I.

ARGUMENT
Colecistita acută este o boală caracterizată prin inflamarea
vezici biliare și colecistului.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele
de îngrijire specifice pentru un pacientcu Colecistită acută.
Problemele pe care le poate prezenta un pacient cu
Colecistită acută și de care trebuie să țină seama asistentul
medical la întocmirea planului de îngrijire sunt:durere in
hipocandru drept,greață, vărsăturii, febră,frisoane.
Obectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv1-Noțiuni generale de anatomie și fiziologie
Obiectiv2-Prezentareagenerală a afecțiunii
Obiectiv3-Rolul autonom și delegat al asistentului
medical în îngrijirea pacientului cu Colecistită acută
Obiectiv4-Procesul de îngrijire al unui pacient cu
Colecistită acută
Obiectiv5-Educația pentru sănătate la un pacient cu
Colecistită acută
Dezvoltarea obiectivelor pacientului au la bază următoarele
componente profesionale:
1.Urmărirea și notarea în foaia de observație a funcțiilor vitale
și vegetative.
2.Cunoașterea și aplicarea regimurilor dietetice în diferite boli.
3.Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificare
priorităților în îngrijirea pacientului și clasificarea unui plan al
tuturor activităților de îngrijire.
3
4.Cunoașterea stilului de viață,a condiților de trai și de muncă,
a efectelor asupra srării de sănătate.
5.Asigurarea mediului adecvat odihnei și supravegherea
bolnavului.
6.Cunoașterea metodelor de administrare a medicamentelor.
7.Acordarea de îngrijiri pentru prevenirea complicațiilor în
diferite afecțiuni.
8.Cunoașterea pregătirii bolnavilor și a materialelor necesare
pentru recoltăride produse biologice,patologice.Explorări
funcționale,examen radiologic etc.
9.Realizarea educației în scopul prevenirii complicatiilor și
menținerea unui grag ridicat de sănătate.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienți cu Colecistită
acută s-a finalizat prin analiza unui caz cu Colecistită acută –
caz pentru care s-a elaborat un interviu .Pe baza interviului
realizat s-au evidențiat problemele de dependență specifice la
nivelul celor 14 nevoi fundamentale –conform principiului
Virginiei Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu
Colecistită acută respectând obiectivele generale ale
proiectului.Pe plan au fost evidențiate problemele de
dependență, obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome și
delegate aplicate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

4
 II. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLECISTITĂ ACUTĂ
Obiectivul 1

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULU

ȘI A CĂILOR BILIARE

Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care îndeplinesc

importanța funcției de digestie și absorbție a alimentelor,el este compus
din tubul digestiv și glandele sale anexe.
Aparatul digestiv se împarte în două segmente:
Cefalic-cuprinde cavitatea bucală cu glandele anexe și faringele.
Truncal-cuprinde porțiunea de la esofag până la anus:esofag ,stomac,
intestin subțire ( duoden,jejun,ilion),intestin gros( cec, apendice ,colon
ascendent, transvers,descendent,sigmoidian și rect)
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt :ficatul și pancreasul.
Anatomia ficatului
Împreună cu căile biliare ficatul formează un tot funcțional. Ficatul
fiind cea mai mare glandă din corpul uman.
Așezare: este situat în cavitatea abdominală, sub mușchiul diafragm
care separă toracele de abdomen. În spatele său se găsesc vasele mari
vena cavă, artera aortă și canalul toracic. În față se găsește peretele
abdominal, deasupra prin intermediul diafragmului, se învecinește cu
plămâni și inima, în jos cu rinichiul drept, intestinul gros, stomacul iar în
stânga cu splina.
Configurația externă: Are o constistență fermă și o culoare brună, o
greutate aproximativ 1500 g dacă este golit, greutatea poate sa ajunga la
1800 – 2000 g dacă este plin cu sânge. Are forma unui ovoid tăiat oblic,
având 28 de centimetri în sens transversal și 16 centimetri în sens antero-
posterior.
Ficatul prezintă două fețe și două margini.
Fața superioară (diafragmatică) este divizată în doi lobi stâng și drept
care sunt delimitați de ligamentul faciliform, întins de la fața superioară a

5
 ficatului la diafragmă. Prin intermediul diafragmei fața superioara vine în
raport cu inima, invelită de pericard și cu bazele celor doi plămâni.
Fața inferioară (viscerală) este parcursă de trei șanțuri:
 șanțul antero – posterior (sagital) drept prezintă, în segmentul anterior,
fața cistică în care se găsește vezica biliară, iar în segmentul posterior
vena cavă inferioară.
 șanțul antero – posterior (sagital) stâng conține, în segmentul anterior,
ligamentul rotund, iar în segmentul posterior cadranul fibros Arantius.
 șanțul transvers reprezintă hiliul ficatului locul de intrare și ieșire al
elementelor pendicului hepatic, intră artera hepatică, vena poartă, nervi
hepatici, ies limfaticele și căile biliare.
Cele trei șanțuri împart fața viscerală a ficatului în patru lobi: lobul
stâng, lobul drept, lobul pătrat, lobul caudat.
Marginea inferioară este ascuțită, prezintă două incizii una stângă
incizura ligamentului rotund, cea de-a doua la dreapta incizură cistică,
ocupată de fundul vezicii bliare.
Marginea posterioară aparține feței superioare a ficatului. Pe ia se află
aria nudă a ficatului, care este lipsită de peritoneu și aderă intim la
diafragmă prin tracturi conjuctive.
Mijloacele de fixare sunt reprezentate de ligamente, vena cavă
inferioară și pendiculul hepatic.
Structura:Sub peritoneul hepatic ,care formează tunica seroasă și sub
stratul subseros se gasește capsula fibroasă a ficatului descrisă de
Glisson, numită și tunica fibroasă a ficatului.Ea se continuă cu o masă de
țesut conjuctiv din hiliul ficatului, care pătrunde în interiorul organului în
lungul ramificaților vena poartă, artere hepatice, canalelor biliare, vasele
limfatice și nervilor, alcătuind capsula fibroasă perivasculară, o parte a
capsulei descrisă de Glisson,ea imparte paranchimul hepatic în lobuli.
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică și funcțională a
ficatului.În structura lui distingem :capilare sangvine, celule hepatice și
canalicule biliare.În centru are o venă centrolobulară, iar la periferie prin
alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spațiile portale
(Kiernan).
Aceste spații conțin:țesut conjuctiv, o ramură a venei porte, o ramura a
arterei hepatice,un canal biliar,limfatice și nervi.Sângele circulă de la
spațiul port spre vena centrolobulară,iar bila din centrul lobului spre
spațiul portal.

6
 Celule hepatice sunt așezate în cordoane celulare, sunt dispuse sub
formă de plăci sau lame celulare. Între celulele hepatice și peretele
capilarelor se află spațiul de trecere Disse. Între celulele endoteliului
vascular se situează celulele Kupffer, fagocite ce participă la degradarea
hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare
spații înguste numite canalicule biliare, care nu au pereți proprii. Spre
periferia lobulului, canaliculele biliare își constitue un perete propriu,
numit colangiolă. Colangiolele din lobulii învecinați se unesc între ele și
formează la nivelul spațiilor Kiernan, canalicule biliare perilobulare.
Canalele biliare perilobulare se unesc între ele și dau naștere la două
canale hepatice drept și stâng, corespunzătoare celor doi lobi ai ficatului,
care părăsind ficatul, la nivelul hilului se unesc și formează canalul
hepatic comun. După un traiect de trei – patru cm, canalul hepatic comun
se unește cu canalul cistic și alcătuiesc împreună canalul coledoc, care se
deschide în duoden, împreună cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei
mari.

Canaliculele biliare și canalele biliare perilobulare formează căile

biliare intrahepatice iar canalul hepatic comun și canalul coledoc
alcătuiesc căile biliare extrahepatice .Acinul hepatic reprezintă
subunitatea morfofuncțională a lobulului hepatic. Este constituit din
totalitatea celulelor irigate de același vas și care își varsă bila în acelaș
canalicul biliar.

Vascularizația ficatului este realizată de :

a) Artera hepatică ia naștere din trunchiul celiac. La început continuă

direcția acestuia și când întâlnește vena poartă se divide în două ramuri
terminale: hepatică proprie și artera gastro -duodenală.
 Artera hepatică proprie se divide la nivelul hiliului hepatic în ramura
dreaptă și stângă. Dă o serie de colaterale: artera gatrică, artera cistică,
ramuri terminale.
 Artera gastro -duodenală are traiect descendent și la dreapta.
b) Vena poartă asigură circulația funcțională a ficatului. Ea colectează
sânge venos din întreg tubul digestiv subdiafragmatic, din pancreas și

7
 splină. Vena poartă se formează retropancreatic prin unurea trunchiului
venos format de vena lienală și vena mezenterică inferioară, cu vena
mezenterică superioară.

Inervația ficatului se face prin fibre precanglionare simpatice pe care

ficatul le primește de la plexul celiac și fibre precanglionare
parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.

Căile biliare etrahepatic sunt constituite din:

a) Calea biliară principală reprezentată de canalul hepatocoledoc.
Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale
hepatice,drept și stâng.El coboară în marginea liberă a micului epiplon și
fuzionează,la nivelul margini superioare sau înapoia primei porțiuni a
duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica biliară, formând canalul
coledoc.Acesta descrie o curbură cu concavitatea spre dreapta și anterior
și se termină la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua porțiuni a
duodenului.Măsoară in medie 2-3 cm ,iar calibrul este de 5mm.
Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal,
retroduodenal,retropancreatic și intraparietal(în peretele duodenului).Se
termină printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu
acesta în ampula hepatopancreatică a lui Vater.În această zonă există o
importantă formațiune musculară (sfincterul lui Oddi),a cărei funcționare
corectă asigură tranzitul normal al bilei spre duoden.
b) Calea biliara accesorie reprezentată de vezicula biliară și canalul
cistic.
Vezicula biliară (colecistitul) este un rezervor anexat căilor de
excreție a bilei,în care acesta se acumulează în intrevalul dintre
prânzuri.Este situată în fosa veziculei biliare de pe fața viscerală a
ficatului.Are o lungime de aproximativ 8-10 cm și o capacitate de 40ml.
Prezintă 3 porțiuni : fundul, corpul și colul.
Structura veziculei biliare: la exterior este acoperită de peritoneu
(tunica seroasă) Sub aceasta se zărește un strat subseros bine dezvoltat,
de natura conjuctivă laxa. Urmează tunica fibro-musculară, formată din
țesut colagel predominant și fibre elastice în care sunt cuprinse fibre
musculare netede formând mănunchiuri orientate oblic. Împreună cu

8
fibrele longitudinale și circulare, acestea formează o rețetă în care fibre
cu orientare diferită se continuă unele cu altele.
Vascularizarea vasului biliar este legată de vascularizarea ficatului :
Artera cistică are origine în ramura dreaptă a arterei hepatice
pătrunde în vezicula la nivelul gâtului și se împarte în ramurile dreapta și
stânga.
Venele cistice (două) sunt satelite artere. Se varsă în ramura dreaptă
a venei porte.
Limfaticele drenează limfă din mucoasă și plexul subseros.
Inervația veziculei biliare este făcută de fibre vegetative (simpatice
și parasimpatice) care vin în plexul hepatic anterior și posterior.

9
Obiectivul 2
COLECISTITA ACUTĂ

a) Definiție
Colecistita acută este o inflamație mai gravă a veziculei biliare ,
care uneori cuprinde și căile intrahepatice sau extrehepatice.Boala
survine mai des după o colecistită calculoasă însă poate fi cauzată și de
alți factori infecțioși (febra tifoidă, pneomonia,afecțiuni intestinale).
b) Clasificare
 Colecistita acută catarală, este afecțiunea cea mai frecventă,
reprezentând stadiul inițial de boală. Se întâlnește în cursul infecțiilor
colici biliare, streptococice, pneumococice. Această formă de colecistită
se poate vindeca în câtevazile sub tratament medicamentos.
 Colecistită acută purulentă, evoluează cu stare generală alterată de la
început, persistența simptomelor sub tratament și tendință la perforația
veziculară (peritonită localizată sau generalizată)
 Colecistia acută gangrenoasă este forma gravă care alterează profund
starea generală cu evoluție rapidă către perforația veziculei biliare și
peritonită secundară.
c) Etiologia
După mecanismul de producere, colecistitele acute pot fi primare și
secundare. Colicistita acută primară este rară. Majoritatea colecistitelor
acute sunt secundare unei obstrucți a regiuni infundibilo-cervico-cistice
prin calculul sau anomalie (cudura cisticului, veziculă septată), supra
infecția cu diverși germeni (enterococ stafilococ).
d) Simptomatologie
Debut brusc prin:
 frison, febră (39-40 C), stare generală alterată;
 durere intensă în hipocondrul drept și apărare locală, cu iradiere în
umărul drept ( 5% când apare pe fond dlitiazic) în spate ( când se
asociază cu o pancreatită acută) sau în tot abdomenul (când se complică
cu o peritonită acută prin perforație veziculară);
 vărsături bilioase;
 icter cu bilirubilemie directă ( în calculoza coledocului sau colangiolită);

10
 uneori creșeri moderate ale amilazei serice și urinare (pancreatită acută
asociată);
e) Diagnostic
Diagnosticul pozitiv. Colică biliară rezistentă la analgezice, însoțită
de febră, apărare musculară și hiperleococitoză, la un bolnav cu trecut
litiazic.
Diagnostic diferențial. Colecistita acută trebuie difernțiată de
celelalte afecțiuni ale abdomenului acut, în special de :
 Pancreatita acută primară. Este mai frecventă la bărbați, sub 50 de ani,
durere în hipocondrul stâng și creșterea amilaziei serice și urinare.
 Ulcerul gastro-duodenal perforat. Apărare musculară mai intensă în
hipogastru cu tendință la extindere, dispariția matități hepatice și przența
luminozități semilunare subdiafragmatice.
 Apendicita acută. Durerea acută și apărarea musculară în fosa iliacă
dreaptă, sindrom dispeptic necaracteristic și hiperleucocitoză.
f) Evoluție și prognostic
Sunt în funcție de forma anatomo-clinică a boli pe care o îmbracă.
Formele clinico-evolutive ale colecistitei acute sunt:
 Hidropsul vezicular (colecistita hidropică) prezintă tlabloul clinic
general; colica abdominală, grață, vărsături, cefalee, agitație, uneori
subfebrilitate. Leziunile sunt exclusiv catarale: hiperemie, edem,
congestie.
 Empiemul vezicular (colecistita acută purulentă) are tablou clinic mai
exprimat : durere severă, febră importantă cu frisoane, leucocitoză peste
14.000 mm cubi.
 Colecistita acută gangrenoasă: bolnavul are o stare generală profund
altertă, facies palid, unghii decolorate, puls tahicardic și filiform, adesea
aflat în discordanță cu o temperatură moderată. Tensiunea arterială are
tendința de prăbușire. Bolnavul este acoperit de sudori reci, prezintă
tahipnee și oligurie. Leucocitoza depășește 15.000 – 20.000 mm cubi,
examenul local este în discordanță cu starea generală: se palpează un
abdomen destins, sensibil difuz, fără apărare. Dacă nu se intervine, în
scurt timp survine colapsul. Această formă este o urgență chirurgicală.

11
 Evoluția bolii depinde deci de extinderea procesului inflamator și de
gravitatea infecției.
g) Tratament
Colecistita acută prin complicațiile sale constituie o urgență medico-
chirurgicală.
Tratamentul medical constă în :reechilibrare hidro-electrolitic
administrând perfuzii i.v cu ser fiziologic,bicarbonat de Na și glucoză
10%.Se mai administrează antispastice,analgezice și antibiotice.
Ameliorarea dureri abdominale care se face prin administrareade
injecții i.m. cu Scobutil compus: 1 fiolă la 8 ore, Algocalmin 4-6 fiole/zi.
În formele hiperalergice sub strictă supraveghere se poate administra o
100-150 mg Mialgin la 6-8 ore. Dacă durerea nu cedează nici la acest
tratament și intervenția chirurgicală nu se impune, se poate încerca
perfuzie i.v. cu Xilină 1%. Se mai aplică pungi de ghiață pe hipocondrul
drept. Nu se administrează morfină pentru că aceasta crește spasmul
căilor biliare.
Spasmul căilor biliare și al duodenului , pentru combatere se
administrează Papaverina 320 g (8 fiole) în 24 de ore .
- Ampicilina i.v. 2 g la 4 ore + Gentamicină 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v. +
Metronidazol în perfuzie lentă 100 ml (500 mg) 2-3 ori/zi.
- Rifampicina 30 mg/kg/zi + Gentamicina (aceeași doză ca mai sus).
- Gentamicina (aceași doză ca mai sus) + Cetoxitina (cefalosporina din
generația a doua) 1-2 g i.m. sau i.v. la 8 ore.
 Tratamentul dietetic. În prima zi după criză acută se administrează
regim hidro zaharat : ceai slad de mușețel sau sunătoare. A doua si a treia
zi, dacă fenomenele dureroase cedează, se adaugă pâine prăjită și supă
mucilaginoasă de orez. Din a parta zi se introduc alimente usor
digestibile, neiritabile, cu valoare calorică ridicată: supă de zarzavat, cu
piure de legume, cartofi copți, carne de vită preparată rasol sau perișoare,
unt, compot, mere.
După externare bolnavul va ține un regim de curățare 6 luni-1 an : cu
legume fructe coapte (exclus cele cu coarjă groasă), iaurt, brânză de vaci,
cartofi, cereale fierte, ulei vegetal (de masiline) 30-40 g/zi, pui, pește,
borș. Sunt interzise carnea grasăde orice fel, afumăturile, brânza grasă și

12
 fermentată, ouă prăjite, varză, ceapă, nuci, condimente iuți. Sunt
recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracționat și în doze
crescute progresiv ( de exemplu : 300 ml morcov + 30 ml sfeclă + 90 ml
castravete)
 Tratamentu chirurgical. Colecistita acută este cea mai frecventă
complicație a litiaziei biliare (95% din cazuri) tratamentul indicat este
chirurgical și se efectuează în 3 situții:
- Operația de urgență se adresează pacienților care prezintă la internare o
complicație ( perforație, colicisto-pancreatită) sau la care boala
progresează rapid spre starea toxică.
- În majoritatea cazurilor se face operația precoce în primele 72 ore de la
internare, interval necesar pentru precizarea diagnosticului.
- Operația întârziată este rezervată pacientului cu simptome mai blânde .
În această situație se corectează mai întâi afecțiunile asociate pentru
micșorarea riscului operator. Tot o operație întârziată se face pacientului
cu simptome ușoare și difuze, la care diagnosticul nu este clar de la
început. În acest caz se intervine după 6-8 săptămâni de la criza acută
inițială. Aceasă abordare a boli necesită 2 spitalizări, o perioadă mai
lungă de incapacitate fizică și nu scade semnificativ mortalitatea și
morbiditatea față de operația precoce.
În colecistita acută se fac următoarele tipuri de intervenții
chirurgicale:
- Colecistectomia laparoscopia
- Colecistostomia
- Colecistectomia
h) Complicații
Complicațiile colecistitei acute sunt numeroase : colangită (datorită
unei calculoze coledociene), pancreatită acută (colecistopancreatită),
piocolecistit ( veziculă biliară cu puroi steril datorită antibioterapiei
masive), peritonită bilioasă, supurații periveziculare ( abces subfrenic
sau subhepatic), fistule biliodigestive.

13
Obiectivul 3
ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT AL ASISTENTULUI
MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
COLECISTITĂ ACUTĂ

Rolul autonom al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu

colecistită acută vizează compesarea parțială sau totală a lipsei sau diminuări
autonomiei, protejează, menține și promovează sanătatea; ușurează suferința;
stabilește procesul de îngrijire; favorizează reintergrarea în familie sau
societate.

Pentru îndeplinirea rolului necesită deprinderi și capacități profesionale

exercitându-le astfel:

 amplasează bolnavul în camere bine aerisite, asigură condiții de confot și

supraveghere permanentă a starii generale;
 supravegherea funcțiilor vitale și menținera valorilor aproape de limitele
normale;
 asigură repausul la pat, cu mobilizare activă în pat, în perioadele febrile și
de acutizare;
 asigură o alimentație lichidă și semilichidă în perioadele febrile cu aport
crescut cantitativ, dat fiind pierderile prin transpirații febră- pentru a
preveni dezechilibrul hidroelectrolitic; apoi când starea generală permite
se institue regim dietetic bogat în toate principiile nutritive;
 interdependent se satisfac nevoile afectate în funcție de starea generală,
de evoluție, de voință;
 pregătește bolnavul pentru radiografie baritată, tomografie computerizată
a abdomenului;
 asigură igiena corporală, vestimentară;
 urmărește curba termică cu înregistrări de mai multe ori pe zi;
 încurajează bolnavul să își dobândească independența însoțindu-l la
explorări și plimbări scurte, repetate;

14
 cu blândețe, răbdare să asculte pacientul și să obțină de la el problemele
care îl preocupă să îi respecte intimitatea și demnitatea în tot procesul de
îngrijire.

Rolul delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu colecistită

acută vizează abilitatea ei de a îndeplini sarcini și de a aplica îngrijiri
medicale sub prescripție medicală; supraveghează clinic bolnavul și efectele
terapeutice; participă și colaborază la aplicarea diverselor tehnici invazive de
îngrijire; aplică prescripțiile medicale iar în absența medicului asistentul
poate aplica intervenții și îngrijiri care au ca scop menținerea vieții pâna la
sosirea medicului.

Asistentului medical îi revin următoarele atribuții.

 Recoltări de sânge venos, urină, scaun;

 Reechilibrarea hidroelectrolitică prin perfuzie i.v. ;
 Poziționarea unei sonde naso-gastrice;
 Pregătirea preoperatorie fizică și psihică;
 înjecții-administrarea medicamentelor prescrise respectând doza și
supravegherea efectelor, aplică și administrează tratamentul prescris de
medic.

15
a.Fișa tehnica nr.1

Măsurarea, notarea și interpretarea valorilor de temperatură.

1. Definiție.
Menținera temperaturi în limite normale este necesitatea organismului de
a conserva o temperatură la un grad aproximativ constant, pentru a-și
menține starea de bine. Temperatura corpului se menține constantă datorită
echilibrului dintre termogeneză și termoliză.
2. Scop.
Evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză.
Scop explorator.
3. Locuri de măsurare.
Axilă, plica inghinală, cavitatea bucală,rect, vagin.
4. Materiale necesare.
- termometru maximal;
- casoletă cu tampoane de vată și comprese sterile;
- termometrul electronic sau cutanat;
- recipient cu soluție dezifectantă;
- tavă medicală;
- lubrifiant;
- alcool medicinal;
- ceas.
5. Pregătirea psihică.
Se explică procedura pentru a obține colaborarea pacientului.
6. Pregătirea fizică.
- se așează pacientul în poziția cea mai adegvată căi utilizate;
- decubit dorsal, pentru măsurarea în cavitatea bucală și axilă;
- decubit lateral, pentru măsurarea în cavitatea rectală .
7. Execuția.
- asistentul medical se spală pe mâini;
- scoate termometrul din soluția dezinfectantă, se clătește și se șterge cu o
compresă, se scutură, se verifică dacă este în rezervor mercurul;
- pentru măsurare în axilă se așează pacientul în poziție de decubit dorsal
sau poziția șezând;

16
- se ridică brațul pacientului;
- se șterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
- se așează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel
cu toracele;
- se aproprie brațul de trunchi, cu antebrațul flectat pe suprafața anterioră a
toracelui;
- dacă pacientul este slăbit agitat, precum și la copii brațul va fi menținut
în această poziție de către asistentă;
- se așteptă 10 minute, se retrage termometrul;
- se șterge termometrul cu tampon cu alcoo și se citește valoarea;
- termometrul maximal se menține timp de 10 minute iar cel electronic
până la semnalul emis.
8. Notarea/interpretarea.

Notăm grafic valoarea înregistrată în foaia de temperatură, printr-un

punct de culoare neagră așezat direct pe linia orizontală din rubrica
corespunzătoare pentru dimineața sau seară, unim astfel punctele
obținute și obținem curba febrilă.
Interpretarea

- valoarea normală,bolnav afebril – temperatură fiziologică 36 – 37 grade

C
- valori patologice;
- valori scăzute hipotermie ( sub 36 grade C)

- valori crescute, bolnav afebril hipertermie (peste 37 garde C)

o Subfebrilitate 37- 38 grade C.

o Febră moderată 38 -39 grade C.
o Febră ridicată 39-40 grade C.
o Hiperpirexie peste 40 grade C.
9. Îngrijiri, intervenție după tehnică.
- după măsurare, termometrul este bine curățat;
- termometrul electronic este dezinfectat și păstrat în dulapul de
instrumente;

17
- așezăm pacientul în pat în poziție confortabilă.
10. Observații.
- Măsurarea se face dimineața la trezire, înaintea toaletei sau a altor
activități, între orele 7-8 și seara între orele 16-17, în unele cazuri la
recomandarea medicului, măsurarea temperaturi se poate face periodic la
30 minute, o oră, 3 ore, 6 ore sau după administrarea unor medicamente.
- termometrul maximal se scutură până cand coloana de mercur coboară în
rezervor, in timpul scuturări termometrul se ține cape un creion;
- se susține termometrul la bolnavii adinamci, agitați, inconștienți, copii,
vârstnici;
- dacă valorile înregistrate sunt prea mici sau prea mari se repetă
măsurarea;
- umezeala modifică valoarea înregistrată.

18
b. Fișa tehnică nr.2

Măsurarea, notarea și interpretarea pulsului.

1. Definiție.
Pulsul reprezintă senzație de șoc la palparea arterei superficiale pe un
plan dur, este presiunea exercitată de coloana de sânge sincron cu
activitatea inimi percepută sub formă de șoc arterial sau de pulsație.
2. Scop.
- evaluarea funcției cardiovasculare, informații despre activitatea
inimi și starea arterelor;
- aprecierea răspunsului inimi la medicația cardiacă, activitate sau
stres;
- recunoaștere complicațiilor
3. Locurile de măsurare.
Orice arteră acsesibilă palpării ce poate fi comprimată pe un plan osos
sau vârful inimi: artera radială, artera carotidă, artera femurală.
4. Materiale necesare.
- ceas cu secundar sau cronometreu;
- creion sau pix de culoare roșie;
- foaie de temperatură.
5. Pregătirea psihică.
Se anunță paientul și se explică tehnica pentru a obține colaborarea, o
stare emotivă poate modifica valoarea.
6. Pregătirea fizică.
- repauz fizic și psihic de cel puțin 10-15 minute înainte de
măsurare;
- așezăm pacientul în poziție confortabilă în funcție de starea
generală;
- decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp,
articulația mâini în extensie, mâna în supinație;
- poziția sezândă cu antebrațul în unghi drept sprijinit pe suprafața
patului cu mâna în supinație și extensie.

19
7. Execuția.
- măsurarea la nivelul arterei radiale;
- asistenta își spală mâinile;
- reperează artera radială la extremitatea distală a antebrațului, pe
fața anerioară în șanțul radial(în continuarea policelui)
- se fixează vârful degetelor index, medius, inelar pe traiectul
arterei radiale îmbrățișând antebrațul cu policele;
- se exercită o ușoară presiune asupra arterei pe osul radius și se
percep pulsațiile sângelui în arteră timp de un minut.
8. Notarea/Interpretarea.
- se notează cifric în caietul personal, se notează numele
pacientului, salonul, data, ora, rata;
- se notează grafic în foaia de temperatură, pentru fiecare linie
orizontală se socotesc patru pulsații;
- notăm grafic valoarea înregistrată printr-un punct de culoare
roșie, așezat direct pe linia orizontală din rubrica
corespunzătoare;
- obținem curba pulsului prin unirea punctelor care indică valoarea
ratei cardicae măsurate bicotidian pe parcursul zilelor de
supraveghere și de îngrijire;
- interpretarea, normal, puls regulat, bine bătut, ritmic,
sincron,celeric;
- patologic puls slab, imperceptibil, aritmic asincron.
9. Observații.
- măsurarea pentru valoari exacte se face timp de un minut;
- măsurarea se face numai după un repaus fizic și psihic de 10-15
minute;
- măsurarea se face dimineața și seara, din oră în oră, la diferite
intervale recomandate de medic;
- curba pulsului normal este paralelă cu curba respirației și curba
temperaturi;
- frecvența pulsului crește paralel cu temperatura, la un grad de
temperatură pulsul crește cu circa 10 pulsații pe minut.

20
c.Fișa tehnica nr. 3

Puncția venoasă.

1. Definiție.

Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție în vederea recoltări de sânge pentru
examinări de laborator.

2. Scop.
- explorator ( recoltarea sângelui pentru examene de laborator,
introducerea substanțelor de contrast pentru investigații
radiologice)
- terapeutic (administrarea medicamentelor).
3. Locuri de elecție.

Venele de la plica cotului, venele antebrațului, venele de pe fața

dorsală a mâini, venele sub claviculare, vena femurală, vena maleorală
internă, vena jugulară și venele epicraniene (sugar și copil mic).

4. Materiale necesare.
- se pregătesc în funcție de scop;
- de protecție, perna pentru sprijinirea brațului, mușama, aleză;
- instrumentar și materiale sterile (ace, seringi de mărimi diferite,
holder cu ac dublu, vacutainere, fiole cu soluții medicamentoase,
soluții perfuzabile, flexulă);
- mănuși de unică folosință sau sterile, tampoane, garou, eprubete
uscate și etichetate, tăviță renală.
5. Pregătirea psihică.
- informăm și explicăm pacientului necesitatea proceduri;
- explicăm pacientului cum poate participa la procedură îl
anunțăm că e puțin dureroasă;
- încurajăm pacientul pentru ai reduce anxietatea ;
- îi obținem consințământul informat.

21
6. Pregătirea fizică.

Așezăm pacientul într-o poziție confortabilă atât pentru pacient cât și

pentru persoana care execută puncția (decubit dorsal, șezând pe scaun).

7. Execuția.
- identificăm pacientul;
- asistenta își spală mâinile și le dezinfectează își pune mănușile
pentru a prevni contaminarea;
- selectează locul potrivit de elecție;
- așează mușamaua sub brațul pacientului;
- aplică garoul la 5-8 centimetri deasupra locului de puncție
palpează vena;
- montează seringa și atașează acul;
- recomandă pacientului să strângă pumnul, astfel vena devine
turgescentă,
- dezinfectează tegument cu un tampon cu alcool folosind mișcări
circulare de la centru în afară cu câțiva centimetri;
- poziționează mâna nedominantă la 4-5 centimetri sub locul de
puncție și cu policele întinde pielea dreaptă pe venă;
- ține acul cu bizoul în sus cu mâna dominantă și introduce acul la
un unghi de 30-45 de grade deasupra venei;
- urmărește cursul venei și când sângele se întoarce prin lumenul
acului avansăm cu acul în venă 1-2 centimetri;
- în cazul recoltări continuăm puncția conform obiectivului;
- aspirăm sângele în seringă sau în vacutainere o cantitate
necesară pentru efectuarea analizelor indicate de medic;
- așezăm un tampon cu alcool pe locul puncției venoase și ușor
retragem acul și exercităm o ușoară presiune pe locul puncției 3-
5 minute sau până când se oprește sângerarea;
- aplicăm etichetele pe eprubete indicând numele și prenumele
pacientului proba recoltată, secția care trimite proba de sânge la
laborator.
8. Îngrijiri și intervenții după tehnică.
- așezăm pacientul în poziție comodă;

22
 - observăm faciesul pacientului, culoarea tegumentelor și măsurăm
pulsul;
- întrebăm pacientul dacă are stare de grață sau vomă;
- verificăm locul puncției pentru a ne asigura că nu s-a dezvoltat un
hematom.
9. Incidente și accidente.
- hematom prin infiltrarea cu sânge a țesutului perivenos;
- perforarea venei (retragem acul);
- amețeli, paloare, lipotimie, colaps (se întrerupe puncția și se
acordă ajutor de urgență, se anunță medicul).
10. Observații.
- pentru evidențierea venelor se pot face mișcări circulare cu brațul,
se poate introcuce mâna în apă caldă;
- pentru puncția venelor jugulare, pacientul se ațează transversal pe
pat cu capul atârnând la marginea patului.

23
d.Fisa tehnică nr. 4

Colecistografia.

1. Definitie.
Colecistografia prezintă radiografierea veziculei biliare (colecistului)
umplută cu substanță de contrast, administrată de obicei pe cale orală.
2. Scop.

Examinarea formei, poziției, conținutului, precum și contractilității

(dinamici) veziculei biliare, inclusiv descoperirea prezenței de calcul
radioopaci.

3. Pregătirea materialelor.
- prânz compus din ouă, smântână și unt cu pâine sau 50 g
ciocolată,carbune animal, triferment,substanță opacă (raziebil sau
acid iopanoic) ,antihistaminice.
- materialele pregătite se transportă lângă pacient.
4. Pregătirea psihică.
- se anunță pacientul și i-se explică necesitatea efectuări tehnici.
5. Pregătirea fizică.
- se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examinări, carbune
animal de 3 ori pe zi, câte două tablete și regim hiperprotidic,
- cu 1-2 zile înaintea efectuări colecistografie se administrează
pacientului un regim dietetic ușor digerabil, evitând alimentele cu
conținut bogat în celuloză și hidrocarbonate concentrate;
- în ziua precedentă examenului, la orele 12, se administrează un
prânz compus din ouă, smântână și unt cu pâine (provoacă
contracții puternice și golirea vezicii biliare), dacă acest prânz
provoacă accsese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50 g ciocolată
sau cu un sondaj evacuator;
- după masă se efectuează pacientului o clismă evacuatoare cu ser
fiziologic sau ceai de mușetel calduț, pentru evacuarea gazelor din
colon;

24
 - se testează toleranța la Razebil: după masă, la orele 16, se
administrează pacientului o tabletă care se dizolvă pe limbă, se
supraveghează pacientul pentru a se observa dacă nu are
hipersensibilitate la iod;
 dacă apar roșeață, senzație de arsură, furnicături, tahicardie,
grețuri, urticarie, amețeli, stare de rău general,pacientu are
hipersensibilitate la iod și se întrerupe administrarea;
 dacă pacientul suportă bine iodul (nu apar simptomele de
intoleranță) la 20-30 minute se administrează celelalte 3 tablete
Razebil, în decurs de 5 minute.
- se așează pacientul în decubit lateral drept, timp de 30-60 de minute;
- înainte de a se efectua radiografiase efectuează pacientului încă o
clismă evacuatoare.
- pacientul este condus la serviciul de radiologie (după 14-16 ore și
respectiv 10-14 ore, când vezicula biliară se umple cu substanță de
contrast);
- pacientul va fi ajutat să se dezbrace și se așează pe masa de
examinare, în cazul în care vezicula biliară nu s-a umplut cu substanță
opacă, se mai administrază 4 tablete de Razebil (sau 6 tablete de acid
iopanoic), iar examinarea se repetă a 3 zi;
- se administrează prânzul Boyden (două gălbenușuri de ou frecate cu
30 g zahăr sau 50 g ciocolată);
- se efectuează radiografii în serie, la intervale de 30-60-90 de minute.
6. Îngrijirea pacientului după efectuarea tehnici.
- pacientul va fi ajutat să se îmbrace și va fi condus la pat;
- se notează examenul în foaia de observație.
7. Observații.

Dacă se folosește acid iopanoic, între orele 18-20 se administrează

4-6 tablete de acid iopanoic, câte una din 10 în 10 minute, cu puțină apă,
fără ale sfărma, după care bolnavul va fi așezat în decubit lateral drept,
timp de 30-60 minute. De la administrarea substanței de contrast până la
terminarea examinării, pacientul nu va primi mâncare, băutură,
medicamente sau purgative și nu va fuma.

25
Obiectivul 4

PROCESUL DE ÎNGRIJIRE AL UNUI PACIENT CU

COLECISTITĂ ACUTĂ

A. CULEGEREA DATELOR

INTERVIU
1. Informații generale:
a. Numele și prenumele: ALEXA MĂRIOARA
b. Vârsta: 70 ani
c. Profesia: pensionară
d. Localitatea de domiciliu : Tg. Frumos
a. Diagnosticul la internare: colecistită acută
b. Data internări: 15-04-2023

2.Obișuințe de viață:
a. Consumatoare de: Alcool – Nu , Cafea – Da , Tutun – Nu , Drog – Nu
b. Alergii cunoscute: Nu are
3.Probleme de sănătate:
a. Antecedente medicale personale: Hipertensiune arterială;
b. Antecedente heredocolaterale: Fără importanță.
c. Motivele internării: Durere în hipocondrul drept, greață,
vărsături,febră.
d. Istoricul stări actuale: Pacienta în vârstă de 70 de ani se prezintă
pentru dureri în hipocondrul drept ,febra , greață , vărsături ce au
debutat în urmă cu cateva zile, se internează în clinica de chirurgie IV
pentru investigați și tratament.
4. Examenul clinic general:
e. Tegumente și mucoase: Normal colorate.
f. Înălțimea: 1.70 cm.
g. Greutatea: 70 kg.
h. Țesut celular subcutanat: Normal reprezentat.

26
 i. Sistem ganglionar și limfatic: superficial nepalpabil.
j. Aparat locomotor: Integru, articulații mobile.
k. Aparat respirator: Torace normal, mobilcu respirația murmur vezicular
prezent.
l. Aparat cardio-vascular: Șoc apexian perceput în spațiul V intercostal
stâng,
zgomote cardiace ritmice bine bătute fără sufluri, puls periferic palpabil
bilateral, TA= 140/80 mmHg, puls = 70 b/minut.
m. Aparat digestiv: Splină nepalpabilă, nepercutabilă dureri accentuate în
hipocondrul drept și epigastru. Examenul obiectiv la inspecție,
abdomenul
este suplu, mobil cu mișcările respiratorii, la palpare abdomenul este
dureros
fără formațiuni tumorale palpabile, la percuție sonoritatea este normală și
la
ascultație avem zgomote hidroaerice.
n. Aparatul uro-genital: Loje renale libere nedureroase, micțiuni
fiziologice.
o. Sistem nervos ți organe de simț: Orientat temporo-spațial. Tușeul rectal,
sfincterul anal este normal, ampula rectală cu pereți supli, conținând
materii
fecale de aspect și consistență normală.
5. Investigații:
a.Examenul sângelui
Hematologie
Test Rezultat Val. de referință
WBC* 13.3 4.0- 10.0/* 103 /µL
RBC* 4 3.8 – 5.2/*1003 µL
HGB* 11.4 12.0 – 16.0/ g/dl
HGT* 33.1 35.0- 47.0/%
MCV* 82.8 78.0-96.0/fL
MCH* 28.5 27.0-34.0/pg
MCHC* 34.4 31.0-36.0/g/dl
PLT* 250 150-400/*103µL
LYMPH%* 8.9 20.0-45.0/%

27
 MONO%* 5.3 0.0-12.0/%
NEUT%* 85.6 45.0-80.0/%
EO%* 0.1 0.0-5.0/%
BASO%* 0.1 0.0-2.0/%
LYMPH#* 1.19 1.0-4.0/*103µL
MONO#* 0.7 0.0-1.0/*103µL
NEUT#* 11.39 2.0-8.0/*103µL
EO#* 0.01 0.0-0.5/*103µL
BASO#* 0.01 0.0-0.2/*103µL
RDW-SD* 40.6 33.0-49.0/fl
RDW-CV* 13.5 10.0-15.0/%
PDW* 15.2 10.0-18.0-fl
MPV* 12.1 8.5-12.0/fL
P-LCR* 41.3 14.3-44.0/%
PCT* 0.3 0.12-0,40/%
IG* 0.07 0.01-0.04/*1003µL
IG%* 0.5 0.16-0.62/%
NRBC#* 0 0.000-0.015/*103µL
NRBC%* 0 0.000-0.030/%

BIOCHIMIE SÂNGE

Test Rezultat Val. De referință

CRP 4,75 0.01-0.50/mg/dl

Test Rezultat Val. De referință

Na 138 136-145/mmol/l
K 2.98 3.5-5.1/mmol/l
Cl 95 98-107/mmol/l

Test Rezultat Val. de referință

REZERZĂ 26.6 22-29/mmol/l
ALCALINĂ
GLUCOZĂ 104 82-115/mg/dl
UREE 35 16.6-48.5/mg/dl

28
 CREATININA 0.60 0.50-0.90/mg/dl
TGP 93 5-33/U/L
TGO 39 5-32/U/L
BILIRUBINA 0.32 0.01-0.30/mg/dl
DIRECTĂ
BILIRUBINA 0.86 0.10-1.20/md/dl
TOTALĂ
AMILIZA 78 28-100/U/L
LIPAZA 39 13- 60/U/L
b.Examenul urinei

Test Rezultat Val. de referință

Eritrocite 10 < 2celule /
camp(ob.40X)/
Leucocite >40 <3celule/
camp(ob.40X)/
Flora microbiană numeroasă
Absent/camp(ob.10X)//

c. Alte examene de specialitate:

Examen local: abdomen suplu depresibil mobil cu respirația, dureros la

palpare în hipocondrul drept. Ficat la 4 cm sub mușchiul costal, splină
nepalpabilă.

6. Tratamente:

a. Tratament medicamentos
Colecistita acuta trebuie tratată inițial in mediu spitalicesc prin hidratare
intravenoasă administrare de analgezice,antispastice, antibiotice
administrate intravenos,antiemetice și urmată de intervenția chirurgicală
de înlăturare a vezicii biliare din organism (colecistectomie),după ce
pacientul este stabilizat.

29
 7. Epicriză și recomandări la externare:
Pacienta se internează cu durere, cu localizare la debut în hipocondrul
drept, apoi în epigastru, care se accentuază progresiv, grețuri, vărsături,
febră. În urma examenelor clinice și paraclinice s-a stabilit diagnosticul
de colecistită acută. S-a instituit tratament cu antispastice, antibiotice,
antivomitive, antialgice, sedative antiinflamatorii, cu evoluție clinică
bună. După două zile de tratament se practică intervenție chirurgicală
(colecistectomie) cu evoluție post operatorie bună. Se externează în stare
vindecată cu recomandările:
1.Evitarea eforturilor fizice mari.
2.Respectarea regimului igieno-dietetic prescris.
3.Continuarea tratamentului conform prescripției medicale.
4.Control la MF.

30
B. NEVOILE FUNDAMENTALE AFECTATE-ENUNȚAREA
PROBLEMELOR DE DEPENDENȚĂ/DIAGNOSTICELOR DE
ÎNGRIJIRE

1.Nevoia de a se hidrata și a mânca.

Probleme de dependență:Alimentație inadecvata prin deficit
Diagnostic de îngrijire:Alimentație inadecvată prin deficit din cauza
procesului inflamator manifestat prin greață și vărsături.
2.Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.
Probleme de dependență:Dificultate în a-și menține temperatura
corpului in limitele fiziologice
Diagnostic de îngrijire: :Dificultate în a-și menține temperatura
corpului in limitele fiziologice, din cauza procesului infecțios
manifestat prin febră 39 grade celsius.
3.Nevoia de a evita pericolele.
Probleme de dependență:Disconfort fizic
Diagnostic de îngrijire: Disconfort fizic din cauza procesului
inflamator al vezici biliare manifestat prin dureri în hipocondrul
drept.
4. Nevoia de a dormi și a se odihni.
Probleme de dependență:Dificultate în a se odihni
Diagnostic de îngrijire:Dificultate in a se odihni din cauza anxietati
manifestată prin somn întrerupt cu diminuarea stări de confort .
5.Nevoia de a comunica
Problema de dependență:Dificultate in satisfacerea nevoi de a
comunica
Diagnostic de îngrijire:Dificultate în satisfacerea nevoi de a
comunica datorită statutului social defavorabil manifestată prin
retragere și izolare.

C. PLAN DE ÎNGRIJIRE

31
 Obiectivele
Problema de Intervențiile Evaluarea
Data de
îngrijire aplicate îngrijirilor
îngrijire

15.05.2023 -pacienta să fie -așez pacienta in -pacienta

-alimentație echilibrată hidro- poziție semișezânsă, prezinta greață
inadecvata prin electrolitic și șezând sau în decubit și vărsături
deficit nutrițional până dorsal cu capul într-o
la reluarea parte
alimentației PO -ajut pacienta în
-urmăresc ca timpul
pacienta să-și vărsăturilor,sprijin
diminuieze ind-o
greața și -o învăț să inspire
vărsăturile in profund
24 de ore -alimentez
-să fie pacienta
echilibrată parienteral
psihic conform
indicaților în
primele 2 zil
-observ aspectul
tegumentelor și
mucoaselor
-explorez
preferințele
pacientei asupra
alimentelor
permise și
interzise
-recoltez sânge
pentru analize de
laborator
-asigur un climat
cald ,confortabil
-încurajez pacienta
-îi explic scopul
intervenților
-administrez
medicația

32
 prescrisa de medic
-metoclopramid f
1/zi
-glucoză
5%1000ml
-
vitamine:B1,B2,B
6

16.05.2023 -alimentație -pacienta să fie -așez pacienta in În urma

inadecvata prin echilibrată hidro- poziție semișezânsă, intervenților
deficit electrolitic și șezând sau în decubit aplicate pacienta
nutrițional până dorsal cu capul într-o nu mai prezintă
la reluarea parte greață și
alimentației PO -ajut pacienta în vărsăturii
urmăresc ca timpul
pacienta să-și vărsăturilor,sprijinind
diminuieze o
greața și -alimentez
vărsăturile in pacienta
24 de ore parienteral
conform
indicaților în
primele 2 zil
-încurajez pacienta
-administrez
medicația
prescrisa de medic
-metoclopramid f
1/zi
-glucoză
5%1000ml
-
vitamine:B1,B2,B
6

17.05.2023 -obiectiv
realizat

15.05.2023 -dificultate în a- -pacienta să-și -aerises încăperea -pacienta prezintă

și menține mențină -asigur îmbrăcăminte temperatură
temperatura temperatura lejeră cuprinsă intre 39-
corpului În corpului în limite -încălzesc pacienta în 40C
limitele fiziologice caz că prezintă frisoane
fiziologice -pacienta să fie -să calculez bilanțul

33
 echilibrat ingesta-excreta pe 24
hidroelectrolitic de ore
-pacienta să -schimb des lenjeria de
prezinte o stare pat și de corp
de bine și psihic -mențin igiena
tegumentelor
-pregătesc psihic
pacienta,înaintea
tehnicilor de recoltare
și examinare
-administres medicația
recomandată de medic
-scobutil 1/zi
-metocopramid 1/zi
-papaverina 1/zi
-perfuzie cu glucoză
10%1000ml ,ser
fiziologic 2000ml
-diazepam tb/zi

16.05.2023 -dificultate în a- -pacienta să-și -aerises încăperea -în urma

și menține mențină -asigur îmbrăcăminte intervențiilor
temperatura temperatura lejeră aplicate pacienta
corpului în corpului în limite -schimb des lenjeria de prezinta
limitele fiziologice pat și de corp incontinuare
fiziologice -pacienta să fie -administres medicația febra ridicată 38-
echilibrat recomandată de medic 39 C
hidroelectrolitic -scobutil 1/zi
-pacienta să -metocopramid 1/zi
prezinte o stare -papaverina 1/zi
de bine și psihic -perfuzie cu glucoză
10%1000ml ,ser
fiziologic 2000ml
-diazepam tb/zi

17.05.2023 -dificultate în a- -pacienta să-și -aerises încăperea În urma

și menține mențină -asigur îmbrăcăminte intervențiilor
temperatura temperatura lejeră aplicate pacienta
corpului în corpului în limite -schimb des lenjeria de nu mai prezintă
limitele fiziologice pat și de corp febră
fiziologice -pacienta să -administres medicația
prezinte o stare recomandată de medic
de bine și psihic -scobutil 1/zi
-papaverina 1/zi
-diazepam tb/zi

34
15.05.2023 -disconfort -pacienta să -ajut pacienta să Pacienta prezintă
fizic manifestat resimtă scăderea descrie corect durerea disconfort fizic
prin durere intensității durerii și să sesizeze manifestat prin
-pacienta să momentele de remisie durere
declare sau exacerbare
ameliorarea -asigur confort și
disconfortului îndepărtez factorii
-pacienta să fie agravanți
capabilă să-și -așez pacienta în
efectuieze poziție antalgică
îngrijirile igienice -administrez la
-pacienta să intervale regulate
cunoască tehnici medicația antalgică
noninvazive de -administrez medicatia
ameliorare a prescrisă de medic:-
durerii scobutil 1/zi
-papaverina 1/zi
-diazepam tb/zi

16.05.2023 -disconfort -pacienta să -ajut pacienta să -în urma

fizic manifestat declare descrie corect durerea intervențiilor
prin durere ameliorarea și să sesizeze aplicate durerea
disconfortului momentele de remisie pacientei sa
-pacienta să sau exacerbare ameliorat
cunoască tehnici -așez pacienta în
noninvazi-ve de poziție antalgică
ameliorare a -administrez la
durerii intervale regulate
medicația antalgică
-administrez medicatia
prescrisă de medic:-
scobutil 1/zi
-papaverina 1/zi
-diazepam

17.05.2023 -obiectiv realizat

15.05 2023 -dificultate în a -pacienta să aibă -asigur o poziție -pacient prezintă

se adihni un somn liniștit și comodă dificultate în a se
odihnitor -aerisesc salonu odihni
-să nu prezinte -observ și notez
oboseală calitatea somnului
-să-și amelioreze -asigur lenjerie de pat
starea generală și de corp confortabile
-să fie activă și -administrez medicația

35
 cooperantă prescrisă de medic-
diazepam

16.05.2023 -dificultate în a -pacienta să aibă -asigur o poziție -în urma

se adihni un somn liniștit și comodă intervențiilor
odihnitor -aerisesc salonu aplicate pacienta
-să-și amelioreze -observ și notez doarme mult mai
starea generală calitatea somnului bine
-administrez medicația
prescrisă de medic-
diazepam

17.05.20123 -obiectiv realizat

15.05.2023 -dificultate în -pacienta să se -îi comunic pacientei -la intermare

satisfacerea poată afirma și să informațiile de care are pacienta se
nevoi de a aibe o percepție nevoie în ceea ce prezintă cu lipsă
comunica pozitivă de sine privește boala și de încredere în
-manifestată -să aibe oo tratamentu personalul
prin retragere și gandire pozitivă -îi asigur un mediu medical
izolare -să socializeze cu linistit ,o familiarizez -nu acceptă
cei din jur cu mediu din spital tratamentu
-o incurajez să
comunice cu cei din
salon
-administrez medicația
prescrisă de medic

16.05.2023 -dificultate în -pacienta să se -îi comunic pacientei -în urma

satisfacerea poată afirma și să informațiile de care are intervenților
nevoi de a aibe o percepție nevoie în ceea ce comportamentul
comunica pozitivă de sine privește boala și pacientei sa
-manifestată -să aibe o gandire tratamentu schimbat față de
prin retragere și pozitivă -îi asigur un mediu personalul
izolare -să socializeze cu linistit ,o familiarizez medical
cei din jur cu mediu din spital
-o incurajez să
comunice cu cei din
salon
-administrez medicația
prescrisă de medic

17.05.2023 -dificultate în -pacienta să se -îi comunic pacientei -pacienta

satisfacerea poată afirma și să informațiile de care comunică cu cei
nevoi de a aibe o percepție are nevoie în ceea ce din jur și are o

36
 comunica pozitivă de sine privește boala și percepție pozitivă
-manifestată -să aibe o gandire tratamentu față de sine și față
prin retragere și pozitivă -îi asigur un mediu de boală
izolare -să socializeze cu linistit ,o familiarizez -acceptă
cei din jur cu mediu din spital tratamentul
-o incurajez să -obiectiv realizat
comunice cu cei din
salon
-administrez medicația
prescrisă de medic
18.05.2023 -durere -combaterea -așezăm pacienta în -pacienta prezintă
durerii poziție antalgica, durere
-calmarea confortabilă postoperatorie
pacientei -administrez medicația
prescrisă de medic
antalgice,algolcal-min
-comunicăm cu
pacienta pentru a o
liniștii
-îi explicăm că durerea
este trecătoare
19.05.2023 -durere -combaterea -așezăm pacienta în -în urma
postoperatorie durerii poziție antalgica, intervențiilor
-calmarea confortabilă durerea sa
pacientei -administrez medicația diminuat
prescrisă de medic -pacienta se simte
antalgice,algolcal-min bine și urmeaza
să fie externată
18.05.2023 -îngrijirea -observarea -observăm -pansamentul
plăgii pansamentului, pansamentul să vedem aplicat pe plagă
schimbarea daca este curat fără ete curat
pansamentului secreții sau este
sanguinolent,
-schimbăm
pansamentu la 24 de
ore,precoce când este
umed și favorizează
contaminarea
plăgi,pacientu prezintă
semne clinice generale
și locale a plăgii
19.05.2023 -îngrijirea -observarea -observăm - plaga a evoluat
plăgii pansamentului, pansamentul să vedem bine și o putem
schimbarea daca este curat fără lăsa liberă

37
 pansamentului secreții sau este
sanguinolent,
-schimbăm
pansamentu la 24 de
ore
18.05.2023 -constipație -supravegherea și -punem tub de gaze - pacienta
reluarea 10-20 de minute prezintă
tranzitului -punem supozitoare cu constipație
intestinal glicerină sau facem
clizma evacuatoare
depinde de
recomandarea
medicului
19.05.2023 -constipație supravegherea și -punem tub de gaze -pacienta și-a
reluarea 10-20 de minute reluat tranzitul
tranzitului -punem supozitoare cu intestinal
intestinal glicerină sau facem
clizma evacuatoare
depinde de
recomandarea
medicului

38
Obiectivul 5
EDUCAȚIA PENTR SĂNĂTAT LA UN PACIENT
CU COLECISTITĂ ACUTĂ

Educația pentru sănătate se poate defini ca fiind un sistem ce cuprinde:

conștiința stării de sănătate, procesul de predare/învațare,participarea
activă.Ea face parte din viața culturală a fiecărei țării,neputând fi delimitată
de nivelul socio-economic cu care este în strânsă dependență.
Măsuri de prevenire a bolilor digestive,măsuri de profilaxie primară:
Vizează reducerea numărului de cazuri noi de îmbolnăvire și constă în:
- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut,persoane cuteren ulceros
(descendenți din familii ,în care unul sau ambii părinți au ulcer
gastroduodenal);
- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice;
- educarea populației privind igiena buco-dentară(dentiție bună care să
asigure mestecația);
- educarea populației privind igiena alimentată;
- alimentație echilibrată cantitativ și calitativ;
- pregătirea și consumarea alimentelor:fără excese de
condimente,consumarea lor ferbinți sau reci;
- orarul alimentației-să aibe mese regulate;
- igiena psiho-nervoasă-servirea mesei în condiții de relaxare
nervoasă,ambianță placută;
- educarea populației privind abandonarea obiceiurilor dăunătoare;

39
- abandonarea alcoolului, fumatului ele favorizează apariția bolilor
stomacului,ficatului.
Profilaxia secundară urmărește prin măsurile luate ,ca în evoluția
bolilor digestive ,deja existente,să nu apară complicații grave,se
realizează prin dispensarizarea bolnavilor digestivi.
Profilaxia terțiară se realizează prin acțiuni destinate diminuării
incapacităților cronice de reducere a ivalităților funcționale ale
bolnavilor.

III.BIBLIOGRAFIE

 Viorel Ranga,Anatomia Omului Tubul Digestiv

Abdominal Și Glandele Anexe.Splina ,Nr3,Editura
Cerma București
 L. Buligescu,A Ribet,Bolile Ficatului Căilor Biliare Și
Pancreasului,volum II,Editura Medicală București
19814
 Leonard D. Domnișoru,Compendiu De Medicină
Internă,Editura Ștințifică București1994
 Lucreția Titircă,Gherghinica Gal,Monica Seuchea,Elena
Dorobanțu,Georgeta Baltă,Maria Zamfir,Măriuca
Ivan,Mariana Ardeleanu,Maria Pesek, Tehnici De
Evaluare Și Îngrijire Acordate De Asistenții
Medicali,Ghid De Nursing Volum II ,Editura Viața
Medicală Românească 2008
 Lucreția Titircă,Gherghinica Gal,Monica
Seuchea,Elena Dorobanțu, Vasile Bonaț,Măriuca Ivan,
Îngrijiri Speciale Acordate De Către Asistenții Medicali,
Editura Viața Medicală Românească 2008

40
  Lucreția Titircă,Gherghinica Gal,Monica
Seuchea,Elena Dorobanțu,Georgeta Baltă,Maria
Zamfir,Ludmila Rachieru, Liliana Pârvu,Valeria
Ghidu, Ghid De Nursing Cu Tehnici De Evaluare Și
Îngrijire Corespunzătoare Nevoilor
Fundamentale,Volum I , Editura Viața Medicală
Românească 2008

IV. ANEXE

Figura numărul 1. Tubul digestiv

41
42
Figura numărul 2. Colecistectomia

43