat in trei situatii:
a) de urgenta: operaţia este urgenta necesara in aproximativ 10% din cazuri si se adreseaza
acelor pacienţi ce prezintă la internare o complicaţie a colecistitei acute. Operaţia de
urgenta poate fi efectuata numai in cazul complicaţiilor (perforaţie, interventia colecisto-
pancreatica etc.) dar si in cazul in care colecistita acuta progreseaza rapid spre o stare
toxica.
b) interventia precoce: in majoritatea cazurilor se efectueaza o operaţie precoce in
primele 72 de ore de la internare. Acest interval este necesar pentru precizarea
diagnosticului, stabilirea unui bilanţ elementar al satrii bolnavului, iar pentru clinicile fara
profil de urgenta, ameliorarea condiţiilor operatorii. De asemenea, tratamentul
preoperator antispastic, antibiotic si echilibrarea hidroelectrolitica amelioreaza
simpromatologia si starea generala a bolnavului. Sunt de evitat intervenţiile de dincolo de
10-12 zile când leziunile inflamatorii pericolecistice tind sa se organizeze fibros, interventia
devenind dificila si întârziata.
c) Intervenţia întârziata: o operaţie poate fi rezervata unor pacienţi ce prezintă o
simptomatologie mai blânda de colecistita acuta dar are concomitent alte tare majore
asociate. In aceste situatii operaţia este temporizata pentru a corecta celelalte afecţiuni si
micşora riscul operator. Trebuie prezizat ca daca atacul de colecistita a fost sever, ele
influeanteaza nefavorabil in sensul decompensarii si celorlalte afecţiuni: in aceste cazuri se
supune desigur o interventie chirurgicala precoce.
Tot o operaţie întârziata se recomanda pacienţilor ce se interneaza cu simptomatologie
uşoara si confuza de colecistita acuta si la care diagnosticul nu se clasifica de la început.
Colecistectomia întârziata se efectueaza dupa resorbţia fazei acute, adica la 6-8
săptămâni dupa criza iniţiala. Aceasta abordare a abolii necesita doua spitalizari, o perioada
mai lunga de incapacitate de munca, ce nu scade semnificativ martalitatea fata de operaţia
precoce.
Obiectul principal al tratamenului chirurgical este colecistectomia. Colecistectomia
rămâne o operaţie de excepţie facuta in împrejurări critice, la bolnavii vârstnici, la care
cantitatile de anestezie nu permit prelungirea unui act operator ce dureaza de obicei sub 30 de
minute.
Intervenţiile chirurgicale in colecistita acuta pot fi sistematizate astfel:
a) colecistectomii
b) colecistectomie si interventie pe calea biliara principala fie prin drenaj biliar extern, fie
prin papilosfincterectomie, drenaj transcutan, transhepatic al colecistului
(microcolecistostomii), colecistectomii celioscopice.
c) colecistostomii
 Cel mai frecvent in clinica ne întâlnim cu prima situatie, in care necesara este simpla
colecistectomie.
In colecistita acuta este preferata calea de abordare cea mai comoda adica cea sub
costala, cu toate ca nu rare ori, mai cu seama când diagnosticul este cert sau se bănuieşte si o
pancreatita, se alege calea mediana.

8. Profilaxie

Consta in tratarea atenta a colecisto-patiilor cronice si a litiazicilor (prevenirea stazei),

precum si in urmarirea tenta si tratarea prompta a bolilor infectioase, a stărilor septice,
atulburarilor gastro-intestinale, si in asanarea focarelor de infecţie.

iii. îngrijiri specifice acordate pacientului cu colecistita acuta

I. Noţiuni generale si ineriiiri de nursins
a)pentru inceput trebuie sa luam in consideraţie factorii favorizanti care pot duce la
apariţia unei colecistite acute si sa luam masuri pentru indepartarea acestora prin
invatarea persoanelor cu suferinţe ale colecistului sa evite: sedentarismul, abuzul de
grăsimi, surmenajul, traumatismele psihice, nerespectarea orelor de masa, si sa faca
tratarea corecta a bolilor endocrine si de nutritie precum si a infecţiilor biliare si
intestinale.
Principalele semne de dependenta in colecistita acuta sunt: durerea, vărsăturile si
greturile, precum si apariţia semnelor de infecţie — febra si frisoane -.
înainte de internarea bolnavului trebuie sa pregătim camera in care acesta va fi îngrijit,
prin asigurarea unei igiene corespunzătoare si a unui mediu liniştit si sigur. Camera va fi
aerisita, cu o temperatura de 2(f C, lenjeria de pe pat va fi curata, iar aparatura de
monitorizare si sursa de O2 vor fi in stare de funcţionare. Tot inainte de sosirea bolnavului
vom pregăti truse cu: seringi, perfuzoarele si soluţiile de perfuzat precum si medicamentele
necesare pentru administrare.
b) La in ternare pacientul va fi primit cu bunăvoinţă si înţelegere, fiind încurajat sa
comunice si sa coopereze, deoarece in timpul colicii biliare ele este foarte anxios, iar
starea lui fizica si psihica este foarte precara.
Este ajutat sa-si gaseasca o poziţie cât mai comoda in pat si in tot acest timp încercam
sa-l liniştim pentru ca este foarte agitat. Pentru diminuarea durerii si a contracturii peretelui
abdominal pacientul va sta in repaus la pat, acestuia i se vor pune comprese alcoolizate pe
abdomen, iar in cazul in care prezintă febra i se vor pune pungi cu gheata. Atunci când colica
este data de o dischinezie biliara, punem pe abdomen, in zona hipocondrului drept aplicaţii
calde.
c) De cele mai multe ori in timpul crizei bolnavul nu poate ingera alimente deoarece
procesul patologic de la nivelul colecistului are repercusiuni si asupra mucoasei gastrice
care este iritata, iar pacientul prezintă greţuri si vărsături, fiind necesara suprimarea
administrării alimentelor pe cale orala.
Notam in foaia de observaţie cantitatea, caracterul si frecventa vărsăturilor si luam
probe pentru examenele de laborator. In situatia in care vărsăturile sunt in cantitati mari si
ireductibile pacientului i se va face spalatura gastrica.
Informele medii si grave aportul hidric, electrolitic, caloric si vitaminic se vor face in
primele 3-5 zile numai parenteral.
In timpul vărsăturilor pacientul va fi aşezat in decubit lateral, cu capul intr-o parte,
bolnavul fiind susţinui in timpul vărsăturii, iar dupa vărsătură acestuia i se va clăti gura.
Reînceperea alimentaţiei pe cale orala se va face treptat cu cantitati mici de lichide
administrate la intervale foarte scurte. La inceput regimul alimentar va fi hidric, pacientul
primind lapte indoit cu ceai, supe de legume, iaurt, mai târziu piureuri de legume, paste
fainoase, compoturi. Din alimentatia bolnavului dupa terminarea crizei, vom scoate alimente
bogate in proteine si lipide, alimente greu digerabile, la fel si cele iritante. Pentru reducerea
simptomelor, in colica biliara, pe lâga îngrijirile specifice asistentei medicale, mai este
necesara si administrarea medicamentelor prescrise de medic cum ar fi: analgezice ca
algocalminu si miofilinul; antispastice ca: nitroglicerina, sulfatul de atropina si antiemetice:
emiteral, torecan.
d) de multe ori colica biliara este insotita si de febra si frison, datorita procesului infectios de
la nivelul colecistului. Daca pacientul prezintă febra ridicata, vom lua masuri pentru
diminuarea ei prin: asigurarea unor condiţii de microclimat favorabile in camera, aceasta
fiind bine aerisita si far a curenţi de aer. Pacientul va fi imbracat lejer si se pun pungi cu
gheta in axile. El va primi un aport hidric corespunzător in raport cu pierderile datorate
transpiraţiei, facăndu-se bilanţul hidric prin masurarea ingestiei si a pierderilor de lichide.
In timpul febrei, pentru obţinerea unui confort optim, pacientului i se va face toaleta
cavitatii bucale, inspecial al buzelor, se va face schimbarea frecventa a lenjeriei de pat si de
corp, precum si schimbarea poziţiei pacientului pentru prevenirea escarelor. In timpul
frisonului, pacientului va fi incalzit cu paturi calde, cu sticle cu apa calda sau buiote
infasurate in prosoape care vor fi puse lănga pacient.
 In timpul frisonului sau al febrei se vor vafe recoltări pentru examenele de laborator:
hemocultura, antibiograma, recoltări care vor fi făcute cât mai steril, vor fi etichetate corect
si duse la laborator cât mai repede. Se vor supraveghea funcţiile vitale: respiraţia, puls,
temperatura si nu in ultimul rând se vor administra medicamentele prescrise de medic ca:
antipiretice, antibiotice, antiinflamatorii.
e) in marea majoritate a cazurilor de colecistita, tratamentul este cel chirurgical ce are drept
scop colecistectomia. Pentru infaptuirea actului chirurgical sunt necesare îngrijiri
preoperatorii care se import in îngrijiri generale si pregătiri locale.

Ingrijiri generale
Înainte de operaţie impunem pacientului un repaus psihic si intelectual. Se fac îngrijiri
igienice ale tegumentelor si mucoaselor prin: efectuarea dusului, taierea unghiilor,
pieptanarea parului, schimbarea lenjeriei de corp, si evacuarea intestinelui prin efectuarea
clismelor.
Se urmăresc si se noteaza in foaia de observaţie funcţiile vitale: puls, respiraţie,
temperatura, T.A. Se instituie repausul in alimentarea pacientului.
Se vor efectua testelle de laborator, recoltam sânge pentru hemocultura, grup, Rh, timp
de sângerare, timp de coagulare. Recoltarea se va face steril, vacutainerele vor fi etichetate cu
numele pacientului si secţia, iar apoi vor fi duse la laborator in timp cât mai scurt, de unde
vom lua rezultatele dupa efectuarea investigaţiilor. Pregatirea regiunii câmpului operator
Pacientului i se face indepartarea pilozitatii din regiunea câmpului operator cu grija
pentru a nu-i produce rani. Se face spalarea cu apa si săpun a zonei unde va avea loc
operaţia. Dupa spălare se face dezifectia zonei cu alcool 70 .
Pentru a izola cimpul operator se pun comprese sterile, aceasta izolare facându-se cu 24
de ore înaintea operaţiei. înainte cu 12 ore de operaţie pacientului i se impune un repaus
alimentar total, tot cu o zi înainte se face golirea intestinului prin clisma evacuatoare, iar
acest lucru se repeta si in dimineaţa din ziua operaţiei. Pentru pregatirea pacientului este
nevoie: sa-l imbracm intr-o camasa curata, ii indepartam proteza dentara, bijuteriile, lacul de
pe unghii, rujul de pe buze si ii facem golirea vezicii urinare. Ianinte de transportul la sala de
operaţie se administreaza medicatia preanestezica cu mialgin, fenobarbital. Transportam
pacientul in sala pe brancard si stam lângă el in timpul poziţionării pe masa de operaţie si in
timpul pregătirii câmpului operator.
f) tot asistentei medicale ii revine si sarcina ca bolnavul sa fie îngrijit si dupa terminarea
actului operator.
 Pentru început pregătim camera si patul, apoi pregătim materialele necesare transfuziei,
materialele necesare in vederea reanimarii postoperatorii cum sunt: sursa de O2,
aspiratoarele, sondele de aspirat. Se vor mai pregăti materialele pentru supravegherea
funcţiilor vitale: termometru, tensiometru, borcane pentru diureza.
Dupa ce camera a fost ptegatita, aducem pacientul de la sala pe brancard învelit cu
cearceaf si patura, pacientul fiind aşezat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Transportam
pacientul fara zdruncinături si supraveghem la pacient, eventuala apariţie a cianozei,
supraveghem pulsul, respiraţia, apariţia vărsăturilor, perfuzia si sonda vezicala. Instalam
pacientul in pat in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Se verifica poziţia acului in vena,
funcţionarea sondei vezicale, a drenurilor care vor fi racordate la colector.
In continuare bolnavul este supravegheat îndeaproape până la apariţia reflexului de
deglutitie , de tuse, a reflexului faringian si corneean si revenierea stării de conştienta.In
îngrijirea pacientului postoperator mai intra: supravegherea pansamnetului, schimbarea
poziţiei bolnavului din doua in doua ore, îngrijirea mucoasei bucale, evacuarea vezicii
urinare si asigurarea somnului liniştit al bolnavului.
Buzele se ung cu vaselina, iar mucoasa bucala se şterge cu tampoane umezite in soluţii
diluate de bicarbonat de sodiu si acid boric. Asigurarea somnului este infaptuita de condiţiile
din camera: semiobscuritate, linişte si de administrarea unui hipnotic slab seara, inainte de
culcare.
Prevenirea escarelor se face prin: schimbarea poziţiei pacientului, igiena riguroasa,
badijonari si frectionari cu soluţii alcoolizate pe zonele de compresiune si pudraje cu talc
mentolot tot pe zonele de compresiune dupa ce acestea au fost spalate si bine uscate. Pentru
prevenirea complicaţiilor se urmăreşte diureza, pansamentul, faciesul (apariţia paliditatii),
prezenta transpiraţiilor reci, prezenta insuficientei circulatorii sau respiratorii.
Dupa trezire, pacientul poate prezenta o stare de agitatie si poate sa-si smulgă
pansamentul, de aceea acesta trebuie imobilizat. In continuare trebuie supraveghete funcţiile
vitale: pulsul si respiraţia care trebuie sa fie ritmice si regulate. In cazul in care apare o jena,
aceasta poate insemna o incarcare bronsica deci se impune sa fcem o aspirare bronsica. Când
pulsul devine filiform, atunci inseamna ca s-a produs o hemoragie, si trebuie sa corectam
hipovolemia prin administratea de soluţii prin perfuzie. Pansamnetul trebuie verificat ca
acesta sa fie la locul lui, sa fie uscat, iar daca apar serozitati sau sânge atunci anunţam
medicul.
2. STUDIUL PE CAZURI
CAZUL NR. 1

I. Prezentarea cazului
Domnul MS, in vârsta de 21 de ani, cu domiciliul in Bucureşti, de profesie student, este
internat in spitalul de urgenta in 26 mai 2012, cu diagnosticul de colecistita acuta litiazica.
La internare bolnavul afirma ca prezintă dureri in hicondrul drept, greţuri, vărsături,
febra 38,5 C. La examenul obiectiv se evidentiazcypontracturcL musculara si durerea
provocata in zona colecistului
In urma examenelor clinice si de laborator la data 27 mai 2012 se intervine chirurgical
realizându-se colecistectomie.

II. Culegere de date

Nume si prenume: M. S.
Vârsta: 21 ani
Sex: Masculin
Stare civila: Necăsătorit
Ocupaţie: Student
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba

Examenul obiectiv:
Stare generala: Alterata
Stare de conştienta: Prezenta
Facies: Palid
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraţia: dispneeica cu raluri bronsice: 22 r/min
Zgomote cardiace ritmice 87 batai/min, T.A = 130/90 mm Hg
Vărsături alimentare, contractura musculara, si hipersensibilitate la atingerea peretelui
abdominal, meteorism.
Glob vezical

III. Problemele pacientului postoperator

Dispnee
Febra
Durere
Glob vezical
Meteorism
Constipatie
Imobilizare
Senzaţie de voma

NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a respira
2. nevoia de a-si menţine temperatura corpului in limite normale
3. nevoia de a se alimenta si hidrata
4. nevoia de a elimina
5. nevoia dea fi curat
6. nevoia de a se odihni
 CAZUL 1
PLAN DE NURSING
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale domnului M.S. de 21 ani
Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamental Autonome Delegate
a
Nevoia de a respira Pacientul prezintă
Menţinerea libera a - Urmăresc amplitudinea si frecventa - pacientul a fost aşezat in poziţie
dificultate in cailor respiratorii respiraţiei si notez in F.O valorile semisezânda, poziţionarea
respiraţie datorita superioare constatate; adecvata unei respiraţii mai
obstructiei cailor
Asigurarea unei - Poziţionez bolnavul in vederea obţinerii silenţioase, dispneea fiind
respiratorii de către respiraţii unei mai bune respiraţii, poziţia diminuata;
secreţiile traheo- eficiente semisezânda; - in urma exercitiilor respiratorii,
bronsice abundente, - aspir secreţiile pt.a uşura respiraţia pacientul afirma ca respiraţia s-a
manifestate prin: bolnavului; normalizat R=18r/min
dispnee, raluri - instruesc bonavul in vederea efectuării
bronsice si exercitiilor de gimnastica respiratorie;
R=22r/min - invat bolnavul ca atunci când tuşeşte sa
elimine sputa in tavita renala;
- colectez si urmăresc caracterele sputei.
Nevoia de a Stare febrila
Scaderea febrei - Masor si notez temperatura si o notez in La indicaţia medicului - Am notat parametrii vitali in F.O.:
menţine T=38,5°C Eliminarea
si F.O administrez: puls, T.A., R, T, si diureza;
temperatura transpiraţii reci transpiraţiei - Mosor funcţiile vitale si notez in F.O. antitermice: - Masor si notez cantitatea de lichide
corpului in datorita procesului - Asigur o temperatura adecvata in camera, algocalmin 1 ingerate si eliminate;
limite normale infectios si o imbracamite lejera fiola i.m, si - Temperatura din camera=20°C,
- Administrez o hidratare corecta a indometacin - Am asigurat igiena tegumentelor si
bolnavului orala si parenterala pt supozitoare mucoaselor
evitarea deshidratării; antibiotice: ampicilina
- Schimbarea poziţiei pacientului din 2 in 2 500 mg
ore pt evitarea complicaţiilor pulmonare
- Schimbarea lenjeriei de corp ori de câte ori
este nevoie
 Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a se Dificultate in a se Pacientul - Hidratez pacientul cu cantitati mici de Administrez soluţii Pacientul a fost
alimenta si de alimenta si alimentat si ceai sau suc de fineţe perfuzabile: glucoza hidratat parenteral cu
a se hidrata hidrata datorita hidratat pe cale - Urmăresc si notez in F.O. cantitatea de 5% lOOOml si dextran 70% si
imobilizării, orala lichide si alimente ingerate de bolnav dextran 70%-500 ml. glucoza 5%, iar oral a
inapetentei si a - Urmăresc respectarea dietei prescrise; Administrez medicatie primit cantitati mici de
sezatiei de voma înainte si dupa masa ofer bolnavului apa antivomitiva: Emetiral ceai neindulcit.
pentru clatirea gurii; 2 dr/zi; Senzaţie de voma a
- Administrez alimente pacientului pe dispărut revenindu-i
cale orala, numai dupa ce m-am asigurat apetitul si reuşind sa-
ce senzaţia de voma a dispărut si insuseasca regimul
prescris
Nevoia de a Dificultutate in a Asigurarea unor - Pt. eliminarea globului vezical moţez o Pt evitarea constipatiei Bolnavul elimina
elimina mictiona datorita eliminări sonda vezicala Foley respectând administrez laxative: urina in primele 2 zile
tulburărilor de corespunzătoare condiţiile de asepsie; ulei de ricin, dulcolax cu aj. Sondei Foley,
tranzit intestinal, de urina si -Prevenim apariţia infecţiilor urinare prin etc. având caractere
manifestate prin fecale manevre sterile si aplic un unguent Administrez diuretice: normale;
glob vezical si antibiotic in jurul meatului urinar; furosemid 2 fiole i.m. Sonda este
meteorism - Masor si notez in F.O. diureza; permeabila, iar
- Montez tubul de gaze; pacientul nu prezintă
- Urmăresc plaga operatorie si notez semne de infecţie
cantitatea si calitatea secreţiilor; urinara;
- Urmăresc buna funcţionare a tubului de a 3-a zi bolnavului i-
dren si aspir de mai multe ori cu seringa am scos sonda urinara,
secreţiile de la nivelul lui acesta fiind capabil sa
urineze normal
 Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a fi Incapacitate in Asigurarea - Ajut pacientul la efectuarea toaletei - Am efectuat toaleta
curat si de aave a-si menţine igienei corporale a bolnavului, pe segmente ale bolnavului cu un prosop
tegumentele igiena corporala tegumentelor corpului, cu apa calda; înmuiat in apa calda, toaleta
integre datorita si mucoaselor - Evit obosirea pacientului; efectuata pe regiuni;
imobilizării - Schimb pansamentul plăcii de câte ori este - Am schimbat lenjeria de
postoperatorii nevoie; pat si de corp si am făcut tot
manifestata prin - Schimb poziţia bolnavului pentru posibilul plăgii sa fie
tegumente urât prevenirea apariţiei escarelor; nemişcat si curat;
mirositoare si - Asigur curatenia si comoditatea patului cu
murdare precum lenjerie curata si bine intinsa;
si prin mucoase - Frictionez cu alcool si pudrez cu talc
uscate regiunile expuse la presiune;
- Urmăresc buna funcţionare a tubului de
dren pentru a nu pata lenjeria sau
tegumentele
Nevoia de a Dificultate in In urmatoarele - Asigur condiţii de microclimat - camera Administrez: - In prima zi pacientul
dormi si a se satisfacerea 3 zile bolnavul fiind aerisita si incalzita; algocalmin, datorita durerile a dormit
odihni orelor de somn va reuşi sa-si - îndepărtez factorii psihici nefavorabili, piafen i.m.; doar 3 ore in timpul nopţii, a
datorita stării satisfaca un - Asigur liniştea in camera; Administrez primit medicatia prescrisa;
postoperatorii, a număr de ore - Institui repaus intelectual bolnavului; hipnotice - In a doua zi pacientul a
febrei si a de somn - Asigur poziţie optima in pat si confort de seara inainte dormit 6 ore in timpul nopţii
durerii corespunzător care pacientul sa se bucure de culcare si a mai recuperat si in
manifestata prin stării lui timpul zilei;
oboseala si generale - In cea de a treia zi
apatie precoce pacientul nu mai are
probleme in satisfacerea
orelor de somn, mediul din
salon si condiţia lui
permitându-i acest lucru.
 CAZUL NR. 2
I. Prezentarea cazului
Doamna A.M, in vârsta de 39 de ani, căsătorită cu domiciliul in Bucureşti, se prezintă la
Spitalul de Urgenta in 03 februarie 2012 ora 12, si este internata in secţia de Chirurgie cu
diagnosticul de colecistita acuta. La internare bolnava prezintă dureri puternice in hicondrul
drept si epigastru, insotite de cefalee, greţuri, vărsături, contractura musculara a peretelui
abdominal. Pacienta declara ca se cunoaşte cu litiaza biliara de 2 ani. In ultimul timp durerea
din epigastru si hipocondru drept este accentuata la efort fizic si psihic. Durerea apare cu
regularitate noaptea, intre orele 2 si 4, are o legatuţa cu alimentatia si cedeaza de la sine. In
anul 2004 pacienta a suferit o apendictocemie. La internare s-au masurat T.A. = 120/80
mmHg, P=73 batai/min, G=69 Kg, R = 15 respiratii/min. Pacienta va fi supusa unor examene,
urmând ca apoi sa se intervină chirurgical.
II. Culegere de date
Nume si prenume: A. M.
Vârsta: 39 ani
Sex: Feminin
Stare civila: Căsătorit
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba

Examenul obiectiv:
Stare generala: Satisfacatoare
Stare de conştienta: Prezenta
Stare de nutritie: Buna
Facies: Terifiant
Tegumente si mucoase: Palide
Respiraţia: 15 r/min
T.A = 120/80 mm Hg, P= 73 batai/min,
G= 69 Kg
Abdomen: contractura musculara, este dureros la palpare in hipocondrul drept si epigastru.
Diureza: mictiunifiziologice
III. Problemele pacientei preoperator

Anxietate Furie Revolta Anorexie

NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a comunica
2. nevoia de a bea si a mânca
3. nevoia de a se odihni.
4. nevoia de a fi curat
CAZUL 2
PLAN DE NURSING
ÎNGRIJIRI PREOPERATORII pe parcursul a 3 zile ale doamnei A.M. de 39 ani

Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare

fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a Pacienta Pacienta sa - încurajez pacienta sa-mi comunice - in prima zi pacienta a reuşit
comunica prezintă comunice si sa-si stările sufletesti prin care trece; sa-mi comunice ceea ce o
dificultate in a- exprime - încurajez pacienta sa-mi puna frământă si temerea fata de
si exprima sentimentele; întrebări despre interventia actul operator, fiind foarte
sentimentele Pacienta sa aibe o chirurgicala si consecinţele ei; interesata de modul de
datorita viziune buna asupra - Ii explic necesitatea efectuării desfasurare al operaţiei;
anxietatii si este desfasurarii actului intervenţiei chirurgicale; - pacienta a acumulat
ingrijorata de operator. - O a asigur de buna pregătire si informaţii referitoare la
actul operator la profesionalismul echipei de medici ce interventia chirurgicala;
care va fi o vor trata; - a doua zi pacienta este
supusa, - Calmez psihic pacienta si* inlatur pregătită psihic pentru
manifestata prin factorii perturbatori; operaţie, fiind mult mai
negativism si liniştita, iar familia o sprijină.
teama
Nevoia de a Pacienta Pacienta sa doarma - Sfătuiesc pacienta sa cteasca seara, La indicaţia - In primele doua zile somnul
dormi si a se prezintă 8 ore pe noapte si inainte de culcare ceva interesant pt a-i medicului pacientei a fost agitat si de
odihni dificultate in a ziua inca 2-3 ore alunga gândurile nefavorabile; administrez: scurta durata;
se odihni, fiind - Asigur pacientei un pat comod si o diazepam -Pacienta nu a reuşit sa
copleşita de camera aerisita; doarma in timpull zilei;
gânduri, - Asigur pacientei un climat liniştit si - A treia zi pacienta s-a trezit
manifestata prin de siguranţa; Sfătuiesc pacienta sa dis de dimineaţa si nu a mai
oboseala si doarma Ia amiaza 1-2 ore/zi putut dormi, neputând sa-si
apatie satisfaca numărul necesar de
somn.
 Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a se Dificultate in a se Pe parcursul a 6 Explic pacientei necesitatea de a mânca Administrez -dupa ce a primit polivitaminele si
alimenta si de alimenta si hidrata ore pacienta sa tot ce i se serveste, fiind necesar sa aiba o pacientei mineralele pacienta a mâncat 750
a se hidrata datorita anorexiei si fíe alimentata si greutate corespunzătoare, sa fie astfel polivitamine ml lapte, un ou si supa de pasere;
lipsei de acomodare cu hidratata pregătită pentru perioada postoperatorie si si minerale - mai târziu lipsa poftei de
condiţiile din spital corespunzător perioada de convalescenta; mâncare a dispărut, pacienta
manifestata prin O determin sa consume lichide suficiente; primind o alimentatie uşor
inapetenta si consum O determin sa consume fructe proaspete, digerabila, la sfârsitul celor sase
insuficient de alimente lapte, legume si carne slaba ore pacienta nu mai prezenta
si lichide dificultate in a se alimenta si
hidrata.
Nevoia de a Datorita lipsei de Pe parcursul a - Efectuarea de baie generala in seara pun perfuzie - pacienta nu prezintă afecţiuni ale
avea informaţii, pacienta doua zile premergătoare intervenţiei; endovenoasa pielii;
tegumentele prezintă dificultate in pacienta sa fie - Facem cu o zi inainte de interventie, cu ser - tegumentele pacientei sunt
curate si pregatirea informata cu toaleta regiunii, indepartarea pilozitatii, fiziologic curate si integre, pacientei
integre tegumentelor, privire la facem dezinfectia regiunii cu alcool 70 si 500 ml facându-i-se baie generala;
mucoaselor si fanerelor pregătirile se acopera cu compresa sterila; - am indepartat lacul de pe unghii;
pentru actul operator preoperatorii; - Cu ocazia pregătirii câmpului operator, pacienta nu prezintă pilozitate in
cauzata de lipsa Pacienta sa observ daca in vecinatate nu exista puncte zona operatorie;
cunoştinţelor medicale, prezinte de folicultura, eczeme, intertigo, deoarece - inainte de intrarea in sala de
manifestate prin tegumentele, acestea sunt surse de infecţie operaţie pacienta si-a golit vezica
prezenta pilozitatii in mucoasele si preoperatorie; urinara si i-am făcut clisma
regiunea câmpului fanerele - îndepărtez lacul de pe unghiile pacientei; evacuatoare;
operator, prin prezenta pregătite pentru - Atentionez pacienta sa nu-si mai dea cu - in timp de doua zile pacienta a
rujului pe buze si operaţie in timp ruj; acumulat informaţiile necesare cu
lacului de unghii. de 2 zile. - masor functiile vitale si le notez in F.O.; privire la pregatirea preoperatorie,
atentionez pacienta ca inaite de intrarea in ea fiind pregătită pentru
sala de operaţie sa-si goleasca vezica interventia chirurgicala
urinara;
- pregătesc materialele necesare pentru
perfuzie.
CAZUL NR. 3

I. Prezentarea cazului
Doamna P.C., in vârsta de 42 de ani, căsătorită, cu domiciliul in Bucureşti, de profesie
invatatoare, se prezintă la Spitalul de Urgenta in 03 martie 2012 ora 18, si este internata in
secţia de Chirurgie cu diagnosticul de colecistita acuta.
In urma interviului, bolnava acuza dureri in hipocondrul drept, greaţa, vărsături,
pirozis, eructatii, frison, balonari postprandiale si scaune diareice.
La examneul obiectiv se evidentiaza contractura musculara si diareea. La internare s-au
masurat T.A. = 130/90 mmHg, P=82 batai/min, G=70 Kg, R = 18 respiratii/min si T= 38,5°C.
II. Culegere de date
Nume si prenume: P.C.
Vârsta: 42 ani
Sex: Feminin
Stare civila: Căsătorit
Limba vorbita: Româna
Religie: Ortodox
Rasa: Alba

Examenul obiectiv:
Stare generala: Alterata
Stare de conştienta: Prezenta
Stare de nutritie: Buna
Facies: Palid
Tegumente si mucoase: Palide T=38,5°C
Respiraţia: 18 r/min
T.A = 130/90 mm Hg, P= 82 batai/min,
G= 70 Kg
Pacienta prezintă contractura musculaturii regiunea abdominale in hipocondrului
drept si hipogastru si durere in zona colecistului. Mictiuni fiziologice: D = 17000 ml/zi

III. Problemele pacientei

Durerea si Anxietate
Eliminări inadecvate (scaune diareice si vărsături)
Hipertermie 38,5°C
Nu doarme si nu se odihneşte corespunzător

NEVOI PRIORITARE
1. nevoia de a evita pericolele
2. nevoia de a elimina
3. nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale
4. nevoia de a dormi si a se odihni
CAZUL 3
PLAN DE NURSING
Planul de nursing pe 3 zile al doamnei P.C. de 42 ani
Nevoia Diagnosticul Obiective Interventii Evaluare
fundamentala Autonome Delegate
Nevoia de a evita Pacienta prezintă dureri - Pacienta sa -si - pun comprese alcoolizate pe abdomen si - administrez medicatia - dupa trei zile pacienta
pericolele puternice in hipocondrul diminueze aplicaţii calde; analgezica si antispastica. prezintă o stare de bine si
drept si anxietate datorita durerea in termen - creez un mediu liniştit de relaxare; confort.
procesului inflamator de la de trei zile - conving pacienat sa aiba încredere in echipa
nivelul colecistului, medicala;
manifestata prin: dureri in - asigur repaus fizic si psihic;
hipocondrul drept, - explic pacientei ce proceduri medicale va
anxietate, teama suporta;
- pregătesc pacienta pentru examenul radiologie
al cailor biliare.
Nevoia de a Pacienta prezintă scaune Pacienta sa fie in primele zile pacienta va primi o alimentatie administrez pacientei - am administrat
elimina diareice, greaţa , vărsături hidratata hidrica; medicatia simtomatica; medicatiei simptomatica;
si imposibilitatea de a se fiziologic in servesc pacientei ceaiuri neindulcite de menta si administrez analgezice, - am administrat un regim
hidrata corespunzător, termen de trei zile de muşeţel, supa de morcovi si zeama de orez; spasmolitice si adecvat stării actuale;
datorita inflamatiei treptat introduc in alimentatia bolnavei mici antimicrobiene. - pe parcursul celor 3 zile
colecistului, manifestata cantitati de carne skaba fiarta, brânza de vaci, pacienta a fost hidratata
prin deshidratare, adinamie, pâine prăjită; corespunzător si are un
tegumente si mucoase pregătesc pacienta pentru sondaj duoadenal. tranzit intestinal
uscate. fiziologic.
Nevoia dea- Pacienta prezintă Pacienta sa aiba - supraveghez si notez in F.O. funcţiile vitale: recoltez produse pentru
sipastra imposibilitate in a-si pastra temperatura puls, T.A., respiraţie si temperatura; examene de laborator;
temperatura in temperatura corpului in corporala in - hidratez pacienta in funcţie de pierderile de administrez medicatia
limite normale limite normale datorita limitele normale lichide si electroliti prin transpiraţie; antiinfectioasa.
procesului infectios de la 36-37°C, in 3 - aplic pungi cu gheata in axile;
nivelul colecistului, zile. - temperatura in camera va fi de 2 IOC.
manifestata prin
temperatura ridicata si
transpiraţii ambundente.
Nevoia de a dormi Pacienta prezintă dificultate Pacienta sa poata - incurajez pacienta sa comunice; Administrez pacientei - pacienta este mult mai
si de a se odihni in a dormi si a se odihni dormi 8 ore pe zi - creez un climat de încredere si de siguranţa; sedativele prescrise de relaxata si liniştita;
datorita anxietatii si durerii, in decurs de 3 zile - informez pacienta cu privire la boala de care catre medic - in timp de trei zile ea a
manifestata prin insomnie suferă; reuzit sa doarma 7 ore pe
si nelinişte - întocmesc împreuna cu pacienta un orar de noapte.
odihna;
- invat pacienta sa practice tehnici de relaxare;
- asigur condiţii optime in camera pentru sporirea
confortului;

35
3. concluzii
In aceasta lucrare am avut posibilitatea sa tratez un aspect al meseriei de asistent
medical, si anume posibilitatea de dialoga cu pacienţii, de a avea o legătură strânsa cu
pacientul. Astfel a trebuit sa cunosc stările sufletesti prin care au trecut pacienţii, sa incerc
sa-i linistesc si sa-i încurajez sa poata trece peste aceste situatii. Eforturile mele in acest sens,
nu au avut răspunsul in cazul domnului M.S. in vârsta de 21 de ani, care fiind la prima
internare a avut o atitudine negativa fata de actul medical, fiind convins ca boala sa este
necrutatoare si ca eforturile medicului si asistentei medicale sunt de prisos.
Celelalte doua paciente, doamna A.M. in vârsta de 39 ani si doamna P.C. in vârsta de 42
de ani, urmărite de mine pe parcursul spitalizării, au fost mai cooperante, ceea ce s-a
materializat intr-o buna colaborare. Lor le-am putut explica diferite proceduri medicale,
reuşind in acest fel sal le câştig încrederea, sa le reduc teama, bolnavii ştiind ceea ce urmeaza
sa lifaca. In cazul celor trei pacienţi îngrijiţi de mine, pe parcursul spitalizării nu au aparut
complicaţii, singurele probleme postoperatorii au fost: sonda vezicala, sonda de oxigen, tubul
de dren. Un alt aspect al îngrijirii acordate de către mine a vizat reacţia si activitatea familiei
si a pacienţilor vis-a vis de adaptarea psihosociala a pacientului. Astfel a aparut o problema
in cazul doamnei A.M., care nu a putut beneficia de prezenta famliei timp mai îndelungat asa
cum si-ar fi dorit si as fi dorit si eu. înaintea externării am purtat discuţii cu pacienţii, le-am
explicat imortanta respectării indicaţiilor medicale privind modul de viata, eventual
tratamentul urmat la domiciliu, prezenta la control la data stabilita de medic si nu ultimul
rând daca apar complicaţii.
IV. ANEXE

ANEXA 1

PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Bilanţul preoperator
Bilanţul preoperator cuprinde examinari curente: HLG, grup sanguin, Rh, uree
sanguina, glicemie, VSH, TC, TS, timp Hawel, timp Quik, examen de urina, examne
radiologie, examne toracic, EKG, colecistografie. In funcţie de vârsta si stările biologice
existente, medicul poate sa solicite si alte examinari: fibrinogen si colesterol. Alimentatia din
preziua operaţiei este uşor digerabila, seara nu mai mănâncă, eventual primeşte o cana cu
ceai, pâine prajta, brânza de vaci. Se face o clisma evacuatoare seara si dimineaţa.
Ingijiri specifice: tratarea unei eventuale infecţii cu antibiotice prescrise de medic, dupa
antibiograma începând cu mai multe zile inainte de interventie si continuind dupa aceea.
Corectarea anemiei, deoarece in unele afecţiuni sângerarea este importanta si repetata ceea
ce predispune la complicaţii postoperatorii si tromboze. La nevoie se face transuzie.
Pregatirea psihica a pacientului: consta in informarea acestuia despre riscurile intervenţiei
chirurgicale si se cere consimţământul. Pentru minori si pacienţi in stare foarte grava este dat
de de familie si suprimam orice nelinişte. Se pune bolnavul in legătură cu persoanele cu
interventie asemanatoare si cu evoluţie favorabila. La indicaţia medicului se administreaza
calmante. I se acorda pacientului îngrijiri igienice, dus, baie generala sau parţiala, îngrijirea
infecţiilor stomatologice sau sau de alt tip. Urmarirea funcţiilor vitale si vegetative inclusiv
notarea in F.O.( facies, respiraţie, T.A., P, diureza). In dimineaţa intervenţiei, bolnavul se lasa
sa doarma mai mult, i se face toaleta, schimbarea lenjeriei de corp, la femei se indeparteaza
lacul de pe unghii, se prinde parul, se indepartectza protezele dentare mobile, se trimite
bolnavul sa urineze, se controleaza in salon funcţiile vitale, la indicaţia medicului se
administreaza un somnifer uşor si vagolitic (pentru eliminarea vărsăturilor), se conduce
pacientul până la sala de operaţie unde se da in grija asistentei de la sala pentru a nu creea
acestuia impresia ca este părăsit. Pregatirea camerei: patul cu lenjerie curata, sa fie prevăzut
cu muşama si aleza, iar in camera sa fie o temperatura de 18-2CrC. Pregatirea materialului
pentru reanimare postoperatorie, trusa de perfuzie si transfuzie, medicamente cardiotonice,
sursa de oxigen, aspiratorul, tensiometrul, termometrul, borcan pentru diureza si tavita
renala.
ANEXA 2

ÎNGRIJIRI POSTOPERA TORIE

Transportul pacientului din sala in salon, va fi făcut de către asistena, invelit cu o

patura.
Asistenta va urmării: pulsul la artera carotida, daca functioneaza perfuzia, daca pipa
Guedel este in gura. Trecerea bolnavului de pe brancarda pe pat va fi facuta cu blindete.
Perioada postoperatorie este o perioada critica si necesita supraveghere si indicaţii din
partea medicului reanimator. Faciesul si tegumentele, apariţia transpiraţiilor, constituie o
urgenta ce trebuie semnalata imediat medicului (soc). Cianoza demonstrează o proasta
oxigenhre, in acest caz se administreaza oxigen si se anunţa imediat medicul.
COMPORTAMENTUL: unii pacienţi sunt foarte agitati la trezire, incearca sa
coboare din pat sau sa-si smulgă pansamentul, vor fi imobilizaţi sau sedaţi.
RESPIRATIA: se urmăreşte daca se efectueaza cu dificultate (din cauza toxicului
anestezic), daca apare jena la respiraţie se vor aspira secreţiile.
PULSUL: dupa anestezia generala este in general bine bătut, daca este filiform se
anunţa medicul.
T.A.: vrabusirea ei trebuie semnalata imediat medicului.
FIXITATEA PANSAMENTULUI: imbibarea cu serozitate este fiziologica, daca
pansamentul se imbiba cu sânge se anunţa medicul. Poziţia tubului de dren, supravegherea
continututlui de dren, se va urmării evacuarea vezicii urinare, modul in care se evacueaza,
spontan sau prin sondaj, se combate durerea conform indicaţiilor primite.
COMBATEREA COMPLICAŢIILOR: vărsăturile se combat prin spalatura gastrica.
Medicamentele se administreaza numai la indicaţia medicului.
ANEXA 3

TEHNICA TUBAJULUI DUODENAL

Definiţie: prin tubaj duodenal se intelege introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor realizând o comunicare intre douden si mediu extern.
Scop: explorator, terapeutic, alimentatia artificiala, aspiraţie.
Ca scop explorator tubajul duodenal se executa prin extragerea conţinutului duodenal
format din conţinuţi gastric cuprins in douden, bila, suc pancreatic si secreţia proprie a
mucoasei duodenale. Tubajul duodenal permite o apreciere a funcţiilor cailor biliare
extrahepatice si a puterii de concentrare a veziculei biliare, precum si descoperirea unor
aspecte anatomo-patologice ale aunor organe (duoden, caile biliare, pancreas) care modifica
aspectul, cantitatea, compoziţia chimica sau morfologica a sucurilor obtinute prin tubaj.
Prin tubaj se mai pot pune in evidenta bolile parazitare ale duodenului si cailor biliare.
Ca scop terapeutic, tubajul duodenal se executa pentru drenarea cailor biliare precum
si pentru introducerea prin sonda a unor medicamente cu acţiune directa asupra ficatului, a
cailor biliare sau a tubului digestiv. In scopul alimentaţiei artificiale se introduc prin sonda
lichide hidratante si alimente lichide in organismul bolnavilor constienti sau in imposibilitate
de înghiţire. Tubajul duodenal se mai poate efectua si in scopul aspiraţiei continue, in cazul
ocluziilor sau subocluziilor intestinale, precum si postoperator dupa unele interventii pe tubul
digestiv. Natura tehnicii este sterila.
Materialul necesar:
- sonda doudenala Einhorn sterila;
- doua seringi sterile de 20 ml;
- tavita renala;
- stativ cu 10 eprubete curate si uscate;
-o pensa;
- aleza;

- muşama;

- sulfat de Mg 33% steril;

Daca tubajul se executa in scopul alimentaţiei sau hidratarii bolnavului, se vor pregătii
soluţiile respective încălzite la temperatura corpului.
Presatirea fizica si psihica a bolnavului
 Se informeaza pacientul asupra necesitatii tehnicii, se cere cooperarea. In ziua tubajului
bolnavul nu va mânca, nu va bea si nu va fuma.
Derularea tehnicii propriu-zise: se aseaza pe pat muşamaua si aleza, apoi se aseaza
bolnavul la marginea patului in poziţie sezănda. Asistenta se va spala pe mâini cu apa si
săpun, va umezii sonda si va introduce oliva sondei pâna in faringe, apoi va invita bolnavul sa
inghita oliva prin câteva deglutitii repetate pâna când aceasta se va angaja pe esofag. De aici
sonda progreseaza uşor datorita mişcărilor perstaltice ale esofagului trecând repede prin
cardia. Când marcajul de 45 cm a ajuns la arcada dentara, oliva sondei se gaseste in stomac.
Bolnavul va fi culcat in decubit lateral drept cu trunchiul uşor ridicat si capul uşor lasat in
jos, coapsele sunt flectate pe bazin. Sub partea dreapta a bolnavului se poate aşeza o perna
cilindrica sau o patura facuta sul. In aceasta poziţie sonda se adapteaza micii curburi a
stomacului si inainteaza sub influenta mişcărilor peristaltice incet spre pilor. Sonda
progreseaza cu câte 1-2 cm la 3-5 minute, când diviziunea 65 ajunge la arcada dentara, oliva
sondei se afla in fata pilorului. Daca sonda a pătruns in douden, dupa câteva minute incepe sa
curgă prin ea sucul duodenal care se recunoaşte dupa culoarea aurie.
Verificarea poziţiei sondei: insuflarea cu 60 ml aer cu ajutorul seringii, se aspira dupa
un minut si daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai puţin de 20 ml de aer.
Se introduc 10 ml lapte prin sonda care numai poate fi extras daca sonda a ajuns in
duoden, dar poate fi extras daca sonda se gaseste in stomac. Dupa ce sonda a ajuns la
destinaţie, se va lasa sa curgă continutul duodenal prin sonda 40 ml dintr-o soluţie de Mg
33%, la temperatura de 37°C dupa care se penseaza gâtul liber al sondei. Prezenta sulfatului
de Mg contracta vezicula biliara eliminâbd continutul. Astfel la 15-30 minute se obţin prin
sonda 30-40 ml bila vâscoasa de culoare inchisa castanie (bila B veziculara).
Dupa golirea veziculei biliare se scurge prin sonda o bila clara, limpede care provine
direct din ficat (bila C hepatica). Aceasta se va recolta in recipiente mari putându-se capta in
cursul unei şedinţe pâna la 500-800 ml bila.
Bila A, B, C va fi captata in eprubete separate si trimise la laborator. Extragerea sondei
se face printr-o mişcare hotărâtă dar precauta, se va avea grija sa nu se scurgă continutul
sondei inapoi in faringe de unde ar putea fi aspirat de bolnav. In acest scop este bine ca
sonda, inainte de indepartare sa fie insuflata cu citiva ml de aer, iar extremitatea externa sa
fie inchisa prin compresiune.
Dupa terminare se va da bolnavului un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura, apoi va fi
condus in salon, si aşezat pe pat ca sa se odihneasca. Nu necesita îngrijiri speciale dupa
tehnica.
BIBLIOGRAFIE:

- URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

de Lucretia TITIRCA, Editura MEDICALA
- CHIRURGIE
sub redacţia Al. PRISCU, Editura Didactica si Pedagogica Bucureşti
- MEDICINA INTERNA
sub redacţia C. BORUNDEL, Editura ALL
- TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI
de dr. C. MOZES, L. CRÂINIC, Editura si Pedagogica Bucureşti
- ANA TOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Editura si Pedagogica Bucureşti