Sunteți pe pagina 1din 91

CUPRINS

MOTIVATIE / 4
INTRODUCERE /5

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI /6

CAPITOLUL II
CHISTUL HIDATIC HEPATIC /12

CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING /20

CAPITOLUL IV
PLAN DE INGRIJIRE /24

CONCLUZII /91
BIBLIOGRAFIE /92

Motivatie

Scopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanele


i limitele diagnosticului ecografic i computertomografic iar pe de alta parte
de a pleda cu
argumente solide pentru superioritatea tratamentului
laparoscopic i miniinvaziv al chistului hidatic hepatic.

INTRODUCERE
Hidatidoza uman este o parazitoz produs de dezvoltarea tumoral
chistic n organism a larvei de taenia echinococus granulosus. Boala este
cunoscut nc din antichitate, fiind menionat pentru prima oar n jurul anului
1550 .e.n. de ctre egipteni, ntrun document numit papirusul Ebers. n
antichitatea greac Hipocrate (460377 .e.n.) face prima descriere amnunit a
chistului hidatic, acestuia aparinandui afirmaia: ,,dac chisturile cu ap
care nsoesc boala se rup n abdomen, bolnavul moare. n aceeai perioad
romanii, prin Galen din Pergam i Areteus, contribuie i ei la descrierea
chistului hidatic.
n 1670 Francesco Redi intuiete originea animal a bolii, iar Eduard
Tyson (16501708) este primul care bnuiete etiologia parazitar. Relaia omanimal a bolii a fost sugerat n 1871 de ctre Pallas, iar un an mai
trziu Goetze descoper originea parazitar a bolii, evideniind microscopic
protoscolecii din interiorul chistelor.n 1786 Batsch descoper agentul
etiologic al boliitenia adult, dndui numele de granulosus. n 1805 Rudolphi
ncadreaz parazitul n genul Echinococus. O jumatate de secol mai trziu, n
1853, von Siebolt obine pe cale experimental forma adult a parazitului n
intestinul unui cine care a ingerat chisturi hidatice, elucidnd o parte din ciclul
biologic al parazitului, pe care l numete Taenia echinococus. Chirurgia
romneasc a fost confruntat precoce cu patologia hidatica datorita
poziiei geografice i a statutului socioeconomic i a avut o contribuie
important la progresul tratamentului chistului hidatic. Primii care
au semnalat cazuri de hidatidoz uman n Romnia au fost: Severeanu,Toma
Ionescu i Leonte. Statistici importante, din care se poate deduce diversitatea
tehnicilor chirurgicale adoptate, au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi
hidatice
, dintre
care 48%
cu localizare hepatic
), Alexandru
Pop, Nana, Mureanu i alii. n 1957 are loc la Constana primul simpozion
romnesc de chist hidatic hepatic organizat de Dr. D. Teodorescu. De atunci, sau
organizat un numr mare de asemenea simpozioane, congresele naionale
de chirurgie avnd permanent seciuni de chist hidatic.

CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia ficatului
Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman. El este anexat
tractusului digestiv, provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale, numit
diverticul hepatocistic.( Fig.1)

Fig.1 Ficatul
Aezare : Este situat n cavitatea abdominal etajul supramezocolic n
partea superioar dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde
pn n epigastru. Locul ocupat de ficat se numete loja hepatic.
Configuraia extern : Are forma unui semiovoid, aezat transversal n
abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18
cm, nlimea de 8 cm i greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare roiecrmizie, datorit cantitii mari de snge pe care o conine.

Ficatul prezint trei fee :


1. Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport cu
diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune
anetero-superioar. Pe ea se observ lobul drept i lobul stng, delimitai de
ligamentul falciform. Lobul drept prezint impresiunea arcului costal, iar cel
stng ntipritura cardiac.( Fig.2)

Fig.2

2. Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu : stomacul,


duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala
dreapt.( Fig.3) Pe aceast faa se afl trei anuri :
o antul antero-posterior (sagital) drept. Adpostete n poriunea
anterioar vezicula biliar, iar n cea posterioar vena cav
inferioar.
o antul antero-posterior (sagital) stng. Adpostete n poriunea
anterioar ligamentul rotund, iar n cea posterioar ligamentul
Arantius.
o antul transvers. Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale.
Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera
hepatic,vena port, ductul hepatic, limfaticele i nervii.
Aceste anturi delimiteaz patru lobi : drept, stng, caudat i al lui Spiegel.

Fig.3

3. Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu


peretele posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.
Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cav inferioar i
pediculul hepatic.
Structura : Ficatul este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas), care se
continu cu peritoneul parietal, din care se formeaz ligamentele : coronar,
triunghiular stng, triunghiular drept i falciform, acesta din urma coninnd n
marginea sa liber ligamentul rotund. Sub aceast tunic se afl o membran
fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic.
Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil, urmrind traiectul vaselor
sanguine i formeaz perei lamelari conjunctivi care, mpreun cu reeaua
vascular mpart parenchimul hepatic n lobuli.
Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului. Are
forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre
interior. In seciunea transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. n
structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i
filete nervoase vegetative. n centru are o ven centrolocular, iar la periferie
prin alturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale
(Kiernan). Aceste spaii conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o
ramur a arterei hepatice, unul sau dou canale biliare, limfatice i filete

nervoase. Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular, iar bila din
centrul lobului spre spaiul port.Celulele hepatice sunt aezate n cordoane
Remark, dispuse radiar n ochiurile reelei capilare intralobulare. ntre celulele
hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul de trecere Disse. ntre celulele
endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce particip la
degradarea hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare,
spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu,
numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i
formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele
biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou canale hepatice
drept i stng corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului, care parsind ficatul,
la nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic comun. Dup un traiect
de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc
mpreun canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul
Wirsung, la nivelul carunculei mari.Canaliculele biliare i canalele biliare
perilobulare formeaz cile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i
canalul coledoc alctuiesc cile biliare extrahepatice.
Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic.
Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila
n acelai canalicul biliar.
Vascularizaia ficatului este realizat de :
1. Artera hepatic ( Fig.4) ia natere din trunchiul celiac. La nceput
continu direcia acestuia i cnd ntalnete vena port se divide n dou ramuri
terminale: hepatic proprie i artera gastroduodenal.
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura
dreapt i stang. D o serie de colaterale : artera piloric, artera cistica, ramuri
terminale.

Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic dreapt i


arterele pancreaticoduodenale anterioar i posterioar.

Fig.4

2. Vena port ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul


digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena
mezenteric inferioar care dreneaz colonul stang. Acesta se vars n vena
splenic, care se unete in continuare cu vena mezenterica superioar (care
dreneaz intestinal subire, pancreasul i colonul drept) i care este continuat cu
direcia spre ficat de vena port.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, napoia pancreasului,
mai primete : vena gastrica stang, vena piloric i vena pancreaticoduodenal
superioar dreapt.
Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcndu-se n dou
ramuri :
Dreapt, scurt care primete cele dou vene cistice i stang, lung care e n
legatur cu cele dou vene obliterate, canalul lui Arantius i vena ombilical a
ligamentului rotund.
Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm.

10

Venele suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii ajung la faa posterioar


a ficatului, pe marginea venei cave.

Fig.5

Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde.


Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le
primete de la plexul celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin
micul epiplon.
Funciile ficatului
Funciile ficatului sunt importante i variate : ia parte la digestia
intestinal, depoziteaz n el o parte din substanele care depesc nevoile
imediate ale organismului, degradeaz i sintetizeaz diferite substane, ia parte
la meninerea compoziiei plasmei, menine echilibrul glucidic, transform
grsimile n forme care se oxideaz mai uor, sintetizeaz fermenii necesari
funciilor proprii sau ale altor organe, reglez metabolismul apei i controlez
debitul sanguin, oprete ptrunderea toxinelor n organism, are rol n formarea
globulelor roii, intervine n termoreglare, secret i excret bila.

11

CAPITOLUL II
Chistul hidatic hepatic
Definitie: Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in
ficat a embrionului hexacant al parazitului Taenia Echinococcus. Omul
constituie gazda intermediara in ciclul evolutiv al parazitului. In starea adulta el
traieste in intestinul cainelui. Dezvoltarea sa in ficatul omului poate duce la
complicatii grave. El nu se vindeca, in general, decat prin tratament chirurgical.
Etiologie: Parazitul este un cestod mic lung de 3 6 mm. Gazdele
definitive ale teniei sunt: cainele, pisica, lupul si vulpea. Gazdele elimina odata
cu fecalele, si embrioforii, care, prin lipsa de igiena alimentara, pot ajunge in
intestinul omului. Embrioforii traverseaza peretele intestinal si, pe calea venei
porte, ajung in ficat; cei mai multi raman in ficat, restul il traverseaza si pot
ajunge in alte organe: plamani, creier, rinichi, splina. Embrionii ramasi in ficat
se transforma in vezicule, formand vezicula hidatica sau chistul hidatic.
Anatomie patologica
Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri: externa
sau adventricea care este fibroasa, si interna, sau membrana prolifera, membrana
germinativa, care este moale, elestica si fertila.
In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca, daca chistul
este tanar. Mai tarziu, in lichid se gaseste nisipul hidatic, vezicule fiice, care pot
elibera scolecsi care plutesc in interiorul chistului. In caz de infectare a chistului
sau de fisurare in caile biliare, lichidul devine purulent sau verzui.
Chistul este de cele mai multe ori unic. In 1/3 din cazuri exista multiple
chisturi in ficat, ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine
terapeutica.
Aspectul chistului este variabil. Sunt chisturi univeziculare, chsituri
pauciveziculare (in care cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si
chisturi multiveziculare, in care lichidul hidatic este aproape absent, cavitatea
fiind plina de vezicule hidatice. Exsta si chisturi cu vezicule exogene care, daca
nu sunt recunoscute la operatie, pot sa constituie cauze de recidive. In unele
cazuri peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta. El
apare atunci bine vzibil la examenul radiologic.

12

Volumul chistului este foarte variabil. Continutul lichidian poate ajunge


la cativa litri.
Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic, care este
comprimat pe masura ce chistul se dezvolta. Odata cu tesutul hepatic sunt
comprimate canalele biliare si ramnificatiile portale de vecinatate.
Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare, apoi
necroza lor cu deschidere in chist. Bila distruge mai mult sau mai putin
scolescsii, dar ea contribuie la infectarea chistului care va insamanta apoi calea
biliara.
Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni
ischemice ce pot evolua catre fibroza sau supuratie.
Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept, insa are o tendinta de a
se exterioriza catre una din fetele ficatului.
Simptomatologie:
Simptomele apar tarziu, chistul dezvoltandu-se lent, in luni de zile,
ajungand la dimensiunile unei cirese.
Debutul trece neobservat. Urmeaza o faza de latenta, lunga, de ani de zile
in timpul careia apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular. In
faza de latenta pot aparea si fenomene alergice: prurit, rar subicter, anemie
usoara cu eozinofilie.
Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele
semne clinice s radiologice. In cativa ani ( 2 4 ) chistul atinge marimea unei
portocale sau chiar devine voluminos si va determina modificari decelabile in
volumul si forma ficatului. Semnele clinice, ca si cele radilogic evor depinde de
localizarea si marimea chistului:
Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in
lobul drept al ficatului. Cand volumul este mare, chistul va fi in contact cu
diafragmul si vor fi prezentate semnele de iritatie diafragmatica: tuse uscata,
sughit, dispnee, dureri in umarul drept.
Ficatul va fi marit de volum, va provoca deformarea hemitoracelui drept si va
impinge in sus hemidiafragmul drept.

13

Localizarea anteroinferioara, va realiza, cand chistul este mare, o


bombare a regiunii hepatice, cu impingerea coastelor inainte. In aceasta
localizare, bolnavul acuza dureri in epigastru sau in hipocondrul drept, ca o
apasare sau cu aspectul unor colici biliare.
Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat, manifestarile
fiind determinate de compresiuni asupra organelor vecine si imbracand
caracterele suferintelor acestor organe.
Investigatii
Examenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea
diagnostcului. In unele cazuri, radiografia simpla permite sa se vada callcifierea
peretului chistic sau imagini hidroaerice. Cand chistul este localizat superior se
poate observa o umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata ficatului, insotita de
modifcari in miscrarile diafragmului.
Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare: ea poate preciza
localizarea chistului, marimea si forma lui.
Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt: cutireactia, reactia de fixare a
complementului si hemoleucograma.
Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri. Se face cu ajutorul
reactivului Casoni, preparat din lichid de chisturi hidatice filtrat. Se injecteaza
intradermic 0,1 0,3 ml din reactiv si se citeste reactia dupa 30 min, 1 ora si 24
ore. Reactia pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei papule
albicioase, inconjurata de un eritem intens si insotita eozinofilie. Reactia este
negativa daca a murit parazitul sau daca chistul a abcedat.
Reactia de fixare a complementului Weinberg Parvu este mai putin sensibila
decat cutireactia. Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8
9%.
In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica
exploratoare. Daca totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic, acul nu se
mai scoate si bolnavul este supus imediat unei interventii chirurgicale.
Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori
prezenta chistului.

14

Evolutia chisturilor hidatice


Vindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului
si calcificarea chistului. De cele mai multe ori insa, chistul neoperat ajunge la
complicatii. Alterarea treptata a starii generale poate duce la casexie si moarte.
Compresiunile pe organele vecine pot da icter, ascita, edeme ale membrelor
inferioare.
Complicatii
1. Supuratia. Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara, cu colibacili
si anaerobi. Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ), acut,
subacut sau cronic. Febra, icterul, frisoanele, sunt caracteristicile infectei
chistului. Supuratia poate fi urmata de deschiderea chistului in stomac, duoden
sau bronhii.
2. Ruptura. Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in:
a) Cavitatea peritoneala. Diseminarea in cavitatea peritoneal se poate face lent,
asimptomatic.Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale. De
cele mai multe ori ruperea in cavitatea peritoneal a unui chsit hidatic este urmata
de dureri violente, semne de peritonita si soc anafilactic. Colapsul vascular sau
edemul glotic poate provoca moartea bolnavului.
b) Ruptura in pleura libera este de asemena dramatica. Se soldeaza de cele
mai multe ori cu formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza.
c) Ruptura in bronhii. Ea se traduce prin vomica hidatica, uneori de aspect
biliar. Ma frecvent chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu. Dupa
deschidere urmeaza infectarea cavitatii chistice, iar lobul mijlociu pulmonar se
ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala.
d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent
( 15,5 % ). Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de
alergen cu actiune iritativa asupra cailor biliare externe. Diskinezia favorizeaza
staza biliara, infectia si litiaza biliara.
e) Ruptura in caile biliare. Ca frecvenata se situeaza pe ocul al doilea dupa
ruptura in peritoneul liber. Prezinta un interes chirurgical deosebit. Icterul si
angiocolita sunt caracteristice pentru migrarea chistului in caile biliare. Mai
frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe, chisturile cu

15

localizare juxtahilara, unele chisturi centrale infectate si chsiturile lobului lui


Spiegel.
Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea
icterului, dilatatia hepatocoledocului si instalarea, in timp, papilootite scleroase.
Aceste leziuni anatomo patologice conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale
diferite.
Diagnostic
Diagnostic pozitiv. Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic, mai ales in
localizarile greu accesibile. Prezenta unui caine in casa este un element care
poate intari banuiala. Examenul radiologic, scintigrafia ( la nevoie laparoscopia
si laparotomia ) pot aduce precizari. Probele biologice, mai ales cutireactia
Casoni, sunt elemente de baza pentru diagnostic.
Diagnostic diferential. In diagnosticul diferential trebuie sa vaem in vedere
abcesul de ficat, tumorile maligne si benigne, tumorile colice ( in localizarile pe
fata inferioara ) pseudochisturile pancreatice, tumorile renale.
Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu
angiocolitele prin litiaza biliara. Cele perforate in peritoneul liber aduc in
disctutie diagnosticul diferential al peritonitelor localizate sau difuze de
etiologie foarte variata.
Prognostic
Prognsticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii.
Chistul hidatic netratat constituie, de obicei, un pericol pentru viitor.
Tratament
Pentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul, nu este suficient a
pune diagnosticul de chist hidatic. Trebuie tinut cont de: unicitatea sau
multiplicitatea localizarii parazitare, implantarea superficiala ( corticala ) sau
profunda ( centrala ) a tumorii si represcursiunile asupra ramnificatiilor
vasculare si biliare. Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si
suplu), gros si rigid, uneori calcificat.
Canalele biliare sunt interesate de timpuriu. Ele pot fi impinse sau fisurate
de formatiunea chistica, comprimate, cu ectazii sectoriale. Gradul acestor leziuni

16

va fi determinat prin studiul radiologic, cu substanta de contrast, atat al cailor


biliare extrahepatice, cat si al cavtatii chistice.
Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism
retrograd pot arata modificari profunde ale circulatiei intrahepatice. Vizualizarea
preoperatorie a leziunilor, harta colangiografica si portografica stabilesc cu
certitudine topografia vasculo-bliara a chistului, in scopul alegerii tipului cel mai
adecvat de interventie.
Tratamentul urmareste:
Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele
hidatice si a impiedica diseminarea.
Desfiintarea cavitatii restante, a carei prezenta conditioneaza o serie de
complicatii (infectia, deperditia biliara importanta, fistula biliara).
Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul
unui trocar aspirator.
Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la
fragmentarea membranei proligere si a veziculelor fiice.
Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa
actioneze timp de 10 minute, dupa care este reaspirat.
Curatirea endochistului: cu un tampon montat si aspiratorul ce curata
peretii cavitatii restante, indepartandu-se resturile de membrana proligera si
eventualele vezicule restante.
Tratamentul cavitatii restante:
1. Marsupializarea. Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si
exterior.In timp, se asteapta obliterarea spontana;
2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice,
care uneori se resorb. Alteori aceste secretii se infecteaza, ceea ce conditioneaza
reinterventia de drenaj. Plicatura membranei, in scopul in scopul tunelizarii
cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative, dar nu suprima
fistula biliara.
3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ). Dupa golirea continutului si
curatirea cavitatii restante, portiunea exterioara a perichistului se rezeca. In felul
acesta cavitatea restanta, in unele cazuri, apare aplatizata.

17

Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic.


Aceasta cavitate se poate lasa libera in cavitatea peritoneala, pe care o drenam
cu un tub de cauciuc; se pot sutura fistulele biliare, se poate practica o
epiploonoplastie sau tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara
deperditiile bilio-hemoragice.
4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana. Ea trebuie
rezervata cazurilor in care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice
exista comunicari largi, care pot favoriza drenajul secretiilor bilio-hemoragice
prin calea biliara principala in duoden (Goinard).
5. Drenajul intern al cavitatii. Anastomozele perichisto-digestive. Anastomoza
cavitatii cu o ansa jejunala exculsa si montata in Y a fost efectuata in Algeria
de catre Pegullo si Pellisier in 1960. Acest drenaj intestinal este urmat de
stergerea cavitatii reziduale.
Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata
inferioara a ficatului; frecventa acestor chisturi este , insa, destul de mare.
Evolutia postoperatorie este in general, simpla.
Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi
postoperator. Ea marcheaza infectia cavitatii restante care contine sange si bila,
in majoritatea cazurilor. Prezenta bilei a putut fi pusa in evidenta prin punctia
cavitatii restante, individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie
peroperatorie. Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele
radiologice.Dupa cateva zile, pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza,
febra cedeaza.
In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele
biliare largi, drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii
peretilor prin aspiratie continua. Se realizeaza astfel o chistostomie
transomfalica temporara, care permite un drenaj dirijat extraperitoneal al
cavitatii, iar indepartareaa sondei nu este urmata de instalarea unei
fistule.Disparitia totala a cavitati se efectueaza lent: in medie, in doua sau trei
luni. Bolnavii isi pot relua insa in acest rastimp activitatea normala.
Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme: chisturile
cu evolutie pe fata posterioara sau superioara a ficatului, chisturile calcificate,
chisturile multiloculare, formele tirolobavareze; chisturile inferioare ale
ficatului, prin situatia lor superficiala, se preteaza la chistectomie.

18

Metode radicale:
1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon). Nu este o operatie usoara si nu
intotdeauna perichistectomia poate fi efectuata integral. Operatia consta in
extrparea perichistului, alcatuit din lame de tesut conjunctiv strans aderent de
parenchimul hepatic; ligatura pediculilor vasculari si biliari se face din aproape
in aproape, pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului. Dupa
indepartarea perichistului, se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea
restanta prin apropierea peretilor hepatici, cu catgut.
2. Perichisto-rezectie (Bourgeon). Aceasta interventie consta in asocierea
perichistectomiei cu rezectia unui lambou de parenchim hepatic, care lasat pe
loc s-ar putea necroza, in urma cudurii sau torsionarii pediculului vascular.
3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz). Operatie de indicatie mai rara, rezectia
de ficat poate sa intereseze un segment, un lob, ficatul drept sau ficatul stang, in
raport cu localizarea si indinderea procesului patologic.
Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale
parenchimului hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculobiliare, uneori importante si care impun o atitudine terapeutica chirurgicala
diferita sau diferentiala fiecraui caz in parte.

19

CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING
- Prezentare general Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic
care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile
particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse
etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a
pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea
modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor
pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna
la administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti
presupuse, n favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de
ngrijire uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,
cultural i spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea
nevoilor. De asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc
influena acelor surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete
autonomia pe ct posibil.
Etapele procesului de nursing:
1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
Planificarea ngrijirilor
Realizarea interveniilor
Evaluarea

20

1. Culegerea de date

Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind


pacientul n globalitatea sa

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei,


obiceiurile sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale
Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe
derularea acestui proces
Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot
parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de
a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaii culese:

date obiective (observate de asistent despre pacient)


date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul
nconjurtor.

2. Analiza i interpretarea datelor


Datele culese trebuie analizate i interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom
a nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza


problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.

21

Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea


diagnosticului de ngrijire.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din: numrul
mare de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor
unui mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul
adesea urgent i grav al situaiei.

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de


ctre Florence Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie
rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el
constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i
servete de pivot la planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al
manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o
surs de dificultate.

3. Planificarea ngrijirilor
Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie luate.
Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea
diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic,
s reduc problemele de dependen si s in cont de prescripiile medicale.
Prezint dou componente:

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l


obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care
l ateptm de la pacient.
Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite
determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de
dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

22

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor


planificate pentru a obine rezultatul ateptat.

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu


interveniile asistentei.
Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se
fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.
Avantajele procesului de ngrijire:

Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor.
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o
surs foarte util pentru controlul calitii de ngrijire.
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii
ngrijirilor fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea
prioritiilor.

23

CAPITOLUL IV
PLAN DE INGRIJIRE
-Cazul 11
Culegere de date
Nume: Bedelici
Prenume: Ion.
Sex: M
Varsta: 31 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: profesor
Grup sanguin: AII, Rh (+)
Domiciliul: Calafat, str. Teilor, bl.B2, ap.12, sc1, Jud. Dolj
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de
tutun, mese copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la bloc, intr-un
apartament modest, impreuna cu sotia sa, avand 1 copil.
Antecedente personale:- in anul 1993 apendicectomie.

24

- in anul 1998 episod icteric


Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii: pacientul in varsta de 31 de ani, se interneaza in sectia Chirurgie
a Spitalului Calafat in data de 25-02-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele
simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane,
astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.
Analize de laborator
Hematologice:
hemoglobina 13,6 g/dl
hematocrit 41,5 %

leucocite 13200 / mm

trombocite 725000/ mm

fibrinogen 373mg %

Biochimice:
creatina 0,82mg/dl
uree 23,7 mg /dl
ALT 186,02 U/L
AST 68,01U/L
Bilirubina totala 1,49 mg /dl
Bilirubina directa 0,67mg /dl
Fosfataza alcalina 203,975 U/L

25

Teste de depistare a chistului hepatic :


Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda,
elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste
diagnosticul de chist hidatic hepatic.
Diagnostic nursing
1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare,
transpiratii si agitatie.
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.

26

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin


oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie
fizica si psihica, agitatie.
5. Imposibilitate in a se misca si a si mentine o buna postura, din cauza durerii
manifestata prin tulburari de mers , vertij.
6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin
neputinta in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii
in legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.
8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei
bolii manifestata prin adinamie, anxietate.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa aiba


respira
respira din cauza o
buna
durerilor
respiratie.
manifestata prin
paloare,
transpiratii
si
agitatie.

27

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Invat pacientul Pacientul


tehnici corecte de prezinta
in
a respira.
continuare
dificultate in a
respira.
2.Indemn
pacientul sa faca
gimnastica
respiratorie.

3.Aerisesc zilnic
salonul
si
umidific aerul.
4.Ii
masur
functiile vitale.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500 ml, Ca 1 fiola
in perfurzie.i.v.
2.Nevoia de a Alimentatie
bea si a manca insuficienta in
cantitate
si
calitate datorita
pregatirii
preoperatorii.

Pacientul sa fie
echilibrat
emotional si sa
respecte regimul
indicat
preoperator.

1.Monitorizez
greutatea
2.Educ pacientul
despre necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.

Obectiv partial
realizat.
Pacientul
prezinta
dificultati in a se
adapta
la
regimul
preoperator.

3.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5%
500
ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.
3.Nevoia de a se Dificultate in a
imbraca
si se imbraca si
dezbraca
dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca singur.

28

1.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultatein a se
imbraca
si
dezbraca.

diminuarea
ingrijirii de sine.
2.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.
3.Ajut pacientul
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
4.Nevoia de a Alterarea
dormi si de a se somnului
odihni
calitativ
si
cantitativ,
manifestat prin
insomnii,astenie
fizica si psihica,
agitatie

Pacientul sa aiba
un
somn
odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.Asigur conditii Obiectiv


optime
pentru nearealizat.
odihna.
Pacientul
prezinta
insomnii,
2.Aplic
doarme
3-4
interventii
autonome
si H/noapte
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
3.Invat pacientul
tehnici
de
relaxare.
4.Ofer pacientului
o
carte
spre
lectura cu subiect
pozitiv, placut.
5.Reamintesc
pacientului
despre
efectul
benefic
al
somnului.
6.Administrez
tratamentul
prescris de medic:
diazepam 1 fiola
i.m.seara,
algocalmin 1 fiola

29

seara.
5.Nevoia de a se
misca si a-si
mentine o buna
postura

Imposibilitate in Pacientul sa nu
a se misca si a prezinte durere.
si mentine o
buna
postura,
din cauza durerii
manifestata prin
tulburari
de
mers vertij.

1.Pregatesc
un
program
de
exercitii pasive
sau active.
2.Explic
pacientului
importanta
miscarii.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
are
dureri
de
intensitate mai
mica.

3.Incurajez
pacientul
sa
indeplineasca
activitati
fizice
singur.
4.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin 1 fiola
i.m./zi, Piafen 1
fiola i.m./zi.
6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Dificultate in a
se ingriji si a-si
mentine corpul
curat,
manifestata prin
neputinta in a-si
acorda
deprinderile de
ngrijire zilnica.

Pacientul
sa 1.Efectuez toaleta
prezinte
pe
regiuni
a
tegumente
si pacientului.
mucoase integre.
2.Informez
pacientul
cu
privire
la
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate.

30

Pacientul
prezinta
difcultati in a se
ingriji.

3.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate
ori
este
nevoie.
7.Nevoia de a Anxietate
din
invata despre cauza
boala.
interventiei
chirurgicale.
Lipsa
de
cunostinte
(informatii
in
legatura
cu
procedura
preoperatorie,
chirurgicala si
urmarile
postperatorii.

Pacientul sa-si
exprime
sentimentele de
frica fata de
interventia
chirurgicala.
Pacientul
sa
inteleaga:

1.Identific
motivul precis al
fricii:
anestezia,durerea,
frica de moarte.

Obiectivul a fost
partial
atins.
Pacientul
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
2.Manifest
insa
intelegere fata de linistit,
anxietatea
si
temerile
frica
de
procedura pacientului.
interventia
preoperatorie;procedura
3.Clarific
cu chirurgicala
persista.
interventiei
pacientul
chirurgicale;conceptiile
urmarile
eronate.
postoperatorii.
4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj
vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.

31

8.Nevoia de a se Dezinteres in a
recrea
indeplini
activitati
recreative
din
cauza durerilor,
evolutiei bolii
manifestata prin
adinamie,
anxietate.

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Pun in vedere
capacitatile,
talentele
si
realizarile
anterioare
ale
pacientului.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul nu se
poate recrea in
totalitate.

2.Castig
increderea
pacientului si il
ajut sa depaseasca
momentele grele.
3.Asigur
un
climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant
si
placut.
5.Am in vedere
ca activitatile pe
care le executa
sa-i creeze o stare
de
buna
dispozitie.

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe


evita pericolele evita pericolele capabil sa evite
manifestata prin pericolele.
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

1.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe
care le poate
si
2.Informez
si intampina
coopereaza
in
stabilesc
impreuna
cu vederea evitarii
pacientul planul acestora.
de recuperare a
starii de sanatate.
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul

32

mediu.
4.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
6.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.

33

Ziua II
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii autonome Evaluare


si delegate

1. Nevoia Dificultate de a Promovarea unei


de
a respira
datorita respiratii eficiente
respira
efectului secundar postoperatorii
al
anasteziei, astfel
incat
manifestat
prin pacientul
sa
agitatie,
respire normal in
transpiratii
si urmatoarele 48 de
paloare.
ore.

1.Observ
felul, Pacientul
frecventa
si
amplitidinea
prezinta in
miscarilor respiratorii.
continuare
2.Apreciez
tegumentele
pentru dificultate
hipoxie.
in a respira.
3.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavului
pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
4.Aspir mucozitatile
cu aspiratorul.
5.Introduc prin sonda
nazala 5l oxigen/min
barbotat
si
supraveghez bolnavul.
6.Monitorizez
respiratia si o notez in
foaia de temperatura.
7.Incurajez pacientul
sa respire adanc.

2.Nevoia
Potential
de
de a bea si deshidratare
si
a manca
alterarea nutritiei
datorita anesteziei
si
interventiei
operatorii.

Pacientul
sa
inteleaga
necesitatea
regimului indicat
si sa coopereze.

1.Administrez fluidele Pacientul


parenteral,
dupa
prescriptie, pentru un a inteles
aport
adecvat
de
lichide si electoliti.
si respecta
2.Explic
bolnavului regimul
necesitatea unui aport

34

adecvat de lichide si
electroliti parenteral.
3.Observ
supraveghez
urinara.

indicat.

si
sonda

4.Montorizez
si
supraveghez perfuziile
prescripse de medic:
-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500 ml
3.Nevoia
de a se
imbraca si
dezbraca

Dificultate in a se
imbrac
si
dezbraca
din
cauza interventiei
chirurgicale,
manifestata prin
durere, oboseala,
stare depresiva,
diminuarea
imaginii de sine.

Pacientul sa fie 1.Informez pacientul Pacientul


capabil
de
a privind
importanta
imbraca
si vestimentatiei
in prezinta
dezbraca.
indentificarea
personalitatii.
in continuare
2.Sugerez
dificultate in
apartinatorilor
sa
procure haine comode. a se
3.Ajut pacientul sa se imbrac si
imbrace si sa se
dezbrace.
a se
dezbraca.

4.Nevoia
de
a
dormi si
de a se
odihni

Dificultate in a
dormi si a se
odihni
datorita
durerii
si
constrangerilor
fizice.

Pacinetul sa aiba
un somn linistitor
7-8 ore in timpul
noptii
postoperator.

1.Apreciez
care
insomnie.

factorii Bolnavul a
provoaca
dormit 6 ore

2.Asigur bolnavul ca pe noapte,


situatia
este
sub
control si ca este somnul fiind
supravegheat
in
permanenta.
intrerupt de
3.Indepartez
orice durere.
sursa de zgomot si

35

lumina care
deranja.

poate

4.Sugerez ca vizitele
sa se efectueze in afara
orelor de somn.
5.Administrez
somniferul
prescris:
Diazepam 1 fiola i.m.

5.Nevoia
de a se
misca si asi mentine
o
buna
postura

Imposibilitate de
a se misca si a asi mentine o buna
postura din cauza
durerilor si a
suturilor.

Pacientul sa nu
mai
prezinte
dureri si sa aiba o
pozitie optima in
urmatoarele ore.

1.Observ manifestarile Obiectiv


non-verbale:facies,
pozitie, grimase.
partial
2.Monitorizez functiile realizat.
vitale.
Pacientul
3.Apreciez
pozitia are
bolnavului.
o
4.Asez bolnavul in
decubit dorsal cu pozitie
genunghi usor flexati
pentru
relaxarea confortabila
musculaturii
abdominale in scolul petru o
atenuarii
durerii
locale.
perioada
scurta
5.Ajut pacientul sa se
intoarca la fiecare 2
de timp
ore.
dupa
6.In timpul mobilizarii care
incurajez pacientul sasi
sustina
plaga trebuie intors
operatorie si protejez si
sonda
urinara
si

36

perfuzia
disloce.

sa

nu

se sprijinit
nou.

din

7.Administrez
medicatia:Algolcamin
1 fiola i.m./zi, Piafen 1
fiola i.m/zi.

6. Nevoia
de a fi
curat,
ingrijit si
a-si
proteja
tegumente
le

Risc mare de Asigurarea


1.Observ tegumentele
afectare
a integritatii plagii din jurul plagii pentru
integritatii pielii postoperator.
iritatie, eritem, edem.
legat de secretii si
excretii datorita
2. Informez pacientul
drenarii plagii.
cu
privire
la
importanta mantinerii
tegumentelor curate.

Pielea
locul

la

plagii este
intacta, fara
escoriatii,

3.Efectuez toaleta pe iritatii sau


regiuni a pacientului.
edem.
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de Bolnavul nu
cate ori este nevoie.
prezinta
complicatii
de
interventie
chirurgicala.

37

7. Nevoia
de
a
invata
despre
boala

Anxietate
din
cauza interventiei
chirurgicale, lipsa
de
cunostinte
(informatii)
in
legatura
cu
procedurile
postoperatorii.

Pacientul
sa-si
exprime
sentimentul
de
neliniste si sa
nteleag
procedurile
medicale
ce
urmeaza a i se
aplica.

1.Identific
motivul Obiectiv
precis al fricii.
partial
2.Manifest intelegere realizat.
fata
de
temerile
pacientului.
Pacientul
3.Clarific cu pacientul a inteles
conceptiile eronate.
explicatiile
4.Informez si explic
diferitele
proceduri primite si este
postoperatorii.
putin mai
linistit,
insa anxietatea
si
frica persista.

8.Nevoia
Dezinteres in a Pacientul sa poata 1.Pun
in
vedere
de a se indeplini activitati indeplini activitati capacitatile, talentele
recrea
recreative
din recreative.
si realizarile anterioare
cauza
durerilor
ale pacientului.
manifestat
prin
adinamie
si
2.Castig
increderea
anxietate.
pacientului si il ajut sa
depaseasca momentele
grele.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer
pacientului
carti, reviste cu subiect

38

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
se
poate
recrea
pana la aparitia
durerilor.

interesant si placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa creeze o
stare
de
buna
dispozitie.
9.Nevoia
Dificultate in a Pacientul sa fie
de a evita evita
pericolele capabil sa evite
pericolele manifestata prin pericolele.
nepuntinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

1.Asigur conditii de Obiectiv


mediu adecvat, pentru partial
a evita pericolele prin
accidentare.
realizat.
2.Informez si stabilesc Pacientul
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a manifesta
starii de sanatate.
incredere in
3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul personalul
mediu.
medical.
4.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de a Respiratie
Pacientul
sa
respira
ingreunata din respire normal.
cauza
suturii
chirurgicale si a
durerilor

39

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Pregatesc psihic
pacientul
in
vederea oricarei
tehnici la care va
fi supus.

In
urma
interventiilor
acordate
pacientul respira
la
parametrii

manifestata prin
transpiratie si
paloare.

normali..
2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata
durerii.
3.Monitorizez
functiile vitale si
le trec in foaia de
observatie.
4.Aplic punga cu
gheata
pe
hipocondrul drept.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola
i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1
fiola i.m.

2.Nevoia de a Alimentatie
Pacientul sa fie
bea si a manca inadecvata
echilibrat
calitativ
si hidroelectrolitic.
cantitativ
datorita
interventiei
chirurgicale.

1.Fac
bilantul Pacientul
se
lichididelor
poate
alimenta
ingerate
si singur.
eliminate.
2.Apreciez pentru
scaderea
in
greutate secundara
aportului
in
calorii.
3.Monitorizez
greutatea si o trec
in
foaia
de
temperatura.
4.Administrez
suplimente
de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la

40

indicatia
medicului.
5.Recomand
ingestia de lichide:
ceaiuri, sucuri de
fructe, supe de
zarzavat proaspete
si pisate.
6.Informez
pacientul
sa
respecte regimul
alimentar.
3.Nevoia de a Dificultate in a
se imbraca si se imbraca si
dezbraca
dezbraca
din
cauza
suturii
chirurgicale.

Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul sa Pacientul


se
capabil de a se se dezbrace si sa poate imbraca si
imbraca
si se imbrace.
dezbraca singur.
dezbraca singur.
2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de a Epuizare
dormi si de a datorita
se odihni
stresului si
durerii.

Pacientul sa aiba
un
somn
a odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.
Apreciez
semnele oboselii
si factorii care
afecteza somnul.
2.Asigur un mediu
linistit,
semiobscuritate,
temperatura
optima.
3.Administrez

41

la

Obiectiv realizat.
Pacientul doarme
7-8
ore
pe
noapte.

indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m.
4.Educ pacientul
in legatura cu
necesitatea unui
somn linistit.

5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine
o
buna postura

Restrictia
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Promovarea
unei
pozitii
optime
si
confortabile.

1.Apreciez
Obiectiv
manifestarile de realizat.Pacientul
dependenta
si are o pozitie
sursele
de confortabila si a
dificultate
inteles restrictia
durerea
si miscarilor.
constrangerile
fizice.
2.Asigur
pacientului
o
pozitie care sa
favorizeze
drenajul
si
secretiile (decubit
dorsal
cu
genunchii
usor
flectati
pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale).
3.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.
4.Recomand
mobilizare pasiva
cat mai precoce
pentru prevenirea

42

complicatiilor.
6. Nevoia de a
fi
curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc mare de Pacientul sa nu 1.Apreciez icterul


afectare
a prezinte leziuni si senzatia de
integritatii
de gradaj sau prurit data de
tegumentelor
semne de iritatie acesta.
datorita
datorita
subicterului si secretiilor
2.Apreciez
secretiilor
drenate in 12 aspectul, culoarea,
drenale.
ore.
cantitatea
secretiilor drenate
prin tubul de dren.

Obiectiv realizat.
Icterul nu mai
este
prezent.
Pacientul
nu
preznta semne de
grataj.
Tegumentele din
jurul plagii sunt
intacte si fara
iritatii.

3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G
2
mil/zi
perfuzabil.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Educ pacentul in
legatura
cu
necesitatea
pastrarii
pansamentului
curat si intact.
7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
boala.
despre perioada
postoperatorie
si
evolutia
clinica a bolii

Bolnavul
inteleaga
informatiile
oferite.

sa 1.
Apreciez
nivelul
de
cunostinte
existent.
2.Educ

43

pacientul

Pacientul
inteles
informatiile
oferite
coopereaza.

a
si

datorita lipsei
de informare.

sa stie:
-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului
si
modului
de
admnistrare
a
tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.

8.Nevoia de a Dezinteres in a
se recrea
indeplini
activitati
recreative din
cauza durerilor,
evolutiei bolii,
manifestat prin
somnolenta si
stare nervoasa.

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Castig
increderea
pacientului si il
ajut sa depaseasca
momentele grele.

Obiectiv realizat.
Pacientul
se
poate
recrea
datorita
ajutorului oferit
de
personalul
2.Pun in vedere spitalului.
capacitatile,
talentele
si
realizarile
anterioare
ale
pacientului.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant
si
placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care
le executa sa-i
creeze o stare de
buna dispozitie.

44

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe


evita pericolele evita pericolele capabil sa evite
manifestata prin pericolele.
neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

1.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
2.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.
6.Informez
si
stabilesc impreuna
cu
pacientul
planul
de
recuperare a starii
de sanatate

45

Obiectiv realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

- CAZ 22
Culegere de date
Nume: Deliu
Prenume: Carmen.
Sex: F
Varsta: 47 ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatie: casnica
Grup sanguin: B III, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si
mese copioase
Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta,
impreuna cu sotul sau, avand 2 copii.
Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.
- in anul 2000 episod icteric.

46

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II


Istoricul bolii: pacienta in varsta de 47 de ani, se interneaza in sectia
Chirurgicala a Spitalului Calafat in data de 25-03-2013, ora 08:00, prezentand
urmatoarele

simptome:

icter

sclero-tegumentar,

stare

generala

grava,

subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala,


lipsa poftei de mancare.
Analize de laborator
Hematologice:
hemoglobina 16,3 g %
hematocrit 45,7 %
leucocite 11500 / mm
trombocite 525000/ mm
fibrinogen 425mg %
Biochimice:
creatina 0,96 %
uree 27,3mg /dl
ALT 156,02 U/L
AST 86,01 U/L
Bilirubina totala 1,09 mg /dl
Bilirubina directa 0,76 mg /dl
Fosfataza alcalina 302,97 U/L
Teste de depistare a chistului hepatic :Examen local:

47

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,


consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda,
elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste
diagnosticul de chist hidatic hepatic.
Diagnostic nursing
1. Dificultate in a respira din cauza durerii.
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de
interventia chirurgicala.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

48

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie


fizica si psihica, agitatie
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1. Nevoia de a Dificultate in a Pacienta


sa 1.Umezesc aerul Pacienta
respira
respira din cauza respire liber.
din incapere.
prezinta
constructiei si a
durerii.
2. Asigur un
in continuare
aport suficient de dificultate in a
lichide pe 24 ore.
respira.
3.
Asigur
o
pozitie antalgica
4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1

49

fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.
2.Nevoia de a Alimentatie
bea si a manca insuficienta in
cantitate
si
calitate datorita
anxietatii si a
fricii
de
interventia
chirurgicala.

Pacientul sa fie
echilibrat
nutritional
si
hidroelectolitic.

1.Explorez
preferintele
pacientei asupra
alimentelor
permise
si
interzise.

Obectiv partial
realizat. Pacienta
prezinta
dificultati in a
se adapta

2.Servesc
la
regimul
pacienta
cu preoperator.
alimente la o
temperatura
moderata.
3.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
4.Educ pacientul
despre necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5%
500
ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.

3.Nevoia de a se Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Sugerez

50

Pacientul

imbraca
dezbraca

si se imbraca si capabil de a se
dezbraca
din imbraca
si
cauza
bolii dezbraca singur.
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii de sine.

apartinatorilor sa prezinta
procure
haine
comode.
in
continuare
dificultate in a
2.Informez
pacientul privind se imbraca si
importanta
dezbraca.
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Ajut pacienta sa
se dezbrace si sa
se imbrace.

4.Nevoia de a Alterarea
dormi si de a se somnului
odihni
calitativ
si
cantitativ,
manifestat prin
insomnii,astenie
fizica si psihica,
agitatie

Pacientul sa aiba
un
somn
odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.Invat pacienta Obiectiv


tehnici
de nearealizat.
relaxare.
Pacientul
prezinta
2.Asigur conditii insomnii,
optime
pentru doarme
odihna.
3-4 H/noapte
3.Aplic
interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
4.Ofer pacientei o
carte spre lectura
cu
subiect
pozitiv, placut.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam

51

1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.
5.Nevoia de a se Postura
misca si a-si neadecvata
mentine o buna datorita durerii.
postura

Asigurarea unei 1.Explic pacientei


pozitii optime in importanta
timpul durerii.
adaptarii
unei
pozitii adecvate.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
are
dureri
de
intensitate mai
2.Pregatesc
un mica.
program
de
exercitii pasive
sau active.
3.Incurajez
pacienta
sa
indeplineasca
activitati
fizice
singur.
4.Explic pacientei
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientei in pat la
fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.

6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Alterarea
Pacientul
sa 1.Inspectez
integritatii
prezinte
mucoasele
tegumentelor si tegumente
si tegumentele
mucoaselor
mucoase integre.

52

Pacientul
si prezinta
difcultati in a se
ingriji.

datorita
icterului.

2.Efectuez toaleta
pe
regiuni
a
pacientului.
3.Informez
pacientul
privire
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate.

cu
la

4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera racoroasa,
cu
umiditate
potrivita, folosind
paturi usoare si
evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
boala.
despre
boala
datorita
lipsei
surselor
de
informare.

Oferirea
informatiilor
necesare despre
afectiune
si
tratament..

53

1.Explic bolnavei
fiziopatologia
bolii, folosind un
limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.

Obiectivul a fost
partial
atins.
Pacienta
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit,
insa
si
2.
Explic anxietatea
frica
de
necesitatea
interventia
interventiei
chirurgicala
chirurgicale.
persista.
3.Clarific
cu
pacienta

conceptiile
eronate.
4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj
vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe
evita pericolele evita pericolele capabil sa evite
manifestata prin pericolele.
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

1.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe
care le poate
intampina
si
2.Favorizez
coopereaza
in
adaptarea
pacentei la noul vederea evitarii
acestora.
mediu.
3.Informez
si
stabilesc
impreuna
cu
pacienta planul
de recuperare a
starii de sanatate.
4.Informez

54

pacienta ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientei.
6.Incurajez
pacientei
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.

Ziua II

Nevoia afectata Diagnostic


nursing

Obiective

1. Nevoia de a Dificultate in a
respira
respira datorita
anesteziei
generale si a
constrangerilor
fizice.

Promovarea
unei respiratii
adecvate
postoperator.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Apreciez respiratia: Pacienta respira


tipul,
amplitudinea
miscarilor
cu greutate
respiratorii, spectul
tegumentelor.
datorita plagii.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavei
pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Administrez

55

pacientei
O2
(
6l/min).
4.Monitorizez
respiratia si o notez in
foaia de temperatura.
5.Educ pacienta sa
respire adanc si rar
sustinand-si
plaga
operatorie.
2.Nevoia de a Alimentatie
bea si a manca insuficienta
in
cantitate
si
calitate datorita
anesteziei
si
interventiei
chirurgicale

Pacienta
sa 1.Administrez
Pacienta
inteleaga
fluidele
parenteral,
necesitatea
dupa
prescriptie, are gura
regimului
pentru
un
aport
indicat si sa adecvat de lichide si uscata si
coopereze.
electoliti.
senzatia de
2.Observ
si
supraveghez
sonda sete.
urinara.
3.Montorizez
si
supraveghez
perfuziile prescripse
de medic:
-ser glucozat
1500 ml;

10%

-ser fiziologic
500 ml;

9%

4.Apreciez semnele si
simptomele
de
deshidratare.
5. Apreciez senzatia
de greata , voma si
asigur
interventiile
necesare.
3.Nevoia de a Dificultate in a Pacienta

56

sa 1.Informez pacientul Pacientul

se imbraca si se imbraca si
dezbraca
dezbraca datorita
lezarii
fizice
(plagii)
si
slabiciunii.

cunoasca
importanta
satisfacerii de
a se imbraca
si dezbraca.

privind
importanta
vestimentatiei
in prezinta in
indentificarea
personalitatii.
continuare
2.Explic
legaturile dificultate in
dintre
tinuta
vestimentara,imagine a se imbraca
si stima de sine.
si a se dezbraca.
3.Ajut pacientul sa se
imbrace si sa se
dezbrace.

4.Nevoia de a Dificultate in a
dormi si de a se dormi si a se
odihni
odihni datorita
stress-ului si a
durerii.

Pacienta
sa
aiba un somn
odihnitor
postoperator.

1.Apreciez semnele Bolnava a


oboselii si factorii
care
afecteaza dormit 6 ore
somnul.
pe noapte,
2.Asigur bolnava ca
situatia
este
sub somnul fiind
control si ca este
supravegheat
in intrerupt de
permanenta.
durere.
3.Asigur un mediu
linistitor,
semiobscuritate,
temperatura optima.
4.Educ pacienta in
legatura
cu
necesitatea unui somn
linistitor.
6.Administrez
la
indicatia medicului:
Diazepam 1 fiola i.m.

5.Nevoia de a Durere datorita Promovarea


se misca si a-si traumatismului
confotului
mentine o buna chirurgical si a fizic

57

1.Apreciez
Obiectiv
localizarea, iradierea,
intensitatea,

postura

reducerii
anestezicului.

postoperator.

manifestarile
nonverbale
ale petru o partial
durerii. 2.Monitorizez
functiile vitale.
realizat.
3.Apreciez
bolnavului.

pozitia Pacientul are


o pozitie

4.In
timpul
mobilizarii incurajez
pacientul sa-si sustina
plaga operatorie si
protejez
sonda
urinara si perfuzia sa
nu se disloce.
5.Ajut pacienta sa
gaseasca o pozitie
confortabila.

confortabila
perioada
scurta de timp
dupa care trebuie
intors si sprijinit
din nou.

6.Administrez
antialgicul prescris:
milgn 1 f i.m. ora 17.

6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii
tegumentelor
datorita
subicterului si a
secretiilor
drenate.

Pacienta sa nu
prezinte
leziuni
de
gradaj
sau
semne
de
iritatie datorta
secretiilor
drenate.

1.Apreciez icterul si Pielea la locul


senzatia de puruit
data de acesta.
plagii este
2. Apreciez aspectul,
culoarea, cantitatea
secretiilor
drenate
prin tubul de dren.

intacta, fara
escoriatii,

iritatii
3.Efectuez
pansamentul local, de sau edem.
2 ori pe zi, respectand
toate regulile de Bolnava nu
aspepsie si antisepsie.
prezinta
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de complicatii de

58

cate ori este nevoie.

interventie
chirurgicala.

7. Nevoia de a Anxietate
Pacienta
sa
invata despre datorita
cunoasca
boala
necunoasterii
interventiile
despre boala si postoperatorii
interventiile
care
i
se
postoperatorii.
aplica.

1.Informez si explic Obiectiv


diferitele proceduri
postoperatorii.
partial
2.Identific
realizat
manifestarile
de
dependenta, sursele .Pacienta
lor de dificultate,
interactiunile lor cu a inteles
alte nevoi.
explicatiile
3.Manifest intelegere
fata
de
temerile primite si
pacientului.
este putin
4.Clarific
cu
pacientul conceptiile mai linistita,
eronate.
insa anxietatea
si frica persista.

59

8.Nevoia de a Neputinta in a
evita pericolele evita prevenirea
infectiilor sau a
accidentelor.

Pacienta
sa
beneficieze de
un mediu de
siguranta fara
accidente si
infectii.

1.Asigur conditii de Obiectiv partial


mediu adecvat, pentru
a evita pericolele prin realizat.Pacienta
accidentare.
este ferita
2.Iau masuri sporite
de
evitare
a de infectii,
transmiterii
infectiilor.
insa pericolul
3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul
mediu.
4.Aleg procedurile de
investigatie
si
tratament cu risc
minim de infectie.
5.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

60

accidentarii
presista.

- CAZ 3 -

Culegere de date
Nume: Ticu.
Prenume: Constantin.
Sex: M
Varsta: 67 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: agricultor
Grup sanguin: AB 4, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun,
alcool si mese copioase

61

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa,


avand 3 copii.
Antecedente personale:- in anul 1972 tuberculoza pulmonara.
- in anul 1983 apendicectomie.
- in anul 1998 episod icteric
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii
Pacientul in varsta de 67 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a
Spitalului Calafat in data de 27-03-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele
simptome: icter sclero-tegumentar, semne ale consumului cronic de alcool,
hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de consistenta ferma si cu margine
neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava, febra, frisoane,
astenie, oboseala.
Analize de laborator
Hematologice:

hemoglobina 15,8 g /dl


hematocrit 42,5%
leucocite 11500 / mm
trombocite 625000/ mm
fibrinogen 398mg %

Biochimice:
creatina 0,79mg/dl
uree 25,6mg/dl

62

ALT 168,23 U/L


AST 96 U/L
Bilirubina totala 1,40 mg/dl
Bilirubina directa 0,82mg/dl
Fosfataza alcalina 275 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :


Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda,
elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni
transonice ( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si
dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in
interior;
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- RX toracic normal
- splenomegalie gradul II

63

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste


diagnosticul de boala polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.
Diagnostic nursing
1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.
2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a
manca datorita pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de a Respiratie
Pacientul
respira
greoaie datorita respire usor.

64

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

sa 1.
apreciez Pacientul
localizarea,
prezinta

in

durerii
ca
urmare
a
procesului
inflamator biliar.

severitatea,
durata durerii.

continuare
dificultate in a
respira.

2. Asigur un
aport suficient de
lichide pe 24 ore.
3.
Asigur
o
pozitie antalgica.
4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Umezesc aerul
din incapere.
7.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.

2.Nevoia de a Greata datorita


bea si a manca modificarilor
integritatii cailor
biliare.
Imposibilitate de
a manca datorita
pregatirii
preoperatorii

Pacientul
fieinteleaga
necesitatea
benignitatea
pregatirilor
preoperatorii,
senzatia
greata
dispara.

sa 1.Observ
inapetenta
si
si incurajez
pacinetul
sa-si
exprime senzatia
iar de gust amar si
de disconfortul
sa abdominal.
2.Calculez
bilantul ingestaexcreta.
3.Explorez
preferintele

65

Obectiv partial
realizat.
Pacientul
prezinta
dificultati in a se
adapta
la
regimul
preoperator, iar
senzatia
de
greata persista.

pacientului
asupra
alimentelor
permise
interzise.

si

4.Servesc
pacientul
cu
alimente la o
temperatura
moderata.
5.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
6.Educ pacientul
despre necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5%
500
ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.,
metroclopramis 1
f i.m.
3.Nevoia de a se Dificultate in a
imbraca
si se imbraca si
dezbraca
dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata prin

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca singur.

66

1.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in a
se imbraca si

oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii de sine.

personalitatii.

dezbraca.

2.Ajut pacientul
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de a Insomnii
Promovarea
1.Apreciez
dormi si de a se datorita durerii, unui
somn factorii
care
odihni
oboselii
si linistitor
afecteaza somnul.
anxietatii.
preoperator.
2.Invat pacientul
tehnici
de
relaxare.
3.Asigur linistea
si obscuritatea in
salon.
4.Aplic
interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
5.Linistesc psihic
si fizic bolnavul
explicandu-i ca
perioada
de
odihna ajuta la
promovarea starii
de
bine
si
cresterea
nivelului energic,
important pentru
calmarea durerii.

67

Obiectiv
nearealizat.
Pacientul
prezinta
insomnii,
doarme
3-4
H/noapte

7.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.
5.Nevoia de a se Postura
misca si a-si neadecvata
mentine o buna datorita durerii.
postura

Asigurarea unei 1.Pregatesc


un
pozitii optime in program
de
timpul durerii.
exercitii pasive
sau active.
2.Incurajez
pacientul
sa
indeplineasca
activitati
fizice
singur.
3.Explic
pacientului
importanta
adaptarii
unei
pozitii adecvate.
4.Explic
pacientului
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola

68

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
are
dureri
de
intensitate mai
mica.

i.m./zi.
6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Alterarea
Pacientul
sa
integritatii
prezinte
tegumentelor si tegumente
si
mucoaselor
mucoase integre.
datorita
icterului.

1.Informez
pacientul
privire
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate.
2.Inspectez
mucoasele
tegumentele

Pacientul
cu prezinta
la difcultati in a se
ingriji.

si

3.Efectuez toaleta
pe
regiuni
a
pacientului.
4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera racoroasa,
cu
umiditate
potrivita, folosind
paturi usoare si
evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
boala.
despre
boala
datorita
lipsei
surselor
de
informare.

Oferirea
informatiilor
necesare despre
afectiune
si
tratament.

69

1.
Explic
necesitatea
interventiei
chirurgicale
2.Explic
bolnavului
fiziopatologia
bolii, folosind un

Obiectivul a fost
partial
atins.
Pacientul
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit,
insa

limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.
3.Clarific
pacientul
conceptiile
eronate.

anxietatea
frica
interventia
chirurgicala
persista.

si
de

cu

4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj
vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului
in
limite normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul sa aiba
temperatura
corpului
in
limite normale.

1.Masor si notez Obiectiv partial


in
F.O. realizat.
temperatura
Pacientul
corpului.
prezinta
o
temperatura
variabila: 37,3
2.Administrez
C- 37,5C
antibioticul
prescris:
penicilina G 2
mil/zi.
3.Mentin in salon
o
temperatura

70

adecvata.
4.Educ pacientul
ca temperatura va
scadea
prin
eliminarea cauzei
care o provoaca.
9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe
evita pericolele evita pericolele capabil sa evite
manifestata prin pericolele.
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

1.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.
2.Favorizez
adaptarea
pacientului
noul mediu.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe
care le poate
intampina
si
coopereaza
in
la vederea evitarii
acestora.

3.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
lor.

71

ZIUA II
Nevoia afectata

Diagnostic nursing Obiective

1. Nevoia de a Dificultate de a
respira
respira
datorita
efectului secundar
al anasteziei..

Promovarea
unei respiratii
eficiente
postoperatorii.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Observ
felul, Pacientul
frecventa
si
amplitidinea
prezinta in
miscarilor
respiratorii.
continuare
2.Inspectez
dificultate
cavitatea bucala a
bolnavului pentru in a respira.
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Apreciez
tegumentele pentru
hipoxie.
4.Aspir
mucozitatile
aspiratorul.

cu

5.Introduc
prin
sonda nazala 5l
oxigen/min
barbotat
si
supraveghez
bolnavul.

72

6.Monitorizez
respiratia si o notez
in
foaia
de
temperatura.
7.Incurajez
pacientul sa respire
adanc.
2.Nevoia de a Alterarea nutritiei
bea si a manca mai putin decat
nevoile
organismului
datorita anesteziei
si a interventiei
operatorii.

Pacientul sa 1.Administrez
Pacientul a
inteleaga
fluidele parenteral,
necesitatea
dupa
prescriptie, inteles si
regimului
pentru un aport
indicat si sa adecvat de lichide respecta
coopereze.
si electoliti.
regimul
2.Urmaresc si notez
in
foia
de indicat.
observatie
temperatura,
cantitatea
si
aspectul.
3.Explic bolnavului
necesitatea
unui
aport adecvat de
lichide si electroliti
parenteral.
4.Observ
si
supraveghez sonda
urinara.
5.Montorizez
supraveghez
perfuziile
prescripse
medic:

si
de

-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500
ml

73

3.Nevoia de a Dificultate in a se
se imbraca si imbrac si dezbraca
dezbraca
din
cauza
interventiei
chirurgicale,
manifestata
prin
durere,
oboseala,
stare
depresiva,
diminuarea imaginii
de sine.

Pacientul sa 1.Ajut pacientul sa


fie capabil de se imbrace si sa se
a imbraca si dezbrace.
dezbraca.
2.Informez
pacientul
privind
importanta
vestimentatiei
in
indentificarea
personalitatii.

Pacientul
prezinta in
continuare
dificultate in
a
se imbrac si

3.Sugerez
a
se
apartinatorilor
sa dezbraca.
procure
haine
comode.
4.Nevoia de a Dificultate in a
dormi si de a se dormi si a se odihni
odihni
datorita durerii si
constrangerilor
fizice.

Pacientul sa
aiba un somn
linistitor 7-8
ore in timpul
noptii
postoperator.

1.Apreciez factorii Bolnavul a


care
provoaca
insomnia.
dormit 6 ore
2.Asigur bolnavul pe noapte,
ca situatia este sub
control si ca este somnul fiind
supravegheat
in
permanenta.
intrerupt de
3.Indepartez orice
sursa de zgomot si
lumina care poate
deranja.
4.Asigur liniste in
salon
5.Sugerez
ca
vizitele
sa
se
efectueze in afara
orelor de somn.
6.Administrez
somniferul prescris:
Diazepam 1 fiola
i.m. la ora 20.

74

durere.

7.Incurajez
bolnavul sa se
odihneasca pentru a
promova o stare de
bine si a creste
nivelul energetic.
5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine o buna
postura

Durere
datorita Pacientul sa
modificarii
nu
mai
integritatii
cailor prezinte dureri
biliare.
si sa aiba o
pozitie optima
in urmatoarele
ore.

1.Apreciez pozitia Obiectiv


bolnavului.
partial
2.Observ
realizat.
manifestarile nonverbale:facies,
Pacientul
pozitie, grimase.
are o pozitie
confortabila
3.Monitorizez
petru
o
functiile vitale.
perioada
scurta
de
dupa
4.Asez bolnavul in timp
decubit dorsal cu care trebuie
si
genunghi
usor intors
flexati
pentru sprijinit din
nou.
relaxarea
musculaturii
abdominale
in
scolul
atenuarii
durerii locale.
5.In
timpul
mobilizarii
incurajez pacientul
sa-si sustina plaga
operatorie
si
protejez
sonda
urinara si perfuzia
sa nu se disloce.
6.Administrez
medicatia:Algolca
min 1 fiola i.m./zi,
Piafen
1
fiola
i.m/zi.

75

7.Rog bolnavul sami


descrie
caracteristica,
localizarea
si
intensitatea durerii.
6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Risc
mare
de
traumatism
si
complicatii legat de
factorii
interni
datorita interventiei
chirurgicale.

Asigurarea
integritatii
plagii
postoperator si
observarea
semnelor
complicatiilor
potentiale.

1.Observ
Pielea
la
tegumentele
din locul
jurul plagii pentru
iritatie,
eritem, plagii este
edem.
intacta, fara
2.Apreciez
pentru:durere
escoriatii,
abdominala,
absenta zgomotelor iritatii sau
scaunului, drenarea
bilei la tubul de edem.Bolnav
dren, greata, voma, ul
pancreatita.
nu prezinta
3.Monitorizez,
descriu
si
complicatii
inregistrez
de
temperatura,
pulsul ,TA.
interventie
4.Folosesc
instrumental
si
comprese
sterile
pentru a preveni
infectarea plagii.

chirurgicala.

5.Educ pacientul in
legatura
cu
necesitatea pastrarii
curate si intacte a
tegumentelor
si
mucoaselor.
7. Nevoia de a Insuficienta
Pacientul sa 1.Apreciez nivelul .
invata despre cunoastere despre inteleaga si sa cunostintelor
boala
evolutia
respecte
actuale.

76

Pacientul

postoperatorie
informatiile
datorita lipsei de oferite legate 2.Manifest
Obiectiv
informare.
de afectiunea intelegere fata de
sa.
temerile
partial
pacientului.
realizat a
3.Incurajez
inteles
bolnavul sa ncerce
masuri
si explicatiile
alternative
de
calmare a durerii.
primite si
4.Clarific
cu este
putin
pacientul
mai
conceptiile eronate.
linistit, insa
5.Informez si explic
diferitele proceduri anxietatea si
postoperatorii.
frica
persista.
8.Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului
in
limite normale

Hipertermie
datorita procesului
inflamator
si
infectios.

Prevenirea
infectiei
postoperatorii
si mentinerea
temperaturii in
limite
normale.

1.Observ si notez in Febra se


F.O.
temperatura
corpului din 6 in 6 reduce
ore.
mentinandu2.Observ semnele se
si simptomele care
atesta
prezenta intre 37, 6 C
procesului infectios
si
dimineata si
inflamator:febra,alt
erarea
starii 37,2 C ora
generale, durere.
14.
3.Administrez
Bolnavul
medicatia prescrisa:
Penicilina 2mil/zi, prezinta in
Acid salicilic 1
tb/zi.
continuare o
4.Educ pacientul in
stare
legatura cu factorii generala
care
scad

77

temperatura.
9.Nevoia de a Anxietate datorita Pacientul sa
evita pericolele durerii si evolutiei fie capabil sa
postoperatorii.
evite
pericolele,
manifestand
incredere in
echipa care il
ingrijeste.

proasta.

1.Apreciez nivelul Obiectiv


anxietatii.
partial
2.Identific si reduc realizat.
factorii stresanti de
mediu.
Pacientul
3.Asigur conditii de manifesta
mediu
adecvat,
pentru
a
evita incredere in
pericolele
prin
accidentare.
personalul
medical.
4.Informez
si
stabilesc impreuna
cu pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate.
5.Favorizez
adaptarea
pacientului la noul
mediu.

Ziua III
Nevoia afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1. Nevoia de a Pacientul respira Pacientul


sa 1.Monitorizez
respira
cu
greutate prezinte o buna functiile vitale si
datorita suturii respiratie.
le trec in foaia de
chirurgicale.
observatie
2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata
durerii.

In
urma
interventiilor
acordate
pacientul
respira

3.Aplic punga cu la
gheata
pe

78

hipocondrul drept.

parametrii
normali.

4.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola
i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia de a Alimentatie si Pacientul
bea si a manca hidratare
ingere
insuficiente
cantitate
legate
de sufcienta
interventia
alimente
chirurgicala.
lichide.

sa 1.Apreciez
Pacientul
este
o inapetenta
si echilibrata
intoleranta
electrolitic.
de lipidelor in dieta.
si
2.Monitorizez
greutatea si o trec
in
foaia
de
temperatura.
3.Administrez
suplimente
de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia
medicului.
4.Recomand
ingestia de lichide:
ceaiuri, sucuri de
fructe, supe de
zarzavat proaspete
si pisate.
5.Educ bolnavul
sa-si
acorde
ingrijiri
orale
inainte si dupa
mese.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul sa Pacientul

79

se

se imbraca si se imbraca si capabil de a se se dezbrace si sa poate imbraca si


dezbraca
dezbraca
din imbraca
si se imbrace
dezbraca singur.
cauza
suturii dezbraca singur.
chirurgicale.
2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.
4.Nevoia de a Dificultate de a
dormi si de a se dormi datorita
odihni
constrangerilor
fizice
si
a
durerii.

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.Asigur lenjerie Obiectiv


de pat curata si realizat.
uscata.
Pacientul
doarme 7-8 ore
2.Asigur conditii pe noapte.
optime pentru a
putea dormi.
3. Schimb lejeria
de
pat
si
pansamentul.
4.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m, algocalmin 1
f seara.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului asupra
starii de sanatate
si covalescenta.
6.Permit vizitele
numai in afara
orelor de somn.

80

5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine o buna
postura

Limitarea
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Pacientul
sa
poata avea o
pozitie adecvata
si
sa
poata
efectua exercitii
active
postoperatorii
cu
anumite
restrictii.

1.Observ pozitia
pacientei in pat si
gradul
de
mobilizare
acesteia.
2.Apreciez
manifestarile de
dependenta
si
sursele
de
dificultate

durerea
si
constrangerile
fizice.
3.Incurajez
mobilizarea
precoce
progresiva
postoperator.

si

4.In
timpul
mobilizarii
bolnavului
si
eforturilor de tuse,
stranut,
sughit,
recomand
bolnavului sa-si
mentina
plaga
operatorie
cu
mana.
5.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.
6.Ajut bolnavul sa
se
ridice
in
semisezand
si
sezand, apoi sa
stea in ortostatism
la
marginea
patului.

81

Obiectiv
realizat.
Pacientul are o
pozitie
confortabila si a
inteles restrictia
miscarilor.

6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii pielii
datorita tubului
de dren si a
plagii operatorii.

Pacientul
sa
prezinte
tegumente
intacte
postoperator si
sa
nu
aiba
semne de iritatie
datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

1.Apreciez pentru
prezenta
eritemului
si
iritatiei
tegumentelor din
jurul plagii.

Obiectiv
realizat.
Tegumentele din
jurul plagii sunt
intacte si fara
iritatii.Pacientul
nu
preznta
2.Apreciez pentru semne de grataj.
prezenta durerii,
icterului.
3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G
2
mil/zi
perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi
(1-0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez pasiv
pacientul pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.

7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
boala.
despre perioada
postoperatorie si
evolutia clinica
a bolii datorita
lipsei
de
informare.

Bolnavul
sa
inteleaga
informatiile
oferite si sa
acumuleze
cunostinte noi
despre perioada
postoperatorie.

1.
Apreciez
nivelul
de
cunostinte
existent.
2.Educ
sa stie:

pacientul

-necasitatea

82

Pacientul
inteles
informatiile
oferite
coopereaza.

a
si

respectarii
regimului prescris
de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului
si
modului
de
admnistrare
a
tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.
8. Nevoia de asi
mentine
temperatura in
limite normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul
sa
aiba temperatura
corpului
in
limite normale.

1.Observ semnele
si simptomele cate
atesta
prezenta
procesului
infalamator.
2.Educ pacientul
in legatura cu
factorii care scad
temperatura.
3.Administrez
medicatia
prescrisa:
penicilina
2
mil/zi,acid salicic
1 tb/zi.
4.Petrec
cu
bolnavul mai mult
timp, il incurajez
sa-si
exprime
sentimentele si-i
raspund
la
intrebari.
5.Observ si notez
in
F.O.
temperatura
corpului din 6 in 6

83

Temperatura
pacientului
se
mentine
in
limite normale.

ore.
9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie
evita pericolele evita pericolele capabil sa evite
manifestata prin pericolele.
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

1.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa
2.Asigur
conditi de mediu
adecvat pantru a
evita
pericolele
prin accidentare.

Obiectiv
realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

1. Nevoia de Pacienta

Obiective
Pacienta

Interventii
si delegate

autonome Evaluare

sa 1.Apreciez severitatea, In

84

urma

a respira

respira cu prezinte
o localizarea,
durata interventiilor
greutate
buna
durerii.
datorita
respiratie.
acordate pacientul
constrangeri
2.Monitorizez functiile
i fizice.
vitale si le trec in foaia respira la parametrii
de observatie.
normali.
3.Aplic punga cu gheata
pe hipocondrul drept.
4.Administrez medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1
fiola i.m.

2.Nevoia de Alimentatie
a bea si a si hidratare
manca
insuficiente
legate
de
interventia
chirurgicala
.

Pacienta sa 1.Apreciez
pentru Pacienta este
ingere
o prezenta:greturilor,varsa
cantitate
turilor,
senzatii
de echilibrata
sufcienta de plenitudine abdominale.
alimente si
electrolitic.
lichide.
2.Apreciez
pentru
scaderea in greutate
secundara aportului in
calorii.
3.Monitorizez greutatea
si o trec in foaia de
temperatura.
4.Administrez
suplimente de vitamina
B1 1 fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la indicatia
medicului.
5.Recomand ingestia de
lichide: ceaiuri, sucuri
de fructe, supe de
zarzavat proaspete si
pisate.
6.Educ bolnava sa-si
acorde ingrijiri orale

85

inainte si dupa mese.

3.Nevoia de Dificultate
a
se in a se
imbraca si imbraca si
dezbraca
dezbraca
din cauza
suturii
chirurgicale
.

Pacienta sa
fie capabil de
a se imbraca
si dezbraca
singur.

1..Informez
pacienta Pacienta se poate
privind
importanta
vestimentatiei
in imbraca si
identificarea
personalitatii.
dezbraca singur.
2.Sugerez
apartinatorilor
sa
procure haine comode.
3.Ajut pacientul sa se
dezbrace si sa se
imbrace

4.Nevoia de Dificultate
a dormi si de a dormi
de a se datorita
odihni
constrangeri
lor fizice si
a durerii.

Pacienta sa
aiba un somn
odihnitor si
linistit
pe
timpul
noptii.

1.
Asigur
conditii Obiectiv realizat.
optime pentru odihna.
Pacienta doarme
2. Schimb lejeria de pat
si pansamentul.
7-8 ore pe noapte.
3.Administrez
la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola i.m,
algocalmin 1 f seara.
4.Reamintesc pacientei
despre efectul benefic al
somnului asupra starii
de
sanatate
si
covalescenta.

5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Dificultatea
mentinerii
unei pozitii
adecvate
datorita
interventiei
chirurgicale
si a starii de

Pacienta sa
poata avea o
pozitie
adecvata si
sa
poata
efectua
exercitii
active

1.Observ
pozitia Obiectiv realizat.
pacientei in pat si gradul
de mobilizare acesteia.
Pacienta are o
2.Apreciez manifestarile pozitie confortabila
de dependenta si sursele
de dificultate durerea si a inteles restrictia
si constrangerile fizice.

86

covalescent
a.

postoperatori
i cu anumite 3.Administrez
miscarilor.
restrictii.
antialgicul
prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.
4.Ajut bolnava sa se
ridice in semisezand si
sezand, apoi sa stea in
ortostatism la marginea
patului.

6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si asi proteja
tegumentele

Probabilitat
ea
de
atingere a
integritatii
fizice
datorita
problemelor
postoperato
rii.

Pacienta sa
prezinte
tegumente
intacte
postoperator
si sa nu aiba
semne
de
iritatie
datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

1.Apreciez
prezenta
icterului.

pentru Obiectiv realizat.


durerii,
Icterul nu mai este

2.Apreciez
pentru prezent.
prezenta eritemului si Tegumentele
iritatiei
tegumentelor
din jurul plagii.
din jurul plagii sunt
3.Efectuez pansamentul intacte
si
fara
local de 2 ori pe zi iritatii.
respectand toate regulile
de asepsie si antisepsie. Pacienta nu preznta
4.Administrez
semne de grataj.
antibioticul
prescris
Penicilina G 2 mil/zi
perfuzabil. Algocalmin
2 f/zi (1-0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez
pacienta
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.

87

pasiv
pentru

7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Insuficienta
cunoastere
despre
perioada
postoperato
rie
si
evolutia
clinica
a
bolii
datorita
lipsei
de
informare.

Bolnava sa
inteleaga
informatiile
oferite si sa
acumuleze
cunostinte
noi
despre
perioada
postoperatori
e.

1. Apreciez nivelul de Pacienta a inteles


cunostinte existent.
informatiile oferite
2.Educ pacientul sa stie:
si coopereaza.
-necasitatea respectarii
regimului prescris de
medic;
-necesitatea respectarii
dozei,
orarului
si
modului de admnistrare
a tratamentului;
-necasitatea unui somn
odihnitor.

8.Nevoia de Dificultate
a
evita in a evita
pericolele
pericolele
manifestata
prin
neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

Pacienta sa 1.Asigur conditi de Obiectiv realizat.


fe capabil sa mediu adecvat pantru a
evite
evita pericolele prin Pacienta poate evita
pericolele.
accidentare.
pericolele singur.
2.Favorizez adaptarea
pacentului
la
noul
mediu.
3.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.
4.Indepartez
orice
obiect care ar putea fi
un
obstacol
in
deplasarea pacientului.
5.Informez pacientul ca
poate folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

88

Rolul asistentei medicale n ngrijirile acordate bolnavilor


Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile
de sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un
deceniu la altul. Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin
ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina
sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel
bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul
s respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a
suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din
cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim
mai mult, cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea
pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i
ctiga existena. Ea va fi pentru un timp: "contiina celui lipsit de cunotin,
dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a
fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,

89

cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se
putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun,
o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se
mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea
trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie
ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o
suferin aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie
rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere
din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.
Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este
ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar,
aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se
opun supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i
dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor
medicale, o continu pregtire i perfecionare.

90

CONCLUZII
Diagnosticul precoce al chistului hidatic hepatic, realizat prin metodele
imagistice moderne favorizeaz reuita interveniilor
miniinvazive laparoscopice.
Chistul hidatic hepatic, boal parazitar cu o distribuie geografic
ubicuitar i nc departe de a fi eradicat n ara noastr, a necesitat o metod
de tratament simpl, cu rezultate satisfctoare att pentru medic i pacient ct si
din punct de vedere economic.
Incidena maxim a bolii hidatice este situat in decada a cincea de via (
26,86% din cazuri ), n evident schimbare fa de perioada 19952000, cnd
incidena maxim era ntre 20 i 30 de ani.Ecografia este frecvent metoda
de examinare de prim intenie a bolnavilor cu
ea dirijnd eventualele investigaii ulterioare. Ecografia este o metod de
diagnostic rapid, inofensiv, oferind imagini de nalt rezoluie chiar i despre
chisturile de mici dimensiuni ( 23 cm )
Se poate spune c ecografia este o prelungire a examenului clinic, fiind o
metod exact
de
diagnostic ,,n timp
real. Tratamentul de baz
n
chistul hidatic hepatic a rmas cel chirurgical, dei n ultimii ani, ca urmare a
perfecionrii
metodelor
de
imagistic
intervenional,
a
luat
amploare tehnica de puncie, aspiraie, instilaie i reaspiraie ( PAIR).

91

Considerm c toate chisturile hidatice hepatice, indiferent de form i


dimensiuni trebuie s fie abordate laparoscopic, doar imaginea laparoscopic
putnd decide n ce fel va continua operaia.

BIBLIOGRAFIE

Achie Ion,, Tratamentul chirurgical al bolii hidatice hepatice, Editura


Medical, Bucureti, 2000
Bardac OD Clasic si modern in chistul hidatic hepatic, Ed. Mira
Design, Sibiu, 2002
D.Bratu, A.D.Sabu, D.Sabu Tratamentul laparoscopic al chistului
hidatic hepaticprezentare de caz,,Acta Medica Transilvanica, Anul X2005
Nr. 2pag 57.
D.Bratu, A.Sabu, D.Sabu, A.Dumitra, D.Belean, A.Coman
,,Chirurgia laparoscopic versus chirurgia clasic n tratamentul chistului hidatic
hepaticSibiul Medical vol 18, Nr.1, ianuariemartie 2007, pag. 70.
D.Bratu, A.Sabu, D.Sabu, A.Dumitra,
A.Coman, C.Lupuiu:,,Limitele laparoscopiei n tratamentul chistului hidatic
hepaticPrezentare de caz, Sibiul Medical, vol.18, Nr.1, Ianuariemartie 2007
Irinel Popescu ( sub redacia ),,Chirurgia ficatului vol.I, Editura
Universitar ,,Carol Davila Bucureti2004

92

93

S-ar putea să vă placă și