Sunteți pe pagina 1din 51

MOTTO

Medicina nu este o meserie ci un cult pentru om.


Nu druiete nimic oamenilor dac nu te druieti pe tine nsui.

MOTIVATIE
Este bine ca cele mai precoce semne si simptome ale apendicitei sa fie
apreciate in mod clar,deoarece majoritatea chirurgilor cu experienta accepta
punctul de vedere conform caruia orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa
fie operat n primele 24 de ore de la debutul bolii , sau n orice caz , ct mai
curnd posibil.Exista doua raiuni pentru care , de regula, pacientii cu
apendicita ajung in atentia medicului mai tarziu de acest interval de timp:fie
pacientul apreciaza ca simptomele de debut nu sunt suficient de serioase pentru
a consulta un medic, sau medicul consultant este de parere ca simptomele nu
ar fi tipice pentru apendicita, ori insuficient de severe ca sa necesite operatie.
Pentru remedierea primei situatii este nevoie de educarea populatiei, iar
pentru cea de-a doua , privind reticenta medicului,este nevoie ca acesta sa-si
aminteasca de faptul asa-numitelor simptometipice de apendicita, dupa cum
sunt descrise in tratatele de medicina , de multe ori indica deja un stadiu
avansat al bolii si ca este imposibil de prezis la inceputul unei crize daca este
vorba de o usoara forma sau una mai severa a bolii.

ISTORICUL BOLII

Desi la sfarsitul erei premergatoare secolului I , in lucrarea De arte


medica Cornelius Celsius a mentionat suferie ale regiunii cecale,
apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decat in secolul XVI.
Cand in lucrarile anatomistului Berangerio de Capri din Bolognia ,
apare citat apendicele cecal, in secolul XVIII Mergagni descrie anatomic
complet atat apendicele cat si valvula ileo-cecala; a trebuit sa mai treaca un
secol pentru a fi izolate in cadrul asa-ziselor supuratii pericecalesau
peritiflite, inflamatiile proprii apendicelui , si sa se intrevada posibilitatea
profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicelui.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz , bazat pe constatarile
anatomo-patologice si clinice situeaza filiatia inflamatie apendiculara
peritonita localizata si foloseste pentru prima oara pentru definirea acestei
leziuni notiunea de apendicita , termen care va fi adoptat de catre toate
scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui , manifestate sub variate aspecte
de evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una dintre cele mai frecvente
cauze de suferinta ; dupa statisticile recente, apendicita acuta ocupa primul
loc intre urgentele abdominale afectand unul din 500-600 de
indivizi.Apendicita cronica , desi mai greu de identificat , sta la baza multor
suferinte abdominale pentru care sunt incriminate presupuse alte leziuni ale
organelor digestive; asa de pilda , intre cauzele care provoaca discutabilul
sindrom de dispersie secundara alaturi de suferinta veziculei biliare se
situeaza si inflamatia cronica apendiculara.

CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
CECULUI SI APENDICELUI
Cecul este o portiune initiala a intestinului gros cu o lungime de 510cm, diametru 5-7 cm, iar capacitatea de 250-300 cm. Forma cecului este
cilindrica, terminandu-se printr-un fund de sac.
Cecul are trei bandalete musculare care pornesc de la fundul cecului,
la locul de implantare al apendicelui si se duc: una in fata interioara , a doua
pe fata postero-externa , a treia pe fata postero-interna a cecului si de aici se
prelungesc mai departe pe colon.
Irigatie : vasele sangvine au un traiect perpendicular pe aceste
bandelete.
Artera ileocolica se desprinde din artera mezenterica superioara.
Vena ileocolica dreneaza sangele in vena mezenterica superioara.
Inervatie: din plexul mezenteric superior, fibre nervoase ce urmeaza
arterele.
Apendicele este un vestigiu embrionar al tubului digestiv situat la
jonctiunea ileonului cu cecul. Este o prelungire de forma cilindrica ce se
gaseste suspendat la fundul cecului, cu a carui cavitate comunica.
Forma in stare normala are forma unui tub cilindric , usor curbat.
Exista insa si forme in spirala , melc, circular cotit , periform, globular.
Dimensiuni - : lungimea 6-12 cm;
diametru 6-8 cm.
Lumenul apendicelui este cilindric, continanad mucus ,
DETRITUSURI celulare si lichid interstitial. In mod normal lumenul este
permeabil,
asigurand
evacuarea
continua
a
elementelor
intraluminale.Apendicele prezinta un mezom propriu mezoapendice , care
ii confera un grad mare de mobilitate. In mezoapendice se gaseste artera
apendiculara , ramura a trunchiului arterial ileocecoapendicular ce provine
din artera mezenterica superioara.
Venele apendicelui urmeaza traiectul arterelor prin mezoapendice la
vena ileo-cecala, spre a se termina in vena mezenterica superioara.
Vasele limfatice ale apendicelui formeaza o retea foarte bogata de
capilare limfatice, care se deschid in cele 4-5 trunchiuri colectoare ale
apendicelui , merg in lungul mezoapendicelui pentru a se termina in
ganglionii din grupul ileocecal.
Inervatia apendicelui este identica cu a intestinului gros si anume:
primeste nervi spinali si nervi simpatici din plexul mezenteric.
Structura apendicelui este identica cu a intestinului gros:

1. tunica seroasa peritoneul ceco-apendicular


2. tunica musculara doua straturi de fibre musculare netede:
longitudinal nu mai formeaza tenii, acestea se unesc intr-un strat
continuu.
3. tunica submucoasa- tesut conjunctiv lax, fibre elestice, vase
sangvine limfatice si nervi;
4. tunica mucoasa prezinta foliculi limfatici care-i confera functia
de organ limfoid; mucoasa este acoperita de epiteliu cilindric de tip
intenstinal.
Pozitia apendicelui fata de cec este variabila.
apendice descendent ( 42% cazuri) situat in partea mediala a
fosei iliace, varful sau putand ajunge pana la pelvis;
apendice lateral ( 26% cazuri) are raporturi laterale cu
ligamentul inghinal;
apendice medial / 17% cazuri) in raport cu anexele intenstinale;
apendice ascendent retrocecal ( 13% cazuri ) situat inapoia
cecului si chiar a colonului ascendent ( fig.1).

Fig.1 Cecul, apendicele cecal si ileonul terminal

CAPITOLUL II
APENDICITA ACUTA
1.DEFINITIE
Apendicita acuta este inflamatia apendicelui, urgenta abdominala cu o
frecventa crescuta.
Incidenta sa este de 1/500-600 locuitori, cu maximum de frecventa la
copil si adultul tanar , pana la 30 de ani.
Se intalneste la ambele sexe cu o frecventa relativ egala , exceptand
pubertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frecventa la sexul
masculin.
2.ETIOPATOGENIE
Apendicita acuta este rezultatul unei infectii microbiene a apendicelui.
Procesul inflamator se datoreaza prezentei in interiorul apendicelui a unor
germeni virulenti care, stagnand acolo impreuna cu continutul fecaloid
specific acestui segment, isi exacerbeaza virulenta.
Nu exista un microb specific al apendicitei: poate fi provocata de
colibacil, streptococ boilul perfringers , anaerobi , gangrene gazoase.
Stagnarea continutului impreuna cu microbii in acest tub apendicular
este cauzata de doi factori :unul constitutional faptul ca apendicele este un
segment situat lateral fata de circulatia normala intestinala , si altul
patologic , ingustarea lumenului apendicelui sau chiar astuparea completa ,
fie cu o cicatrice stenozata , fie de catre un mic fecalom dureros.Exceptional ,
astuparea se datoreaza unui corp strain ( un sambure de cireasa , de mar).
De asemenea un punct asupra caruia multi autori sunt de acord, este ca
afectiunile intestinale acute si cronice pot fi cauze etiologice ale apendicitei.
In istoricul bolii vom gasi tulburari digestive ca: indigestie, constipatie,
diaree, enterocolita.
3. ANATOMIA PATOLOGICA
Peretii apendicelui sunt infiltrati , hiperemiati, cu o vascularizatie
foarte dezvoltata , apendicele in erectie , seroara apendiculara mata.
Mezoapendicele poate fi si el alterat , edematiat, infiltrat uneori cu pete
hemoragice.In cavitatea abdominala se poate constata putin exudat seros,

clar sau tulbure. In interiorul apendicelui pot exista coproliti , corpi straini
precum si o secretie mucopurulenta produsa de inflamatie si ulceratie.Exista
o terminologie multipla pentru diferitele stadii in care se afla apendicele
inflamat acut: apendicita subacuta, apendicita ulceroasa, apendicita
catarala, apendicita flegmonoasa, abces intraapendicular, apendicita
gangrenoasa.
4. SIMPTOMATOLOGIE
Simptomatologia apendicitei acute este polimorfa , depinzand de forma
anatomo-patologica si situatia topografica a apendicelui. Debutul apendicitei
acute este de regula brutal, semnul de debut fiind durerea localizata in fosa
iliaca dreapta , violenta, continua, cu tendinta de extindere. Durerea radiaza
in epigastru periombilical si uneori in hipogastru si se calmeaza la aplicatii
locale reci.
Cand apendicele este situat retrocec, durerea poate
veni din
profunzimea fosei iliace drepte, simtindu-se mai violenta in spate decat in
fata.In acest caz ea se accentueaza cand bolnavul misca membrul drept
inferior si contracta muschiul iliac.
Daca apendicele are o alta pozitie intraabdominala ( nu este situat in
fosa iliaca dreapta ) durerea poate fi semnalizata de bolnav ca venind din
acea zona dar acestea sunt cazuri exceptionale:
varsaturile sunt inconstante , in schimb greturile sunt aproape
totdeauna prezente;
tulburarile de tranzit : constipatia in forma congestiva si flegmoasa iar
diareea apoasa , fetida , in apendicita gangrenoasa;
hipertermia nu este semn constant . Temperatura normala nu elimina
diagnosticul de apendicita acuta;
frisonul nu este intotdeauna prezent , dar daca bolnavul il semnaleaza ,
este un semn de evolutie grava , spre gangrenare sau acedare , fapt
care trebuie sa grabeasca interventia operatorie.
5. SEMNE OBIECTIVE
inspectia inregistreaza pozitia antalgica de flexie a coapsei drepte pe
bazin;
palparea evidentiaza: hiperestezie cutanata, durere vie la apasare si
aparare musculara la nivelul fosei iliace drepte. La bolnavii slabi

uneori apendicele este palpabil , ca un cordon extrem de dureros , care


ruleaza sub deget- in apendicita flegmoasa;
tuseul rectal face parte din examenele obligatorii . In apendicita
pelvina, la tuseul rectal se provoaca o durere vie in dreapta fundului
de sac Douglas.
pulsul este concordant cu temperatura. Daca depaseste 120 de batai/
minut si are amplitudine redusa este semn de evolutie nefavorabila;
tensiunea este de obicei normala. Scade numai in stari toxice grave la
bolnavii cu apendicita acuta gangranoasa sau chiar peritonita.
6. INVESTIGATII PARACLINICE
Examene biologice: leucocitoza este de regula crescuta. Absenta
hiperleucocitoza nu exclude diagnosticul de apendicita acuta , deoarece nu
exista un paralelism intre leucocitoza si forma anatomo-clinica a apendicitei
acute.
7. DIAGNOSTICUL
Se bazeaza pe triada simptomatica a lui Dienlafoy:
durere brusca in fosa iliaca dreapta cu extragerea durerii prin
exploatarea punctelor apendiculare;
contractura peretului abdominal;
hiperestezia pielii abdomenului.
8. DIAGNOISTIC DIFERENTIAL
cu colica hepatica : - maximul durerii in hipocondrul drept;
cu colica renala : - durere intermitenta situata in regiunea lombara ;
prezenta de hematii si uneori de leucocite in urina;
cu afectiuni ginecologice .- durerea este mai putin vie la palparea
abdominala, durerea este foarte acuta la tuseul vaginal;
hemoglobina si hematocritul scazute prin hemoragie.

9. EVOLUTIE SI COMPLICATII
Apendicita acuta neoperata la scurt timp de la debut poate evolua in
doua sensuri:
- peritonita plastica localizata ( plastron apendicular)

- peritonita generalizata.
Plastronul apendicular: reprezinta reactia peritoneala plastica
periapendiculara de aglutinare a marelui epiplon si anselor ileale , ca urmare
a perforatiei apendicelui.
Apare in doua etape:
etape

prima etapa are un tablou clinic al unei apendicite


acute obisnuite. De regula bolnavii sunt supusi unui tratament medicamentos
din care nu lipsesc antibioticele. Sub tratament, tabloul clinic se remite sau se
diminueaza foarte mult dupa 24-48 de ore de la debut. Urmeaza 3-4 zile de
sanatate aparenta.

etapa a doua incepe la 5-7 zile de la debutul


apendicitei acute, cu durere in fosa iliaca drepta , febra , constipatie si
alterarea starii de sanatate generale , care marcheaza
perforarea
apendicelui si constituirea plastronului apendicular.Tratament chirurgical
doar in caz de evolutie nefavorabila sub tratament conservator, repaus,
punga cu gheata, antibiotice, regim alimentar.
Abcesele apendiculare : reprezinta o peritonita localizata, complicatii ale
unei apendicite acute perforate.
Stadiul presupurativ- urmeaza perforatia apendicelui.
Stadiul supurativ- reprezinta corelatia purulenta strict delimitata de
organele vecine.
Constituirea unui abces apendicular este favorizata de aderentele
secunadare puseelor inflamatorii ale apendicelui caracterului subacut al
infectiei, topografia retrocecala sau pelvina a apendicelui.
In faza presupurativa tabloul clinic este al apendicitei acute.
In faza supurativa tabloul clinic este dominat de semnele unei colectii
purulente profunde: curba termica oscilanta, frisoane, stare generala
alterata , curba leucocitozei ascendenta.
In fosa iliaca dreapata se percepe o tumora de marimea pumnului unui
adult, bine delimitata , de consistenta moale extrem de dureroasa.
Peritonitele apendiculare:
peritonita acuta
peritonita acuta generalizata secundar.
Peritonita acuta generalizata de la inceput :- reprezinta una
dintre modalitatile de debut ale apendicitei acute,intalnita la toate varstele ,
cu o frecventa mai mare la varstele tinere.Debut brutal, dureri vii in fosa
iliaca dreapta , care se generalizeaza rapid in intregul abdomen.Debutul este
precedat uneori , cu cateva zile inainte, de dureri colicative in fosa iliaca
drepta.

Inspectia inregistreaza o stare generala alterata , facies peritoneal,


inspectia abdomenului pune in evidenta imobilitatea peretelui abdominal.
Palparea inregistreaza o contractura musculara generalizata cu maximum
de intensitate in zona iliaca dreapta.
Tuseul rectal constata durere vie la nivelul fundului de sac Douglas.
Radiografia abdominala pe gol evidentiaza distensie gazoasa a intestinelor
( fara pneumoperitoneu si fara nivele hidroaerice).
Leucocitoza 15.000/ mm.
Peritonita acuta generalizata in doi timpi : - reprezinta o
complicatie a unei apendicite nediagnosticate in timp util.
Timpul I tabloul clinic al unei apendicite acute . De regula apendicita
acuta nu e recunoscuta , sau bolnavul nu se prezinta la consultatii.
Caracteristica aceste apendicite acute este tendinta la ameliorare , cu un
interval de cateva zile de liniste aparenta.
Timpul II-corespunde performantei apendicului in peritoneul liber, adesea
declansata de o terapeutica intempestiva , o clisma sau un purgativ.Debutul
perforatiei este brutal, cu dureri in fosa iliaca dreapta care se generalizeaza
rapid in tot abdomenul. Varsaturile urmeaza imediat debutului.Alterarea
starii generale este rapida si dominata de aparitia frisonului de tip
peritoneal.Examenul obiectiv inregistreaza o contractura generalizata a
peretelui abdominal mai intensa in fosa iliaca dreapta, zona unde si durerea
este mai accentuata.
Dupa varsta:
Toate manifestarile clinice ca si datele de laborator prezinta multe
particularitati legate de varsta pacientului, in unele cazuri acestea putand
crea situatii confuzionale grave.
1.
Apendicita acuta la sugari este din fericire , o eventualitate
patologica extrem de rara care , atunci cand se produce , este practic
imposibil de diagnosticat cu siguranta.Teoretic suferinta s-ar manifesta prin
tipete ale sugarului, prin stare de agitatie a acestuia , prin faptul ca refuza
biberonul, dar toate aceste tulburari sunt practic comune oricaror tulburari
intestinale atat de frecvente la aceasta varsta. Nu se poate vorbi despre
posibilitatea identificarii contracturii pe copilul care tipa , aceasta devenind
numai o eventualitate poate numai o sedare medicamentoasa.Evolutia bolii
la sugar este rapida, peritonita la aceasta varsta frageda poate duce in cateva
ore la exitus; orice supozitie de suferinta apendiculara acuta este bine a fi
urmata de un act operator explorator.
2.
Apendicita acuta la copii :dupa varsta de doi ani apendicita
acuta incepe sa se intalneasca tot mai des devenind o urgenta operatorie
obisnuita , modul de manifestare a bolii capata caracterele clasice cu colici

10

abdominale , ascensiune termica si hiperleucocitoza , trebuie tinut seama de


faptul ca adesea puseul acut apendicular survine insotind sau urmand unele
afectiuni microbiene si mai ales pe acelea cu manifestari intestinale la copil,
ceea ce ofera un mare coeficient de erori.Debutul bolii poate prezenta o
simptomatologie stearsa sau dimpotriva, sa prezinte de la inceput stare de
apatie, lipsa poftei de joaca, dureri abdominale si mai ales disocierea pulsului
fata de temperatura. Fenomenele evolueaza rapid catre tabloul clinic al unei
intoxicatii grave cu varsaturi repetate, adeseori cu aspect negricios( vomito
nigricaus) cu hipotermie si oligurie.Actul chirurgical este si in aceasta
situatie singura solutie terapeutica..
3.
Apendicita acuta la batrani:
batrani
la varstnici morfologia apendicelui comporta modificari insemnate in
sensul disparitiei totale a foliculilor limfoizi, cu subtierea stratului muscular,
cu fibroza submucoasa si degenerescenta adipoasa.Inflamatia acuta a
organului nu este rara si imbraca cel mai ades aspecte inselatoare.Datorita
reactivitatii mai reduse a organismului, tabloul clinic este de la inceput
atenuat si boala poate ramane neidentificata urmand a fi recunoscuta
ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Trebuie retinut faptul ca la
batrani , eventualitatea formarii plastronului este rara datorita decresterii
puterii plastice si limitative a peritoneului, totusi aceasat forma care poate
lua aspect pseudo-tumoral, te conduce catre supozitia unei tumori maligne
de ceco-colon , se intalneste intr-un procent de cca 5% din cazuri;un element
clinic valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie
este in aceasta situatie absenta scaunelor sangvinolente. In ceea ce priveste
peritonita generata de o perforatie aceasta imbraca de obicei, dupa o evolutie
de cateva zile, aspectul unei ocluzii marcata de meteorism, durere
abdominala difuza si stare febrila.
4. Apendicita acuta la femei :imbraca doua aspecte:
Coexistenta sau confuzia , greu de diferentiat , cu procese acute
ale organelor genitale( piosalpinx, pioovar) sau hemoragii intraperitoneale
de origine genitala ( sarcina ectopica, chist de ovar rupt).
Apendicita acuta si sarcina, situatie intalnita relativ des si care
indica probleme dificile de diagnostic si atitudine terapeutica.Examenul
clinic atent ca si urmarirea dinamica a temperaturii si leucocitozei pot
diferentia suferinta apendiculara de manifestarile dureroase ca si de cele
dispeptice caracteristice sarcinii.
Atitudinea terapeutica este relativ bine codificata si este cea
chirurgicala , avand grija ca pacienta sa fie ferita de substante ce stimuleaza

11

mobilitatea uterina, manevrele chirurgicale sa fie cat mai blande , iar in


unele situatii supravegherea obstetricianului obligatorie.
Forme simptomatice:
1. Apendicita cu peritonita purulenta primitiva corespunde cu durerea din
perforatia apendiculara si se caracterizeaza prin debut brusc, in fosa iliaca
dreapta si ascensiune febrila , dupa care se instaleaza tabloul clasic al
peritonitei
2. Apendicita cu peritonita septica difuza- reprezinta o complicatie a
gangrenei apendiculare , in care se remarca o disociatie intre semnele
generale grave de tip toxico-septic si reactia locala moderata.
3. Apendicita toxica- determinata de germeni foarte virulenti cu o
simptomatologie saraca, cu semne de soc toxico-septic si evolutie extrem de
rapida catre exitus.
10.TRATAMENT
Apendicita acuta are un singur tratament : apendicectomia de
urgenta.Daca se gaseste si puroi in cavitatea peritoneala se va absorbi cat se
poate mai mult si se va lasa un tub de dren in fundul de sac Douglas, tub care
va fi scos prin contraincizie.
Se completeaza interventia chirurgicala cu antibiotice daca a existat un
proces inflamator de vecinatate sau generalizat.
Daca din diferite motive( transport, imposibilitatea executarii de
urgenta a operatiei) nu se poate interveni imediat, pentru o scurta perioada
pana la operatie se aplica o punga de gheata pe regiunea iliaca dreapta si se
administreaza calmante.
Bolnavul nu va fi alimentat , nu i se vor da purgative, nu i se va face
clisma.Daca interventia chirurgicala se amana din lipsa unui diagnostic cert,
nu se vor administra calmante, deoarece acestea mascheaza evolutia bolii. Se
poate administra perfuzie litica:xilina, papverina, scobutil, atropina.
In caz de plastron apendicular, bolnavul trebuie spitalizat. Se aplica
punga cu gheata si daca chirurgul apreciaza ca interventia operatorie se
poate temporiza intrucat procesul are tendinta de rezorbtie, se poate aplica
tratament cu antibiotice si conservator daca nu se intervine imediat.
Daca apendicita acuta s-a complicat de la inceput cu peritonita
generalizata, fara a mai trece prin stadiul de plastron apendicular , se
intervine cu maxima urgenta , se absoarbe lichidul peritoneal, se face

12

apendicectomie, se spala cavitatea peritoneala , se dreneaza cu 2-3 tuburi de


dren.
Pentru astfel de bolnavi ce se afla deseori intr-o stare grava de soc
toxico-septic la care se mai adauga si socul operator se vor administra
vitaminoterapie , aspiratie gastrica.
CAPITOLUL III
APENDICITA CRONICA
Reprezinta o inflamatie cu caracter cronic al apendicului. In evolutia sa ,
inflamatia cronica a apendicului determina leziuni retractile ale
mezoapendicului , ori modifica morfologia apendicului bazei cercului si
ileomului terminal.
Apendicita cronica e mai mult o entitate clinica decat una anatomopatologica , pentru ca asa cum a dovedit-o practica , nu exista intotdeauna o
concordanta intre tabloul clinic si leziunea anatomo-patologica.
Apendicita cronica poate constitui un element de rasunet asupra
viscerelor invecinate si uneori chiar la distanta determinand tulburari
functionale polimorfe care dispar dupa apendicectomie.
Examenul clinic semnele subiective sunt polimorfe.
Simptomul subiectiv care atrage asupra suferintei apendiculare este durerea
in fosa iliaca dreapta.Durerea incepe sa aiba semnificatie de suferinta
apendiculara cand este insotita de o constelatie simptomatica: greturi,
flatulenta postprandiala, constipatie, inapetenta.
In multe cazuri manifestarile clinice ale apendicitei cronice urmeaza
suferinta organelor din vecinatate sau a unor organe la distanta : colecistita,
gastrita, anexita, colita , colica uretrala , cistita , vermiaza intestinala.
Datorita acestor mari variabilitati de manifestare , diagnosticul de apendicita
cronica este in primul rand un diagnostic diferential de excludere a suferintei
organelor de vecinatate.
Examenul obiectiv:- palparea provoaca dureri in punctele apendiculare.
Examenul radiologic nu poate furniza date de corectitudine.Este indicat
cand se banuieste un apendice ectopic sau un situs inversus.
Examenul biologic nu aduce date semnificative pentru diagnostic, dar
este necesat pentru diagnosticul diferential:
sedimentul urinar pentru excluderea unei afectiuni renouretrale
examen coproparazitologic pentru excluderea unei vermicoze.
Alte examene: examen ginecologic pentru excluderea suferintei anexiale.
Tratamentul consta in apendicectomie.
Desi in majoritatea cazurilor, apendicectomia nu este urmata de complicatii ,
acestea nu sunt excluse .Dupa apendicectomie se poate constata ca durerea

13

din fosa iliaca dreapta a cedat complet dar au disparut si fenomenele


insotitoare.
Bolnavul nu mai este inapetent , castiga in greutate , copiii isi reiau
activitatea scolara normala, nu mai au cefalee, greturi , varsaturi , nu mai
obosesc repede.
CAPITOLUL IV
PROCESUL DE NURSING
Procesul de nursing reprezinta in principal o interventie pe plan mental,
dar este necesar sa realizam un suport scris pentru a asigura continuitatea
ingrijirilor.Suportul procesului de ingrijire este dosarul de ingrijire , acesta
este un document individualizat si actualizat la toate datele necesare pentru
cunoasterea pacientului , pentru supravegherea tratamentului , acordarea
ingrijirilor.Dosarele de ingrijire vor avea urmatoarele documente ale
procesului de nursing . In primul rand toate datele despre pacient
( anamneza) planul de nursing, obiectivele si evaluarea ingrijirilor.Ingrijirea
difera de la un pacient la altul in functiile ridicate de catre ei.
Etapele procesului de nursing:
1. Culegerea datelor sau informatiile despre pacient.
Se poate face verbal , prin intrebari simple , nu se va repeta intrebarea si nu
sugeram raspunsul. Se vor pune intrebari directe are sa incurajeze pacientul.
se poate face nonverbal prin supravegherea gesturilor bolnavilor prin
mimica lui si de la alte surse ( membrii familiei si cei din jurul
pacientului).
2. Identificarea problemelor de ingrijire.
3. Planificarea ingrijirilor:
stabilirea obiectivelor in functie cu ce problema are.
4. Executarea ingrijirilor si vom avea ingrijiri autonome pe care le face
asistenta medicala fara sa astepte aprobarea medicului.
interventii delegate , cele recomandate de medic.
5.Evaluarea rezultatelor in functie de obiectivele propuse.
Stabilirea nevoilor fundamentale se pot face la diferite dimensiuni.
Dimensiunea biologica care se refera la mostenirea genetica , la alterarea
organica, la lipsa de maturitate, la sex, varsta.
Dimensiunea fizica se refera la functia organica.
Dimensiunea psihologica se refera la temperamentul fiecarei
persoane.
Dimensiunea sociala se refera la interactiunea sociala si a
fenomenelor sociale

14

Dimensiunea culturala si spirituala se refera la rasa ,


nationalitate , credintele si legile specifice unei nationalitati.
Dimensiunile pot modifica satisfacerea fiecarei nevoi.
Daca nevoile fundamentale se afla nesatisfacute apar manifestari de
dependenta. Deci persoana recurge la o alta persoana care sa o invete , sa
controleze sau sa o ingrijeasca.Poate deveni dependenta total pentru
satisfacerea nevoilor fundamentale , se pune la dispozitia altei persoane.Mai
poate sa existe o dependenta usoara , temporara , sau o dependenta
permanenta.
Dependenta poate fi actuala sau potentiala. Tot ce impiedica o persoana in
satisfacerea uneia au mai multor nevoi fundamentale , numim sursa de
dificultate.
Sursele de dificultate pot fi:
intrinseci, provin de la individ, cauzate de factori organici sau genetici.
extrinseci , care sunt niste agenti care vin din exterior, care in contact
cu organismul produce perturbari.
psihologici, avem emotii , frica , teama , anxietate.
Activitatea asistentei medicale se caracterizeaza din analiza situatiilor,
informatiilor, logic si sistematic pentru a identifica natura unei probleme a
pacientului , de a interveni adecvat si de a evalua rezultatele.
Acest proces constituie fundamentul in intrega activitate profesionala, se
numeste proces de ingrijire sau proces nursing.
Este un proces clinic in rezolvarea problemelor pacientului . In aplicarea
procesului de nursing, asistenta medicala indeplineste impreuna cu pacientul
obiectivele ce trebuie realizate si mijloacele necesare.
Diagnosticul de nursing
Este problema actuala sau potentiala a ingrijirilor pe care asistenta medicala
le poate da. Diagnosticul de nursing constituie o sarcina autonoma a
asistentei medicale . Diagnosticul de nursing va fi inclus in planul de nursing
si va tine seama si de sursa de dificultate ce a dus la imposibilitatea
respirarii.Diagnosticul de nursing deriva din reactiile fizice si psihice ale
pacientului; se poate schimba ori de cate ori se schimba problemele
pacientului.
Diagnosticul medical apare in functie de patologia organismului, de
simptomele organismului si rezultatele examenului fizic si in urma
rezultatelor examenelor paraclinice. Diagnosticul medical ramane constant
pe perioada internarii sau a bolii.
Activitatea asistentei medicale consta in supraveghere , ingrijire si
tratament.
Culegerea datelor

15

Se poate face de la pacient , de la echipa de lucru, de la dosarul autentic sau


biletul de iesire.
La culegerea datelor avem:
Date fixe: nationalitate, religie, limba vorbita, varsta, alergii, proteze
dentare, proteze la maini, la picioare.
Date variabile: domiciliul, locul de munca, ocupatie, un mic istoric al
internarii, daca a mai avut internari anterioare, motive, satisfactii si
insatisfactii , motivele internarii actuale.
Anamneza asistentei medicale, evaluarea celor cu nevoi.
Cadrul conceptual al ingrijirilor
Ingrijirile pot fi definite ca ansamblu de ipoteze , legi si reguli aplicate
la practica acestei profesiuni.Conceptul despre om, sanatate.
Omul , persoana sau individul , este o entitate bio-psiho-sociala,
formand un tot , cu manifestari specifice , pe care si le satisface singur , daca
se simte bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor
sale.Conceptia privind sanatatea nu se limiteaza la absenta bolii.
Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satisfacute in mod autonom.
( Virginia Herdenson)
Sanatatea este o stare de bine fizic , mental si social . ( OMS)

16

CAPITOLUL V
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI
CU APENDICITA ACUTA
Pregatirile pre si post-operatorii
Pregatirea preoperatorie
Pregatirea pacientului inaintea interventiei chirurgicale este un element
major de prevenire a infectiilor postoperatorii prin neutralizarea surselor de
suprainfectie care au originea la nivelul pielii.
Pregatirea preoperatorie cuprinde:
pregatirea fizica si psihica a pacientului
pregatirea generala : bilantul clinic si bilantul paraclinic
pregatirea pentru operatie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientului
Ajunsi in sectia de chirurgie, pacintilor trebuie sa li se asigure confort
fizic si psihic. Pacientii internati sunt agitati , speriati, inhibati de teama
interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere
si de moarte.
Asistenta medicala are obligatia ca prin comportamentul si atitudinea
ei, sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul inainte de
operatie.
sa-l ajute pe pacient sa-si exprime gandurile , grijile si teama;
sa-i insufle incredere in echipa operatorie;
sa-i explice ce se va intampla cu el in timpul transportului si in sala de
preanestezie , cum va fi asezat pe masa de operatie , cand va parasi
patul , cand va primi vizite.
sa-l asigure ca va fi insotit si ajutat.
Asistenta medicala si echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un
raspuns sigur si incurajator la intrebarile pacientului. Asistenta medicala
trebuie sa raspunda cu amabilitate , profesionalism, siguranta si

17

promptitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete


incredere in serviciul in care a fost internat.
Pregatirea generala
Asistenta medicala , printr-o observatie clinica si sustinuta asupra
pacientului, are obligatia:
sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientului, inaltimea si
greutatea sa, varsta aparenta si reala , aspectul pielii, tinuta, faciesul,
mersul si starea psihica.
sa urmareasca atent si sistematic necesitatile pacientului si
manifestarile de dependenta generala, de nesatisfacere a nevoilor , ca
sa poata stabili obiectivele pentru o ingrijire de calitate.
sa ia cunostinta de situatia globala in care se afla pacientul, si intr-o
maniera selectiva , sa remarce detaliile importante, schimbarile utile
care apar in evolutia lui, pentru explorarea preoperatorie.
sa culeaga date din diverse surse:FO,FT,familia pacientului, ceilalti
membrii ai echipei de ingrijire , insa principala sursa ramane
pacientul. Culegerea sa se faca cu mare atentie si minutiozitate pentru
a nu scapa probleme importante si pentru a se face o corecta evaluare
a lor.
toate datele privind starea generala a pacientului si evolutia bolii
acestuia , se noteaza permanent in FO si planul de ingrijire, pentru a
obtine un tablou clinic exact, care va fi valorificat de echipa de
ingrijire si va fi baza unui nursing de calitate.
Culegerea de date privind antecedentele pacientului:
a) familiale : daca in familie au fost bolnavi cu alte boli;
b)chirurgicale:
daca a mai suferit alte interventii,
daca au avut evolutie buna;
daca au existat complicatii.
c) patologice:
se vor nota bolile care au influenta asupra anestezieie si
interventiei.
Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
Se va urmari , masura si nota: TA, pulsul, respiratia, temperatura, diureza si
scaunul.
Examenul clinic pe aparate este facut de medic prin: inspctie,
palpare, percutie si ascultatie.

18

Bilantul paraclinic:
paraclinic
completeaza examenul clinic;
permite o apreciere exacta a starii viitorului operat;
rezultatele examenelor paraclinice depind de profesionalismul si
corectitudinea cu care asistenta medicala a facut recoltarea
produselor biologice si patologice , sau a pregatirii bolnavului
pentru investigatie.
Examene de rutina:
sunt examenele de laborator obligatorii inaintea tuturor interventiilor
chirurgicale , indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si
indiferent de starea generala a pacientului.
Examene speciale:
speciale
explorarea tubului digestiv;
examen radiologic.
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:

repaus;

regim alimentar usor digerabil;

consum de lichide pentru: mentinerea TA, marirea


diurezei, diminuarea setei postoperatorii.
In seara zilei precedente:
precedente
pregatirea pielii;
baie generala la dus, inclusiv dupa clisma evacuatoare;
raderea parului cat mai aproape posibil de momentul interventiei,
pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate;
bandijonarea cu alcool sau cu alte solutii antiseptice colorate;
pansament antiseptic uscat;
pregatirea tubului digestiv :clisma evacuatoare, nu se dau purgative; se
face dus dupa clisma; alimentatie lejera.
In ziua interventiei :
pacientul nu mai mananca si nu mai bea.
a) in camera ( salon):
se mai face o clisma cu patru ore inaintea interventiei;
se indeparteaza proteza dentara mobila ( daca exista) si se
bandijoneaza cu antiseptic regiunea;
se imbraca pacientul cu lenjerie curata;

19

se pregatesc documentele : FO, radiografii, care vor insoti pacientul.


b) in sala de preanestezie:
preanestezie
se verifica regiunea rasa;
se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin bandijonarea cu antiseptice
colorate;
se instaleaza sonda urinara de catre asistenta de sala.
c) in sala de operatie:
se executa ultima parte a pregatirii pacientului;
se instaleaza pacientul pe masa de operatie;
monitorizarea functiilor vitale;
obtinerea unui abord venos;
pregatirea campului operator.
Instalarea operatului:
operatului se va face intr-o camera cu mobilier redus si
usor lavabil, care va fi curata , bine aerisita, linistita, avand temperatura
cuprinsa intre 18-20C.Patul va fi accesibil din toate partile si va fi prevazut
cu o musama si aleza, bine intinsa , fara perna.Daca este nevoie salteaua va fi
antiescara.
Pozitia pacientului in pat : transportul de pe carucior pe pat, va fi
efectuat de catre trei persoane , ale caror miscari trebuie sa fie sincronizate
pentru a evita bruscarea operatului. Pozitia va fi indeosebi dorsala, cu capul
intr-o parte , pana isi recapata cunostinta.
Supravegherea operatului:este
sarcina fundamentala a asistentei
operatului
medicale. Supravegherea este permanenta , in vederea depistarii precoce a
incidentelor si complicatiilor postoperatorii. Acestea se bazeaza pe datele
clinice si pe rezultatul examenelor complementare.
Date clinice:
Aspectul general al operatului:
coloratia pielii( normala roz) sesizand paloarea si cianoza;
coloratia unghiilor urmarind aparitia cianozei;
starea extremitatilor, paloarea sau racirea nasului, urechilor si
picioarelor;
starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau agitatia care
exprima o complicatie chirurgicala.
TA- se masoara ori de cate ori este nevoie , in primele doua ore dupa
operatie, din 15 in 15 minute, din 30 in 30 de minute in urmatoarele sase ore ,
si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de
reanimare.

20

Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa ,


ritmicitatea,amplitudinea , si se noteaza.
Respiratia se noteaza frecventa, amplitudinea si ritmicitatea.
Temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza.
Reluarea emisiei de urina , in prima parte a zilei este un semn bun,
la inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la
normal. Se masoara cantitatea si se observa aspectul , daca emisia de urina
lipseste se practica sondaj vezical
Scaunul se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de
gaze, in cazul in care nu apar gazele , se foloseste tubul de gaze , iar daca
scaunul nu se elimina spontan, se face clisma evacuatoare.
Transpiratia se noteaza daca apare, deoarece in cazul in care este
prezenta, poate antrena pierderi importante de apa.
Ingrijiri acordate pacientilor operati:
De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depinde in mare masura
evolutia si absenta complicatiilor.
Toaleta zilnica este completata cu pieptanatul si periatul parului, fara a evita
toaleta cavitatii bucale.Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic si ori de cate
ori este nevoie. Bazinetul si urinatul vor fi puse cu blandete dupa ce in
prealabil , au fost incalzite la temperatura corpului, iar dupa folosirea lor se
va face obligatoriu toaleta perineala.Asistenta medicala va urmari ca
atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, linistita , fara conversatii
zgomotoase si fara vizitatori multi.Va incuraja pacientul sa-si schimbe
pozitia in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta , sa-si miste
picioarele , mainile, sa se ridice in pozitie semisezanda pentru a pregati
sculatul din pat precoce.Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile
pentru pacient, datorita faptului ca in aceste zile, ingrijirile sunt foarte
numeroase. Aceste ingrijiri sunt:
de ordin general;
de ordin local- pansamentul.
Ingrijiri de ordin general
Asigurarea regimului alimentar:
alimentar
in prima zi- regim hidric: ceaiuri neindulcite
in a doua zi regim hidro-zaharat: ceaiuri dulci, zeama de compot,
supa strecurata;
in a treia zi regim hidro-lacto-zaharat: iaurt, branza de vaci, supa,
compot;

21

in a patra zi carne fiarta, ou moale.


In zilele urmatoare poate fi reluata alimentatia normala cu carne,
legume, paine. Asigurarea odihnei si somnului bolnavului este sarcina
asistentei medicale care trebuie sa calmeze durerile , sa creeze o atmosfera
linistita in sallon, sa se asigure de aerisirea si caldura salonului si la indicatia
medicului sa administreze un hipnotic seara.
Asistenta medicala trebuie sa asigure si combaterea complicatiilor.
varsaturile care apar imediat dupa operatie , au drept cauza narcoza
sau iritatia peritoneala; varsaturile sunt neplacute si periculoase
pentru ca pot produce in regiunea operata , desfacerea plagii
;continutul de voma poate fi stagnat si in acest caz provoaca infectii
grave pulmonare( pneumonii, bronhopneumonii) si se vor combate
prin spalatura gastrica , iar la indicatia medicului se va administra
Scobutil, iar in caz de nereusita se vor face injectii cu Torecan.
meteorism abdominal poate apare ca urmare a iritatieie peretilor
anselor intestinale din cursul operatiei sau pareziei intestinului ca
urmare a anesteziei; asistenta medicala va sfatui bolanvul si se
intriduce tubuo de gaze.
sughitul este un incident foarte neplacut care poate fi urmarea unei
peritonite; daca nu are o cauza importanta dispare spontan in cateva
zile de la debut; se combate prin aplicarea pungii de gheata pe
regiunea epigastrica sau prin comprimarea regiunii sinocarotidiene; la
indicatia medicului se va administra Novocauna 1% 20 ml.
Ingrijiri de ordin local-pansamentul
Principiile si tehnicile pansamentului
Pansamentul protejeaza plaga de factorii nocivi ( mecanici, tehnici,
climaterici si infectiosi ai mediului inconjurator) asigura o buna absorbtie a
secretiilor , un repaus perfect al regiunii lezate si favorizeaza cicatrizarea ( in
cazul de fata plaga operatorie).
Materiale necesare:
tava medicala sau masuta de instrumente;
trusa cu instrumente sterilizate;
1-2 pense hamostatice;
1-2 pense antomice;
1-2 foarfece;
casoleta cu comprese, tampoane de tifon si vata sterile
tavita renala
musama si aleza
solutii antiseptice

22

alcool 70
tinctura de iod sau alcool iodat 2%
pemanganat de potasiu 1/ 4000
nitrat de argint 1-2%
acid boric 4%
bromocet 1%
rivanol 1%
apa oxigenata
unguente si pulberi cu antibiotice
sulfamide
fesi de diferite marimi
leucoplast.
Etapa de executie- timpi de executie:
1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
se pregatesc materialele si instrumentele necesare pe tava medicala sau
masuta de instrumente.
2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului
se explica bolnavului necesitatea efectuarii pansamentului;
se aseaza bolnavul in pozitie de decubit dorsal.
3. Efectuarea tehnicii:
tehnicii
spalarea pe maini cu apa curenta si sapun , dezinfectarea cu alcool
medicinal
examinara plagii si a tegumentelor din jur
daca plaga a fost pansata , se desface pansamentul si se ridica
pansamentul vechi cu multa blandete , pentru a nu produce durere prin
dezlipire brutala; daca nu se desprine , se inmoaie cu apa oxigenata si
apoi se ridica pansamentul
reinoirea pansamentului trebuie facuta zilnic , sau ori de cate ori va fi
necesar
se indeparteaza din plaga eventualele secretii prin tamponare cu
comprese sterile uscate si se arunca fiecare compresa utilizata in tavita
renala
se folosesc doua pense anatomice din trusa sterila de instrumente
pentru indepartarea pansamentului vechi
cu o pensa porttampon se ia o compresa sterila si cu ajutorul celei de-a
doua , se efectueaza un tampon care se imbiba cu apa oxigenata,
turnand-o din sticla

23

se toarna in plaga apa oxigenata , avand rol dezinfectant , hemostatic si

de indepartare a impuritatilor si secretiilor ( prin efervescenta produsa)


, Se curata marginile plagii periferic, de cateva ori la fiecare stergere
folosind un alt tampon ( cel utilizat fiind aruncat in tavita renala)
se sterg marginile plagii cu un tampon uscat
curatarea tegumentelr din jurul plagii operatorii se face cu un tampon
de vata si alcool iodat 1% incepand de la plaga in afara
tamponarea plagii cu o compresa sterila usacata
in cazul plagii operatorii , pansamentul va fi uscat , asadar se va
acoperi plaga cu comprese sterile , aceste vor trebui sa depaseasca
marginile plagii cu cel putin 1-2 cm
fixarea pansamentului se va face cu benzi de leucoplast.
4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
bolnavul se aseaza in pozitie cat mai comoda
regiunea lezata se pune in repaus pentru a reduce durerea si a asigura
vindecarea cat mai rapida
se acopera bolnavul
5. Reorganizarea locului de munca
pansamentul trebuie efectuat si dupa scoaterea tubului de dren ( dupa
operatie) mai exact pana la scoaterea firelor ,daca rana s-a vindecat
fara complicatii. Daca exista o desprindere a marginilor plagii sau o
roseala inflamatoare , pansamentul trebuie schimbat mai des si in unele
cazuri trebuie aplicat un pansament umed.
firele se vor scoate dupa sapte zile , sau in functie de evolutia operatiei.

24

CAPITOLUL VI
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU CAZURILE STUDIATE
In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de apendicita
acuta internati in Spitalul Municipal Calafat.
Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient .
Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am prezentat
ingrijirea nursing pentru fiecare nevoie fundamentala.
CAZUL NR.1
CULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVE:
SUBIECTIVE
Nume:
Nume L.I.
Varsta:
Varsta 33 ani
Sex:
Sex feminin
Stare civila:
civila cstorit
Religie:
Religie ortodox
Nationalitate:
Nationalitate romn
Pregatire profesionala:
profesionala studii superioare.
Ocupatia:
Ocupatia profesoara
Domiciliul:
Domiciliul Ciupercenii Noi, jud. Dolj

25

Conditii de viata:
viata bune, locuiete cu soul i copilul, la cas, ambii
sunt salariai.
Obisnuinte de viata:
viata nu consum alcool, nu ine regim, consum
o cafea zilnic.
Semne particulare:
particulare
- inlime: 1,68 cm;
- greutate: 52 kg;
- grup sanguin: A II, RH pozitiv;
- nu se tie alergic la nici un medicament.
Functii vitale:
vitale
TA = 135/ 70 mm Hg
AV = 96 b/min
R = 23 r/min
T0 = 380 C
Functii vegetative:
vegetative
- apetit sczut
- scaun absent (3 zile) diurez- sczut
- durere n fosa iliac dreapt
Antecedente personale:
personale
- menarha la 15 ani
- o natere normal
- un avort spontan
- flux menstrual la 30 zile, 5 zile, fr dureri
Antecedente heredo-colaterale:
heredo-colaterale
- neag boli importante.
DATE OBIECTIVE
Data internarii:
internarii 11.11. 2014
Observatii:
Observatii sistem osteo- articular integru, tegumente integre,
curate, stare general uor alterat.
Diagnostic medical:
medical apendicit acut flegmonoas
Motivele internarii:
internarii
- greuri;

26

- vrsturi;
- febr moderat (380C );
- durere n fosa iliac dreapt;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
Istoricul bolii:
bolii pacienta declar c n urm cu 5 zile au aprut
greurile i vrsturile, iar de 24 de ore au aprut dureri n fosa iliac
dreapt.

27

28

29

30

31

32

33

CAZUL NR.2
CULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVE
Nume:I.D.
Nume
Varsta:
Varsta 27 ani
Sex:
Sex feminin
Stare civila:
civila divorat
Religie:
Religie ortodox
Pregatire profesionala:
profesionala liceul
Ocupatia:
Ocupatia muncitoare
Domiciliul:
Domiciliul Calafat, jud. Dolj
Conditii de viata:
viata medii, locuiete singur, ntr-o camer
nchiriat
Obisnuinte de viata:
viata nu consum alcool, fumeaz ( 10 igri/zi ),
2 cafele zilnic
Semne particulare:
- inlime: 1,74 cm;
- greutate: 70 kg;

34

- grupa sanguina: B III, RH pozitiv;


- nu se tie alergic la nici un medicament
Functii vitale:
vitale
TA = 140/ 75 mm Hg
AV = 97 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,30 C
Functii vegetative:
- apetit inapeten
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere: durere acut n fosa iliac dreapt
Antecedente personale:
personale
- menarha la 14 ani
- nateri 0
- un avort la cerere
- flux menstrual la 28 zile, 3 zile, dureri moderate
Antecedente heredo-colaterale:
heredo-colaterale
- neag boli importante

DATE OIECTIVE:
Data internarii:
internarii 14.01.2015

Observatii:
Observatii sistem osteo- articular integru, tegumente integre,
curate, stare general uor alterat.
Diagnostic medical:
medical apendicit acut
Motivele internarii:
- greuri;
- vrsturi;
- febr moderat (38,30C );
- durere n fosa iliac dreapt;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
Istoricul boliii:
boliii Afeciunea a debutat n urm cu trei zile, n urma
unui efort fizic meninut.Pacienta afirm c au aprut dureri n zona
inghinal ( fosa iliac dreapt ), ameeli, greuri, vrsturi, inapeten, motiv
pentru care este transportat la spital.

35

36

37

38

39

40

41

CAZUL NR. 3
CULEGEREA DATELOR
DATE SUBIECTIVE
Nume:
Nume B.I.
Varsta: 19 ani
Sex: B
Stare civila: necstorit
Religie:
Religie ortodox
Nationalitate:
Nationalitate romn
Pregatire profesionala:
profesionala liceul
Ocupatia:
Ocupatia agent vnzri
Domiciliul : Basarabi,jud.Dolj
Conditii de viata:
viata bune, locuiete cu prinii la casa.
Obisnuinte de viata:
viata fumeaz ( 10-15 igri/zi ), o cafea zilnic
Semne particulare:
particulare

42

- inlime: 1,77 cm;


- greutate: 76 kg;
- grup sanguin: A II, RH negativ;
- nu se tie alergic la nici un medicament
Functii vitale:
TA = 120/ 75 mm Hg
AV = 95 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,70 C
Functii vegetative:
vegetative
- apetit inapeten
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere vie n fosa iliac dreapt
Antecedente personale:
personale
- bolile copilriei
-dureri moderate
Antecedente heredo-colaterale:
heredo-colaterale
- neaga boli importante

DATE OBIECTIVE
Data internarii:
internarii 03.02. 2015
Observatii: sistem osteo- articular integru, tegumente curate,
intacte, uor congestionate de febr , stare general uor alterat.
Diagnostic medical:
medical apendicit acut
Motivele internarii:
internarii
- grea;
- cefalee;
- tahipnee;
- tahicardie;
- febr moderat (38,70C );
- dureri n fosa iliac dreapt;
Istoricul bolii: Debutul afeciunii de 24h dup un efort fizic
prelungit.
Pacientul afirm c durerea n fosa iliac dreapt a aprut brusc, fiind
nsoit de febr, cefalee, grea, motive pentru care pacientul s-a prezentat
la spital.

43

44

45

46

47

48

CONCLUZII
Dupa statisticile recente , apendicita acuta ocupa primul loc intre
urgentele abdominale.
Incidenta sa este de 1/500-600 locuitori, cu maximum de frecventa la
copil si adultul tanar , pana la 30 de ani.
Se intalneste la ambele sexe cu o frecventa relativ egala , exceptand
pubertatea si adolescenta , cand este de doua ori mai frecventa la sexul
masculin.
Majoritatea chirurgilor cu experienta accepta punctul de vedere
conform caruia , orice pacient cu apendicita acuta ar trebui sa fie operat in
primele 24 de ore de la debutul bolii , sau in orice caz cat mai curand posibil,
intrucat asa numitele simptome tipice de apendicita , dupa cum sunt
descrise in tratatele de medicina , indica de multe ori un stadiu deja avansat

49

al bolii si este imposibil de prezis la inceputul unei crize daca este vorba de o
forma usoara a bolii sau una mai severa.

BIBLIOGRAFIE

1. Specialitati inrudite-nursing in chirurgie. Dr. Mircea


Constantinescu, Ed. Univers, 1987
2. Dr. Mircea Constantinescu, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1996
3. Chirurgie si specialitati inrudite. Manual pentru scoli
sanitare postliceale; D.Vasile si M. Grigorie, Ed.
Didactica si Pedagogica, R.A:, Bucuresti 1995
4. Nursing tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de
asistentii medicali , Ed. Viata Medicala Romaneasca
1998, Lucretia Titirica

50

5. Ghid de nursing Lucretia Titirica , Ed. Viata


Medicala Romaneasca , Editia Decembrie 1999
6. Tehnici generale de ingrijire a bolnavului , Ed.
Didactica si Pedagogica 1998, Georgeta Balta
7. Chirurgie pentru cadre medii. Ed. Medicala 1978,
Bucuresti, Mihai Mihailescu

51