Ministerul Educaţiei Naţionale

Şcoala Sanitară Postliceală ,, Anastasie Fătu” Vaslui

Specializarea : Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Îndrumător : As . med . pr . Hondru Adriana

Absolvent : Scutaru (Burghelea) Valentina

Vaslui
2015

1
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Şcoala Sanitară Postliceală ,, Anastasie Fătu” Vaslui
Specializarea : Asistent Medical Generalist

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
CHIST HIDATIC HEPATIC

Îndrumător : As . med . pr . Hondru Adriana

Absolvent : Scutaru (Burghelea) Valentina

2
MOTTO.

,, DACA TRATEZI BOLNAVII FARA SA CITESTI CARTILE

DE SPECIALITATE , ESTE LA FEL CUM AI NAVIGA PE
OCEAN FARA HARTA , IAR DACA STUDIEZI CARTILE SI
NU BOLNAVII INSEAMNA SA NU CUNOSTI OCEANUL
NICIODATA .,,

CUPRINS

3
ARGUMENT.........................................................................................................pag.6
Motivatie.................................................................................................................pag.7
ISTORIC................................................................................................................pag.8
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA
Prezentarea noţiunilor de anatomie şi fiziologie aparatului afectat.....................pag.9
Anatomia şi fiziologia aparatului afectat.............................................................pag 10
Structura ficatului.................................................................................................pag.11
Vascularizatia........................................................................................................pag.12
Inervatia...............................................................................................................pag.14
Functia ficatului...................................................................................................pag.14
Cap . II. Chistul hidatic hepatic
1.1. Prezentarea teoretică a bolii..........................................................................pag.15
1. Definitie...............................................................................................................pag.15
2. Etiologie...............................................................................................................pag.15
3. Patogenie..............................................................................................................pag.15
4. Diagnostic clinic (simptomatologia )...................................................................pag.16
5. Diagnostic paraclinic............................................................................................pag.16
6. Diagnostic diferential...........................................................................................pag.16
7. Evolutie. Prognostic ............................................................................................pag.17
8. Tratament..............................................................................................................pag.18
CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE
Procesul de nursing . Etape . Culegerea de date....................................................pag.21
Analize si interpretarea datelor . Planificarea ingrijirilor........................................pag.22
Evaluarea ingrijirilor................................................................................................pag.23
Cap IV . Plan ingrijire
Cazul 1 - Plan de îngrijire.............................................................................pag.24
Supravegherea post operatorie..............................................................................pag.30
Cazul 2 - Plan de îngrijire.............................................................................pag.48
Cazul 3 - Plan de îngrijire.............................................................................pag.63
Rolul asistentei mediale in ingrijirile acordate bolnavilor……………………...pag.90
Concluzii generale................................................................................................pag.91
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................pag.92

4
 Argument

Am ales această afecţiune ca tema a proectului meu , de diplomă din dorinţa de a-mi
sistematiza si aprofunda cunoştinţele profesionale , cât şi pentru a dobândi informaţii despre
investigaţiile şi modelele de tratament moderne aplicate , eficiente in tratarea acestei afecţiuni
.

Factori care pot cauza chistului hidatic hepatic si complicatile acestuia , sunt factori
reversibili ,care se pot controla , iar printr-o bună educatie sanitară oferită pacientilor de
catre asistenţii medicali , se poate mentine in echilibru metabolismul si astfel frecvenţa bolii
poate fi ajustată .

In urma resurselor bibliografice gasite , a noţiunilor ce mi-am însuşit in urma stagiilor şi la

cursurile de nursing , am ales ca aceasta lucrare să se axeze atât pe îngrijirea acordată
pacienţilor cu chist hidatic hepatic dar si sublinierea noţiunilor importante , pe care intreaga
umanitate ar trebui să le cunoasca privind profilaxia bolii .

5
 Motivatie

Scopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanţele şi limitele

diagnosticului ecografic şi computer tomografic iar pe de alta parte de a pleda cu argumente
solide pentru superioritatea tratamentului laparoscopic şi miniinvaziv al chistului
hidatic hepatic .

6
 ISTORIC

Hidatidoza umană este o parazitoză produsă de dezvoltarea tumorală chistică în organism a

larvei de taenia echinococus granulosus . Boala este cunoscută încă din antichitate , fiind menţionată
pentru prima oară în jurul anului 1550 i.e.n. de către egipteni , într-un document numit
papirusul Ebers . În antichitatea greacă Hipocrate (460­377 î.e.n.) face prima descriere amănunţită
a chistului hidatic , acestuia aparţinandu­i afirmaţia : ,, dacă chisturile cu apă care însoţesc boala se
rup în abdomen , bolnavul moare ” . În aceeaşi perioadă romanii , prin Galen din Pergam şi
Areteus , contribuie şi ei la descrierea chistului hidatic .

În 1670 Francesco Redi intuieşte originea animală a bolii , iar Eduard Tyson (1650-1708)
este primul care bănuieşte etiologia parazitară . Relaţia om­animal a bolii a fost sugerată în 1871 de
către Pallas , iar un an mai târziu Goetze descoperă originea parazitară a bolii , evidenţiind
microscopic protoscolecşii din interiorul chistelor . În 1786 Batsch descoperă agentul etiologic al
bolii­tenia adultă , dându-i numele de granulosus. În 1805 Rudolphi încadrează parazitul în genul
Echinococus . O jumatate de secol mai târziu , în 1853 , von Siebolt obţine pe cale experimentală
forma adultă a parazitului în intestinul unui câine care a ingerat chisturi hidatice , elucidând o
parte din ciclul biologic al parazitului , pe care îl numeşte Taenia echinococus . Chirurgia
românească a fost confruntată precoce cu patologia hidatica datorita poziţiei geografice şi a
statutului socio­economic şi a avut o contribuţie importantă la progresul tratamentului chistului
hidatic . Primii care au semnalat cazuri de hidatidoză umană în România au fost : Severeanu ,Toma
Ionescu şi Leonte . Statistici importante , din care se poate deduce diversitatea tehnicilor
chirurgicale adoptate , au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi hidatice , dintre care 48%
cu localizare hepatică ) , Alexandru Pop , Nana , Mureşanu şi alţii . În 1957 are loc la Constanţa
primul simpozion românesc de chist hidatic hepatic organizat de Dr . D . Teodorescu . De
atunci , s-au organizat un număr mare de asemenea simpozioane , congresele naţionale de chirurgie
având permanent secţiuni de chist hidatic .

8
 CAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia ficatului

Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman . El este anexat tractusului digestiv ,
provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale , numit diverticul hepatocistic .( Fig.1)

Fig.1 Ficatul

Aşezare : Este situat în cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea superioară

dreapta , imediat sub diafragm , iar lobul sau stâng se întinde până în epigastru . Locul ocupat de
ficat se numeşte loja hepatică .

Configuraţia externă : Are forma unui semiovoid , aşezat transversal în abdomen , cu

lungimea de aproximativ 28 cm , diametrul antero-posterior de 18 cm , înălţimea de 8 cm şi
greutatea de aproximativ 1400 g . are culoare roşie-cărămizie , datorită cantităţii mari de sânge pe
care o conţine .

9
Ficatul prezintă trei feţe :

1. Faţa superioară (diafragmatica) este convexă în sus şi vine în raport cu diafragmul şi cu

peretele anterior al abdomenului , de aceea i se mai spune anetero-superioară . Pe ea se observă
lobul drept şi lobul stâng , delimitaţi de ligamentul falciform . Lobul drept prezintă impresiunea
arcului costal , iar cel stâng întipăritura cardiacă .( Fig.2)

Fig.2

2. Faţa inferioară (viscerala) este concavă şi vine în raport cu : stomacul , duodenul , colonul ,
mezocolonul transvers , rinichiul drept şi glanda suprarenala dreaptă .( Fig.3) Pe această faţa se află
trei şanţuri :
o şantul antero-posterior (sagital) drept . Adăposteşte în porţiunea anterioară vezicula
biliară , iar în cea posterioară vena cavă inferioară .
o şantul antero-posterior (sagital) stâng . Adăposteşte în porţiunea anterioară
ligamentul rotund , iar în cea posterioară ligamentul Arantius .
o şantul transvers . Se întinde între cele două şanţuri sagitale .

10
 Conţine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatică ,vena portă ,
ductul hepatic , limfaticele şi nervii .

Aceste şanturi delimitează patru lobi : drept , stâng , caudat şi al lui Spiegel .

Fig.3

3. Faţa posterioară o continuă pe cea superioară şi vine în raport cu peretele posterior al

cavităţii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11 .

Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente , vena cavă inferioară şi pediculul hepatic .

Structura : Ficatul este învelit pe peritoneul visceral (tunica seroasă) , care se continuă cu
peritoneul parietal , din care se formează ligamentele : coronar , triunghiular stâng , triunghiular
drept şi falciform , acesta din urma conţinând în marginea sa liberă ligamentul rotund . Sub această
tunică se află o membrană fibroasă (capsula Glisson) şi apoi parenchimul hepatic .

Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil , urmărind traiectul vaselor sanguine şi formează pereţi
lamelari conjunctivi care , împreună cu reţeaua vasculară împart parenchimul hepatic în lobuli .

Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică şi funcţională a ficatului . Are forma unei
piramide aşezate cu baza spre suprafaţa ficatului şi vârful spre interior . In secţiunea transversală are

11
aspectul unui poligon cu 5-6 laturi . În structura lui distingem : capilare sanguine , celule hepatice ,
canalicule biliare şi filete nervoase vegetative . În centru are o venă centroloculară , iar la periferie
prin alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spaţiile portale (Kiernan) . Aceste spaţii
conţin : ţesut conjunctiv , o ramură a venei porte , o ramură a arterei hepatice , unul sau două canale
biliare , limfatice şi filete nervoase . Sângele circulă de la spaţiul port spre vena centrlobulară , iar
bila din centrul lobului spre spaţiul port . Celulele hepatice sunt aşezate în cordoane Remark ,
dispuse radiar în ochiurile reţelei capilare intralobulare . Între celulele hepatice şi peretele
capilarelor se află spaţiul de trecere Disse . Între celulele endoteliului vascular se situează celulele
Kupfferr , fagocite ce participă la degradarea hemoglobinei . Între cordoane se formează , prin
simpla lor alăturare , spaţii înguste numite canalicule biliare , care nu au pereţi proprii .

Spre periferia lobului , canaliculele biliare îşi constituie un perete propriu , numit colangiola .
Colangiolele din lobulii învecinaţi se unesc între ele şi formează la nivelul spaţiilor Kiernan ,
canalele biliare perilobulare . Canalele biliare periboluare se unesc între ele şi dau naştere la două
canale hepatice – drept şi stâng – corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului , care parăsind ficatul ,
la nivelul hilului , se unesc şi formează canalul hepatic comun . După un traiect de 3-4 cm , canalul
hepatic comun se uneşte cu canalul cistic şi alcătuiesc împreună canalul coledoc , care se deschide în
duoden , împreună cu canalul Wirsung , la nivelul carunculei mari .Canaliculele biliare şi canalele
biliare perilobulare formează căile biliare intrahepatice , iar canalul hepatic comun şi canalul
coledoc alcătuiesc căile biliare extrahepatice .

Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncţională a lobului hepatic . Este constituit din
totalitatea celulelor irigate de acelaşi vas şi care îşi varsă bila în acelaşi canalicul biliar .

Vascularizaţia ficatului este realizată de :

1. Artera hepatică ( Fig.4) ia naştere din trunchiul celiac . La început continuă direcţia
acestuia şi când întalneşte vena portă se divide în două ramuri terminale : hepatică proprie şi artera
gastroduodenală .

 Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă şi stangă . Dă o
serie de colaterale : artera pilorică , artera cistica , ramuri terminale .
 Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă şi arterele
pancreaticoduodenale anterioară şi posterioară .

12
 Fig.4

2. Vena portă ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul digestiv
subdiafragmatic , pe care-l aduce la ficat . Ia naştere din vena mezenterică inferioară care drenează
colonul stang . Acesta se varsă în vena splenică , care se uneşte in continuare cu vena mezenterica
superioara (care dreneaza intestinul subţire , pancreasul şi colonul drept) şi care este continuată cu
direcţia spre ficat de vena portă .

Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2 , înapoia pancreasului , mai primeşte : vena
gastrica stangă , vena pilorică şi vena pancreaticoduodenala superioară dreaptă .

Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcându-se în două ramuri :

Dreaptă , scurtă care primeşte cele două vene cistice şi stangă , lungă care e în legatură cu cele două
vene obliterate , canalul lui Arantius şi vena ombilicală a ligamentului rotund .

Vena portă are o lungime de 8-10 cm şi un calibru de 15 mm .

Venele suprahepatice : (4 grupe) principale şi accesorii ajung la faţa posterioară a ficatului , pe

marginea venei cave .

13
Fig.5

Limfaticele ficatului sunt : superficiale si profunde .

Inervaţia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primeşte de la plexul
celiac şi filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon .

Funcţiile ficatului

Funcţiile ficatului sunt importante şi variate : ia parte la digestia intestinală , depozitează în

el o parte din substanţele care depăşesc nevoile imediate ale organismului degradează şi sintetizează
diferite substanţe , ia parte la menţinerea compoziţiei plasmei , menţine echilibrul glucidic ,
transformă grăsimile în forme care se oxidează mai uşor , sintetizează fermenţii necesari funcţiilor
proprii sau ale altor organe , reglează metabolismul apei şi controleză debitul sanguin , opreşte
pătrunderea toxinelor în organism , are rol în formarea globulelor roşii , intervine în termoreglare ,
secretă şi excretă bila .

14
 CAPITOLUL II

Chistul hidatic hepatic

Definitie : Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in ficat a embrionului
hexacant al parazitului Taenia Echinococcus . Omul constituie gazda intermediara in ciclul evolutiv
al parazitului . In starea adulta el traieste in intestinul cainelui . Dezvoltarea sa in ficatul omului
poate duce la complicatii grave . El nu se vindeca , in general , decat prin tratament chirurgical .

Etiologie : Parazitul este un cestod mic lung de 3 – 6 mm . Gazdele definitive ale teniei sunt :
cainele , pisica , lupul si vulpea . Gazdele elimina odata cu fecalele , si embrioforii , care , prin lipsa
de igiena alimentara , pot ajunge in intestinul omului . Embrioforii traverseaza peretele intestinal si ,
pe calea venei porte , ajung in ficat ; cei mai multi raman in ficat , restul il traverseaza si pot ajunge
in alte organe : plamani , creier , rinichi , splina . Embrionii ramasi in ficat se transforma in vezicule ,
formand vezicula hidatica sau chistul hidatic .

Anatomie patologica

 Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri : externa sau adventricea
care este fibroasa , si interna , sau membrana prolifera , membrana germinativa , care este moale ,
elestica si fertila .

In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca , daca chistul este tanar . Mai
tarziu , in lichid se gaseste nisipul hidatic , vezicule fiice , care pot elibera scolecsi care plutesc in
interiorul chistului . In caz de infectare a chistului sau de fisurare in caile biliare , lichidul devine
purulent sau verzui .

 Chistul este de cele mai multe ori unic . In 1/3 din cazuri exista multiple chisturi in ficat ,
ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine terapeutica .
 Aspectul chistului este variabil . Sunt chisturi univeziculare , chisturi pauciveziculare (in care
cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si chisturi multiveziculare , in care lichidul hidatic
este aproape absent , cavitatea fiind plina de vezicule hidatice . Exista si chisturi cu vezicule
exogene care , daca nu sunt recunoscute la operatie , pot sa constituie cauze de recidive . In unele
cazuri peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta . El apare atunci bine vizibil
la examenul radiologic .
 Volumul chistului este foarte variabil . Continutul lichidian poate ajunge la cativa litri .
 Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic , care este comprimat pe
masura ce chistul se dezvolta . Odata cu tesutul hepatic sunt comprimate canalele biliare si
ramnificatiile portale de vecinatate .

Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare , apoi necroza lor cu
deschidere in chist . Bila distruge mai mult sau mai putin scolescsii , dar ea contribuie la infectarea
chistului care va insamanta apoi calea biliara .

Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni ischemice ce pot evolua
catre fibroza sau supuratie .

15
  Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept , insa are o tendinta de a se exterioriza catre
una din fetele ficatului .

Simptomatologie :

Simptomele apar tarziu , chistul dezvoltandu-se lent , in luni de zile , ajungand la

dimensiunile unei cirese .

Debutul trece neobservat . Urmeaza o faza de latenta , lunga , de ani de zile in timpul careia
apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular . In faza de latenta pot aparea si
fenomene alergice : prurit , rar subicter , anemie usoara cu eozinofilie .

Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele semne clinice si
radiologice . In cativa ani ( 2 – 4 ) chistul atinge marimea unei portocale sau chiar devine voluminos
si va determina modificari decelabile in volumul si forma ficatului . Semnele clinice , ca si cele
radilogice vor depinde de localizarea si marimea chistului .

 Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in lobul drept al
ficatului . Cand volumul este mare , chistul va fi in contact cu diafragmul si vor fi prezentate
semnele de iritatie diafragmatica : tuse uscata , sughit , dispnee , dureri in umarul drept .

Ficatul va fi marit de volum , va provoca deformarea hemitoracelui drept si va impinge in sus

hemidiafragmul drept .

 Localizarea anteroinferioara , va realiza , cand chistul este mare , o bombare a regiunii

hepatice , cu impingerea coastelor inainte . In aceasta localizare , bolnavul acuza dureri in epigastru
sau in hipocondrul drept , ca o apasare sau cu aspectul unor colici biliare .
 Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat , manifestarile fiind determinate de
compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele suferintelor acestor organe .

Investigatii

Examenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea diagnostcului . In unele cazuri ,
radiografia simpla permite sa se vada callcifierea peretului chistic sau imagini hidroaerice . Cand
chistul este localizat superior se poate observa o umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata
ficatului , insotita de modificari in miscrarile diafragmului .

Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare : ea poate preciza localizarea chistului ,

marimea si forma lui .

Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt : cutireactia , reactia de fixare a complementului

si hemoleucograma .

Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri . Se face cu ajutorul reactivului Casoni , preparat
din lichid de chisturi hidatice filtrat . Se injecteaza intradermic 0,1 – 0,3 ml din reactiv si se citeste
reactia dupa 30 min , 1 ora si 24 ore . Reactia pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei
papule albicioase , inconjurata de un eritem intens si insotita eozinofilie . Reactia este negativa daca
a murit parazitul sau daca chistul a abcedat .

16
Reactia de fixare a complementului Weinberg – Parvu este mai putin sensibila decat cutireactia .
Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8 – 9% .

In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica exploratoare . Daca
totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic , acul nu se mai scoate si bolnavul este supus imediat
unei interventii chirurgicale .

Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori prezenta chistului .

Evolutia chisturilor hidatice

Vindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului si calcificarea

chistului . De cele mai multe ori insa , chistul neoperat ajunge la complicatii . Alterarea treptata a
starii generale poate duce la casexie si moarte . Compresiunile pe organele vecine pot da icter ,
ascita , edeme ale membrelor inferioare .

Complicatii

1. Supuratia . Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara , cu colibacili si anaerobi .

Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ) , acut , subacut sau cronic . Febra , icterul ,
frisoanele , sunt caracteristicile infectiei chistului . Supuratia poate fi urmata de deschiderea
chistului in stomac , duoden sau bronhii .

2. Ruptura . Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in :

a) Cavitatea peritoneala . Diseminarea in cavitatea peritoneala se poate face lent , asimptomatic .

Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale . De cele mai multe ori ruperea in
cavitatea peritoneala unui chist hidatic este urmata de dureri violente , semne de peritonita si soc
anafilactic . Colapsul vascular sau edemul glotic poate provoca moartea bolnavului .

b) Ruptura in pleura libera – este de asemena dramatica . Se soldeaza de cele mai multe ori cu
formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza .

c) Ruptura in bronhii . Ea se traduce prin vomica hidatica , uneori de aspect biliar . Mai frecvent
chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu . Dupa deschidere urmeaza infectarea cavitatii
chistice , iar lobul mijlociu pulmonar se ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala .

d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent ( 15,5 % ) .
Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de alergen cu actiune iritativa asupra
cailor biliare externe . Diskinezia favorizeaza staza biliara , infectia si litiaza biliara .

e) Ruptura in caile biliare . Ca frecventa se situeaza pe locul al doilea dupa ruptura in peritoneul
liber . Prezinta un interes chirurgical deosebit . Icterul si angiocolita sunt caracteristice pentru
migrarea chistului in caile biliare . Mai frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe ,
chisturile cu localizare juxtahilara , unele chisturi centrale infectate si chisturile lobului lui Spiegel .

17
Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea icterului , dilatatia
hepatocoledocului si instalarea , in timp , papilootite scleroase . Aceste leziuni anatomo– patologice
conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale diferite .

Diagnostic

Diagnostic pozitiv . Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic , mai ales in localizarile greu
accesibile . Prezenta unui caine in casa este un element care poate intari banuiala . Examenul
radiologic , scintigrafia ( la nevoie laparoscopia si laparotomia ) pot aduce precizari . Probele
biologice , mai ales cutireactia Casoni , sunt elemente de baza pentru diagnostic .

Diagnostic diferential . In diagnosticul diferential trebuie sa avem in vedere abcesul de ficat ,

tumorile maligne si benigne , tumorile colice ( in localizarile pe fata inferioara ) pseudochisturile
pancreatice , tumorile renale .

Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu angiocolitele prin litiaza
biliara . Cele perforate in peritoneul liber aduc in discutie diagnosticul diferential al peritonitelor
localizate sau difuze de etiologie foarte variata .

Prognostic

Prognosticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii . Chistul hidatic

netratat constituie , de obicei, un pericol pentru viitor .

Tratament

Pentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul , nu este suficient a pune diagnosticul de

chist hidatic . Trebuie tinut cont de : unicitatea sau multiplicitatea localizarii parazitare , implantarea
superficiala ( corticala ) sau profunda ( centrala ) a tumorii si repercursiunile asupra ramificatiilor
vasculare si biliare . Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si suplu) , gros si
rigid , uneori calcificat .

Canalele biliare sunt interesate de timpuriu . Ele pot fi impinse sau fisurate de formatiunea
chistica , comprimate , cu ectazii sectoriale . Gradul acestor leziuni va fi determinat prin studiul
radiologic , cu substanta de contrast , atat al cailor biliare extrahepatice , cat si al cavitatii chistice .

Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism retrograd pot arata

modificari profunde ale circulatiei intrahepatice . Vizualizarea preoperatorie a leziunilor , harta
colangiografica si portografica stabilesc cu certitudine topografia vasculo-bliara a chistului , in
scopul alegerii tipului cel mai adecvat de interventie .

Tratamentul urmareste :

 Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele hidatice si a

impiedica diseminarea .
 Desfiintarea cavitatii restante , a carei prezenta conditioneaza o serie de complicatii (infectia ,
deperditia biliara importanta , fistula biliara) .
 Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul unui trocar aspirator .

18
  Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la fragmentarea
membranei proligere si a veziculelor fiice .
 Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa actioneze timp de 10
minute, dupa care este reaspirat .
 Curatirea endochistului : cu un tampon montat si aspiratorul ce curata peretii cavitatii
restante , indepartandu-se resturile de membrana proligera si eventualele vezicule restante .

Tratamentul cavitatii restante :

1. Marsupializarea . Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si exterior . In timp , se

asteapta obliterarea spontana ;

2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice , care uneori se
resorb . Alteori aceste secretii se infecteaza , ceea ce conditioneaza reinterventia de drenaj . Plicatura
membranei , in scopul tunelizarii cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative , dar
nu suprima fistula biliara .

3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ) . Dupa golirea continutului si curatirea cavitatii

restante , portiunea exterioara a perichistului se rezeca . In felul acesta cavitatea restanta , in unele
cazuri , apare aplatizata .

Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic . Aceasta cavitate se poate
lasa libera in cavitatea peritoneala , pe care o drenam cu un tub de cauciuc ; se pot sutura fistulele
biliare , se poate practica o epiploonoplastie sau tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara
deperditiile bilio-hemoragice .

4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana . Ea trebuie rezervata cazurilor in

care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice exista comunicari largi , care pot favoriza
drenajul secretiilor bilio-hemoragice prin calea biliara principala in duoden (Goinard) .

5. Drenajul intern al cavitatii . Anastomozele perichisto-digestive . Anastomoza cavitatii cu o ansa

jejunala exculsa si montata in „ Y ” a fost efectuata in Algeria de catre Pegullo si Pellisier in 1960 .
Acest drenaj intestinal este urmat de stergerea cavitatii reziduale .

Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata inferioara a ficatului ;
frecventa acestor chisturi este , insa , destul de mare .

Evolutia postoperatorie este in general , simpla .

Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi postoperator . Ea marcheaza
infectia cavitatii restante care contine sange si bila , in majoritatea cazurilor . Prezenta bilei a putut fi
pusa in evidenta prin punctia cavitatii restante , individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie
peroperatorie . Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele radiologice .Dupa cateva
zile , pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza , febra cedeaza .

In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele biliare largi ,
drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii peretilor prin aspiratie continua . Se

19
realizeaza astfel o chistostomie transomfalica temporara, care permite un drenaj dirijat
extraperitoneal al cavitatii , iar indepartarea sondei nu este urmata de instalarea unei fistule .
Disparitia totala a cavitatii se efectueaza lent : in medie , in doua sau trei luni . Bolnavii isi pot relua
insa in acest rastimp activitatea normala .

Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme : chisturile cu evolutie pe

fata posterioara sau superioara a ficatului , chisturile calcificate , chisturile multiloculare , formele
tirolobavareze ; chisturile inferioare ale ficatului , prin situatia lor superficiala , se preteaza la
chistectomie .

Metode radicale :

1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon) . Nu este o operatie usoara si nu intotdeauna

perichistectomia poate fi efectuata integral . Operatia consta in extirparea perichistului , alcatuit din
lame de tesut conjunctiv strans aderent de parenchimul hepatic ; legatura pediculilor vasculari si
biliari se face din aproape in aproape , pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului .
Dupa indepartarea perichistului , se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea restanta prin
apropierea peretilor hepatici , cu catgut .

2. Perichisto-rezectie (Bourgeon) . Aceasta interventie consta in asocierea perichistectomiei cu

rezectia unui lambou de parenchim hepatic , care lasat pe loc s-ar putea necroza , in urma cudurii
sau torsionarii pediculului vascular .

3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz) . Operatie de indicatie mai rara , rezectia de ficat poate sa
intereseze un segment , un lob , ficatul drept sau ficatul stang , in raport cu localizarea si indinderea
procesului patologic .

Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale parenchimului
hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculo-biliare uneori importante si care impun
o atitudine terapeutica chirurgicala diferita sau diferentiala fiecarui caz in parte .

20
 CAPITOLUL III

PROCESUL DE NURSING

- Prezentare generală -

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite
acordarea de îngrijiri individualizate . Este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la o
modificare reală sau potenţială de sănătate .

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape , logic
ordonate , care au ca scop obţinerea unei bune stări de sănătate a pacientului .

După Genevieve Dechanoz , procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de

rezolvare a problemelor , a analizei situaţiei , a îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice , psiho-
sociale ale persoanei , pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de rutină , bazate pe
necesităţi presupuse , în favoarea unor îngrijiri individuale , adaptate fiecărui pacient .

Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson în procesul de îngrijire uşurează

identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social , cultural şi spiritual şi găsirea surselor de
dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor . De asemenea permite stabilirea intervenţiilor
capabile să reducă influenţa acelor surse de dificultate , în scopul de a ajuta persoana să-şi recapete
autonomia pe cât posibil .

Etapele procesului de nursing :

1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea datelor
3. Planificarea îngrijirilor
4. Realizarea intervenţiilor
5. Evaluarea

1. Culegerea de date

 Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa .

 Ne informează asupra a ceea ce este pacientul , asupra suferinţei , obiceiurile sale de viaţă şi
stările de satisfacere a nevoilor fundamentale .
 Este faza iniţială , debutul procesului de nursing de la care începe derularea acestui proces .
 Culegerea informaţiilor este un proces continuu , în sensul că pe tot parcursul muncii sale
asistenta nu încetează de a observa , de a întreba , de a nota date despre fiecare pacient .

21
 Tipuri de informaţii culese :

 date obiective (observate de asistentă despre pacient)

 date subiective
 date conţinând informaţii trecute şi actuale
 date legate de viaţa pacientului , obiceiurile sale , anturajul său cu mediul înconjurător .

2. Analiza şi interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate şi interpretate

 Analiza datelor se face prin :

 examinarea datelor
 clasificarea datelor (care sunt independente , permit satisfacerea autonomă a nevoilor)
 date de dependenţă
 stabilirea problemelor de îngrijire
 recunoaşterea problemelor prioritare

 Interpretarea datelor înseamnă a da un sens , a explica originea sau cauza problemelor de

dependenţă , adică a defini sursele de dificultate .

Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de îngrijire

.

Dificultăţile în clasificarea datelor după priorităţi provin din : numărul mare de date culese ,
varietatea surselor de informaţie , caracterul schimbărilor unui mare număr de date , subiectivitatea
persoanei care culege datele , caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei .

 Diagnosticul de îngrijire - definirea lui a început prin anii 1854-1855 de către Florence
Neithingel
 Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul sau reacţia
persoanei sau grupului la o problemă de sănătate , el constituie o judecată practică bazată pe
colectarea şi analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor
 Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al manifestărilor de
dependenţă ale persoanei , grupate sau nu şi legate de o sursă de dificultate .

3. Planificarea îngrijirilor

Reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie , prevederea etapelor , a mijloacelor de

desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie luate .

Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea diagnosticului de îngrijire ,
trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi psihică , să reducă problemele de dependenţă si să ţină
cont de prescripţiile medicale .

22
 Prezintă două componente :

 Obiective de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim să-l obţinem în urma
intervenţiilor sau descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient .
 Intervenţiile sunt a doua componentă , alegerea intervenţiei permite determinarea modului de
a acţiona pentru a corecta problema de dependenţă a pacientului ; ele trebuie să fie
măsurabile , evaluabile .

4. Realizarea şi aplicarea intervenţiilor

 Constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a

obţine rezultatul aşteptat .

5. Evaluarea îngrijirilor

 Constă într-o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei .

 Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor , ea trebuie să se facă cu regularitate
pe tot parcursul procesului de îngrijire .

Avantajele procesului de îngrijire :

Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure , deci constituie un
instrument de individualizare , de personalizare a îngrijirilor .

O altă calitate a demersului constă în faptul că informarea constituie o sursă foarte utilă
pentru controlul calităţii de îngrijire .

Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării îngrijirilor făcând posibilă
raţionalizarea îngrijirilor , coordonarea şi stabilirea priorităţiilor . .

23
 CAPITOLUL IV

PLAN DE INGRIJIRE

-C
Cazul 1-

Culegere de date

Nume : Bedelici

Prenume : Ion .

Sex : M

Varsta : 31 ani

Stare civila : casatorit

Religie : ortodoxa

Ocupatie : profesor

Grup sanguin : AII , Rh (+)

Domiciliul : str. Teilor , bl.B2 , ap .12 , sc1 , Jud. Vaslui

Obisnuinte de viata : pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun , mese copioase .

Conduita de viata : pacientul declara ca locuieste la bloc , intr-un apartament modest ,

impreuna cu sotia sa , avand 1 copil .

Antecedente personale :- in anul 1993 apendicectomie .

- in anul 1998 episod icteric

Antecedente heredocolaterale : - mama : HTA grad II

Istoricul bolii : pacientul in varsta de 31 de ani , se interneaza in sectia Chirurgie a Spitalului Vaslui
in data de 25-02-2014 , ora 08:00 , prezentand urmatoarele simptome : icter sclero-tegumentar ,

24
stare generala grava , subfebrilitate , frisoane , astenie , durere abdominala in partea dreapta ,
oboseala , lipsa poftei de mancare .

Analize de laborator

Hematologice :

 hemoglobina 13,6 g/dl

 hematocrit 41,5 %
 leucocite 13200 / mm³
 trombocite 725000/ mm³
 fibrinogen 373mg %

Biochimice :

 creatina 0 ,82mg/dl
 uree 23, 7 mg /dl
 ALT 186 ,02 U/L
 AST 68 ,01U/L
 Bilirubina totala 1 ,49 mg /dl
 Bilirubina directa 0 ,67mg /dl
 Fosfataza alcalina 203 ,975 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local :

- Palpare : hepatomegalie la 3 cm sun rebord , cu suprafata neteda , regulata , consistenta ferma ,

moderat dureros ; formatiune ovoida de 10 cm , neteda , elastica , dureroasa , mobila cu respiratia ;
TR-ampula rectala fara MF .

- Percutie : marirea ariei matitatii hepatice .

Explorari imagistice :

- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm ) ;

25
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic ;

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal

In urma analizarii datelor clinice , paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist hidatic
hepatic .

Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare , transpiratii si agitatie .

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii .

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala , stare depresiva ,
diminuarea ingrijirii de sine .

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ , manifestat prin insomnii ,astenie fizica si psihica ,
agitatie .

5. Imposibilitate in a se misca si a –si mentine o buna postura , din cauza durerii manifestata prin
tulburari de mers , vertij .

6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat , manifestata prin neputinta in a-si acorda
deprinderile de ngrijire zilnica .

7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale . Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu

procedura preoperatorie , chirurgicala si urmarile postperatorii .

8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor , evolutiei bolii manifestata prin
adinamie , anxietate .

9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta , adinamie , teama de necunoscut .

26
Supravegherea postoperatorie imediată: se supraveghează funcțiile vitale; se verifică
permeabilitatea și poziția cateterelor, a sondelor
A. Se va supraveghea plaga:
- pansamentul să fie curat;
- se schimbă pansamentul la 24 ore după operație, iar după 3 zile plaga poate fi lăsată liberă
dacă evoluția este bună;
- pansamentul se schimbă precoce dacă este umed sau dacă pacientul prezintă semne locale
sau generale de infecție a plăgii (febră, frison, congestie locală), caz în care se recoltează
secreție din plagă pentru examenul bacteriologic și antibiogramă;
- se schimbă meșele;
- se scot firele de sutură la 5-7 zile, în funcție de indicația medicului și de evoluția plăgii;
B. Supravegherea curbei febrile:
- se măsoară și notează temperatura pacientului;
- se combate frisonul prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare;
- se supraveghează și se raportează semnele de hipotermie: somnolență, scăderea temperaturii
rectale la 34-35°C, scăderea TA și a pulsului;
- se raportează medicului orice creștere patologică a temperaturii.
C. Supravegherea eliminărilor:
- la cei cu sondă vezicală à demeure se verifică permeabili-tatea și racordul sondei;
- se golește punga colectoare și se notează cantitatea de urină;
- la cei fără sondă se urmărește reluarea spontană a micțiunilor la 6 - 8 ore postoperator;
- se verifică prezența globului vezical la cei care nu urinează spontan;
- se anunță medicul dacă pacientul nu urinează;
- se face sondaj vezical, în condiții aseptice, dacă bolnavul prezintă glob vezical;38
- se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze a doua zi postoperator și a patra
zi pentru materii fecale, exceptând pacienții cu fisură anală sau hemoroizi, la care defecația
poate fi amânată până la vindecarea plăgii op.;
D. Supravegherea alimentației
În cazurile obișnuite, de chirurgie curentă, schema reluării alimentației este următoarea:
- în ziua operației: hidratarea parenterală cu soluții prescrise de medic;
- dieta hidrică în prima zi postoperator, dacă bolnavul nu varsă;
- dieta ușor digerabilă, a doua zi postoperator;
- dieta obișnuită, după ce bolnavul a avut scaun.
E. Mobilizarea operatului
- se recomandă mobilizarea precoce a operatului
- se schimbă poziția bolnavului din oră în oră în primele 24 de ore pentru a preveni
pneumonia dată de stază pulmonară sau atelectazia pulmonară;
- se solicită pacientului să execute mișcări active ale membrelor inferioare din oră în oră sau
se fac mișcări pasive ale articulațiilor de la membre, masaje, în sensul circulației venoase.

Ziua I
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

30
afectata nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa 1.Invat pacientul Pacientul

respira respira din cauza aiba o buna tehnici corecte de a prezinta in
durerilor respiratie . respira . continuare
manifestata prin dificultate in a
paloare , 2.Indemn pacientul respira .
transpiratii si sa faca gimnastica
agitatie . respiratorie .

3.Aerisesc zilnic
salonul si umidific
aerul .

4.Ii masor functiile

vitale .

5.Administrez
medicatia prescrisa
de medic : glucoza
500 ml , Ca 1 fiola
in perfurzie .i .v.

2.Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa fie 1.Monitorizez Obectiv partial

bea si a manca insuficienta in echilibrat greutatea . realizat .
cantitate si emotional si sa Pacientul
calitate datorita respecte 2.Educ pacientul prezinta
pregatirii regimul indicat despre necesitatea dificultati in a
preoperatorii . preoperator . acestui regim se adapta la
preoperator si regimul
despre preoperator .
complicatiile ce pot
surveni in caz de
nerespectare .

3.Administrez
medicatia prescrisa
de medic : glucoza
5% 500 ml ,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i .v .

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Informez Pacientul

31
se imbraca si se imbraca si capabil de a se pacientul privind prezinta in
dezbraca dezbraca din imbraca si importanta continuare
cauza bolii dezbraca vestimentatiei in dificultate in a
manifestata prin singur . identificarea se imbraca si
oboseala , stare personalitatii . dezbraca .
depresiva ,
diminuarea
ingrijirii de
sine . 2.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode .

3.Ajut pacientul sa
se dezbrace si sa se
imbrace .

4.Nevoia de a Alterarea Pacientul sa 1.Asigur conditii Obiectiv

dormi si de a somnului aiba un somn optime pentru nearealizat .
se odihni calitativ si odihnitor si odihna . Pacientul
cantitativ , linistit pe prezinta
manifestat prin timpul noptii . 2.Aplic interventii insomnii ,
insomnii ,astenie autonome si doarme 3-4
fizica si psihica , delegate a .i . sa nu H/noapte
agitatie . tulbur linistea
nocturna .

3.Invat pacientul
tehnici de relaxare .

4.Ofer pacientului
o carte spre lectura
cu subiect pozitiv ,
placut .

5.Reamintesc
pacientului despre
efectul benefic al
somnului .

6.Administrez
tratamentul
prescris de medic :
diazepam 1 fiola
i .m. seara ,

32
 algocalmin 1 fiola
seara .

5.Nevoia de a Imposibilitate in Pacientul sa nu 1.Pregatesc un Obiectiv partial

se misca si a-si a se misca si a – prezinte program de realizat .
mentine o si mentine o durere . exercitii pasive sau Pacientul are
buna postura buna postura , active . dureri de
din cauza durerii intensitate mai
manifestata prin 2.Explic mica .
tulburari de pacientului
mers vertij . importanta
miscarii .

3.Incurajez
pacientul sa
indeplineasca
activitati fizice
singur .

4.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor .

5.Administrez
medicatia prescrisa
de medic:
algocalmin 1 fiola
i .m ./zi , Piafen 1
fiola i .m ./zi .

6. Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa 1.Efectuez toaleta Pacientul

fi curat , se ingriji si a-si prezinte pe regiuni a prezinta
ingrijit si a-si mentine corpul tegumente si pacientului . difcultati in a
proteja curat , mucoase se ingriji .
tegumentele manifestata prin integre . 2.Informez
neputinta in a-si pacientul cu privire
acorda la inportanta
deprinderile de mentinerii
ngrijire zilnica . tegumentelor
curate .

3.Schimb lenjeria
de corp ori de cate

33
 ori este nevoie .

7.Nevoia de a Anxietate din Pacientul sa-si 1.Identific motivul Obiectivul a

invata despre cauza exprime precis al fricii : fost partial
boala . interventiei sentimentele de anestezia ,durerea , atins . Pacientul
chirurgicale . frica fata de frica de moarte . a inteles
Lipsa de interventia explicatiile
cunostinte chirurgicala . 2.Manifest primite si este
(informatii in Pacientul sa intelegere fata de putin mai
legatura cu inteleaga : temerile linistit , insa
procedura pacientului . anxietatea si
preoperatorie , - procedura frica de
chirurgicala si preoperatorie ;- 3.Clarific cu interventia
urmarile procedura pacientul chirurgicala
postperatorii . interventiei conceptiile persista .
chirurgicale ;- eronate .
urmarile
postoperatorii . 4.Informez si
explic diferitele
proceduri :

- preoperatorii
(asepsia ,
medicatia ,
restrictia de
alimente ,mijloace
de diagnostic ,
sondaj vezical ,
spalaturi ,etc .) .

- chirurgicale

- postoperatorii
( sala de trezire ,
ingrijiri intensive ,
cotrolul durerii ,
repaosul la pat ,
pozitiile ,etc .

8.Nevoia de a Dezinteres in a Pacientul sa 1.Pun in vedere Obiectiv partial

se recrea indeplini poata indeplini capacitatile , realizat .
activitati activitati talentele si Pacientul nu se
recreative din recreative . realizarile poate recrea in
cauza durerilor , anterioare ale totalitate .
evolutiei bolii pacientului .

34
 manifestata prin
adinamie , 2.Castig increderea
anxietate . pacientului si il
ajut sa depaseasca
momentele grele .

3.Asigur un climat
corespunzator .

4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant si
placut .

5.Am in vedere ca
activitatile pe care
le executa sa-i
creeze o stare de
buna dispozitie .

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe 1.Asigur conditi de Obiectiv partial

evita evita pericolele capabil sa evite mediu adecvat realizat .
pericolele manifestata prin pericolele . pantru a evita Pacientul
neputinta , pericolele prin intelege
adinamie , accidentare . pericolele pe
teama de care le poate
necunoscut . 2.Informez si intampina si
stabilesc impreuna coopereaza in
cu pacientul planul vederea evitarii
de recuperare a acestora .
starii de sanatate .

3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu .

4.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele de
sustinere si il
supraveghez .

5.Indepartez orice
obiect care ar putea

35
 fi un obstacol in
deplasarea
pacientului .

6.Incurajez
pacientul in
efectuarea
miscarilor si explic
importanta sa .

Ziua II
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii autonome Evaluare
afectata nursing si delegate

1. Nevoia Dificultate de a Promovarea unei 1.Observ felul, Pacientul

de a respira datorita respiratii eficiente frecventa si
respira efectului postoperatorii amplitidinea prezinta in
secundar al astfel incat miscarilor
anasteziei , pacientul sa respiratorii . continuare
manifestat prin respire normal in
agitatie , urmatoarele 48 de 2.Apreciez dificultate
transpiratii si ore . tegumentele pentru
paloare . hipoxie . in a
respira .
3.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavului
pentru depistarea
secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice .

4.Aspir mucozitatile
cu aspiratorul .

5.Introduc prin sonda

nazala 5l oxigen/min
barbotat si
supraveghez
bolnavul .

36
 6.Monitorizez
respiratia si o notez in
foaia de temperatura .

7.Incurajez pacientul
sa respire adanc .

2.Nevoia Potential de Pacientul sa 1.Administrez fluidele Pacientul

de a bea deshidratare si inteleaga parenteral , dupa
si a alterarea nutritiei necesitatea prescriptie , pentru un a inteles
manca datorita anesteziei regimului indicat aport adecvat de
si interventiei si sa coopereze . lichide si electoliti . si respecta
operatorii .
2.Explic bolnavului regimul
necesitatea unui aport
adecvat de lichide si indicat .
electroliti parenteral .

3.Observ si
supraveghez sonda
urinara .

4.Montorizez si
supraveghez perfuziile
prescripse de medic :

-ser glucozat 5%

-ser fiziologic 500 ml

3.Nevoia Dificultate in a se Pacientul sa fie 1.Informez pacientul Pacientul

de a se imbraca si capabil de a privind importanta
imbraca dezbraca din imbraca si vestimentatiei in prezinta
si cauza interventiei dezbraca . indentificarea
dezbraca chirurgicale , personalitatii . in continuare
manifestata prin
durere , 2.Sugerez dificultate
oboseala , stare apartinatorilor sa in
depresiva , procure haine
diminuarea comode . a se
imaginii de sine .
3.Ajut pacientul sa se imbraca si
imbrace si sa se
a se

37
 dezbrace .
dezbraca .

4.Nevoia Dificultate in a Pacinetul sa aiba 1.Apreciez factorii Bolnavul a

de a dormi si a se un somn linistitor care provoaca
dormi si odihni datorita 7-8 ore in timpul insomnie . dormit 6 ore
de a se durerii si noptii
odihni constrangerilor postoperator . 2.Asigur bolnavul ca pe noapte ,
fizice . situatia este sub
control si ca este somnul fiind
supravegheat in
permanenta . intrerupt de

3.Indepartez orice durere .

sursa de zgomot si
lumina care poate
deranja .

4.Sugerez ca vizitele
sa se efectueze in
afara orelor de somn .

5.Administrez
somniferul prescris :
Diazepam 1 fiola
i .m .

5.Nevoia Imposibilitate de Pacientul sa nu 1.Observ manifestarile Obiectiv

de a se a se misca si a a- mai prezinte non-verbale: facies ,
misca si si mentine o buna dureri si sa aiba o pozitie , grimase . partial
a-si postura din cauza pozitie optima in
mentine o durerilor si a urmatoarele ore . 2.Monitorizez realizat .
buna suturilor . functiile vitale T, R,
postura P, TA Pacientul
are
3.Apreciez pozitia
bolnavului . o

4.Asez bolnavul in pozitie

decubit dorsal cu

38
 genunghi usor flexati
pentru relaxarea confortabila
musculaturii
abdominale in scolul petru o
atenuarii durerii
locale . perioada
scurta
5.Ajut pacientul sa se
intoarca la fiecare 2 de timp
ore . dupa

6.In timpul mobilizarii care

incurajez pacientul sa-
si sustina plaga trebuie intors
operatorie si protejez si
sonda urinara si
perfuzia sa nu se sprijinit din
disloce . nou .

7.Administrez
medicatia :Algolcami
n 1 fiola i .m ./zi ,
Piafen 1 fiola
i .m ./zi .

6. Nevoia Risc mare de Asigurarea 1.Observ tegumentele Pielea la

de a fi afectare a integritatii plagii din jurul plagii pentru locul
curat, integritatii pielii postoperator. iritatie, eritem, edem.
ingrijit si legat de secretii si plagii este
a-si excretii datorita 2. Informez pacientul
proteja drenarii plagii. cu privire la intacta, fara
tegument importanta mantinerii
ele tegumentelor curate. escoriatii,

3.Efectuez toaleta pe iritatii sau

regiuni a pacientului.
edem.
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de Bolnavul nu
cate ori este nevoie.
prezinta

39
 complicatii

de

interventie

chirurgicala.

7. Nevoia Anxietate din Pacientul sa-si 1.Identific motivul Obiectiv

de a cauza interventiei exprime precis al fricii. partial
invata chirurgicale, lipsa sentimentul de
despre de cunostinte neliniste si sa 2.Manifest intelegere realizat.
boala (informatii) in nteleag fata de temerile
legatura cu procedurile pacientului. Pacientul
procedurile medicale ce
postoperatorii. urmeaza a i se 3.Clarific cu pacientul a inteles
aplica. conceptiile eronate.
explicatiile
4.Informez si explic
diferitele proceduri primite si este
postoperatorii.
putin mai
linistit,

insa
anxietatea si

frica persista.

8.Nevoia Dezinteres in a Pacientul sa poata 1.Pun in vedere Obiectiv

de a se indeplini indeplini capacitatile, talentele partial

40
recrea activitati activitati si realizarile
recreative din recreative. anterioare ale realizat.
cauza durerilor pacientului.
manifestat prin Pacientul se
adinamie si 2.Castig increderea poate recrea
anxietate. pacientului si il ajut sa pana la
depaseasca aparitia
momentele grele. durerilor.

3.Asigur un climat
corespunzator.

4.Ofer pacientului
carti, reviste cu
subiect interesant si
placut.

5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa creeze o
stare de buna
dispozitie.

9.Nevoia Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Asigur conditii de Obiectiv

de a evita evita pericolele capabil sa evite mediu adecvat, pentru partial
pericolele manifestata prin pericolele. a evita pericolele prin
nepuntinta, accidentare. realizat.
adinamie, teama
de necunoscut. 2.Informez si stabilesc Pacientul
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a manifesta
starii de sanatate.
incredere in
3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul personalul
mediu.
medical.
4.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

41
Ziua III
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
afectata nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Respiratie Pacientul sa 1.Pregatesc psihic In urma

respira ingreunata din respire normal. pacientul in interventiilor
cauza suturii vederea oricarei acordate
chirurgicale si a tehnici la care va pacientul respira
durerilor fi supus. la parametrii
manifestata normali..
prin transpiratie 2.Apreciez
si paloare. severitatea,
localizarea, durata
durerii.

3.Monitorizez
functiile vitale si
le trec in foaia de
observatie.

4.Aplic punga cu
gheata pe
hipocondrul drept.

5.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic:Algocalmin
1 fiola i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1
fiola i.m.

2.Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa fie 1.Fac bilantul Pacientul se

bea si a manca inadecvata echilibrat lichididelor poate alimenta
calitativ si hidroelectrolitic. ingerate si singur.
cantitativ eliminate.
datorita
interventiei 2.Apreciez pentru
chirurgicale. scaderea in
greutate
secundara

42
 aportului in
calorii.

3.Monitorizez
greutatea si o trec
in foaia de
temperatura.

4.Administrez
suplimente de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la
indicatia
medicului.

5.Recomand
ingestia de
lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete si
pisate.

6.Informez
pacientul sa
respecte regimul
alimentar.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul Pacientul se

se imbraca si se imbraca si capabil de a se sa se dezbrace si poate imbraca si
dezbraca dezbraca din imbraca si sa se imbrace. dezbraca singur.
cauza suturii dezbraca singur.
chirurgicale. 2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode.

43
4.Nevoia de a Epuizare Pacientul sa 1. Apreciez Obiectiv realizat.
dormi si de a datorita aiba un somn semnele oboselii Pacientul
se odihni stresului si a odihnitor si si factorii care doarme 7-8 ore
durerii. linistit pe timpul afecteza somnul. pe noapte.
noptii.
2.Asigur un
mediu linistit,
semiobscuritate,
temperatura
optima.

3.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m.

4.Educ pacientul
in legatura cu
necesitatea unui
somn linistit.

5.Nevoia de a Restrictia Promovarea 1.Apreciez Obiectiv

se misca si a-si miscarilor unei pozitii manifestarile de realizat.Pacientul
mentine o datorita durerii optime si dependenta si are o pozitie
buna postura si confortabile. sursele de confortabila si a
constrangerilor dificultate – inteles restrictia
fizice. durerea si miscarilor.
constrangerile
fizice.

2.Asigur
pacientului o
pozitie care sa
favorizeze
drenajul si
secretiile (decubit
dorsal cu
genunchii usor
flectati pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale).

44
 3.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.

4.Recomand
mobilizare pasiva
cat mai precoce
pentru prevenirea
complicatiilor.

6. Nevoia de a Risc mare de Pacientul sa nu 1.Apreciez icterul Obiectiv realizat.

fi curat, afectare a prezinte leziuni si senzatia de Icterul nu mai
ingrijit si a-si integritatii de gradaj sau prurit data de este prezent.
proteja tegumentelor semne de iritatie acesta. Pacientul nu
tegumentele datorita datorita preznta semne
subicterului si secretiilor 2.Apreciez de grataj.
secretiilor drenate in 12 aspectul, culoarea, Tegumentele din
drenale. ore. cantitatea jurul plagii sunt
secretiilor drenate intacte si fara
prin tubul de dren. iritatii.

3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.

4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G 2 mil/zi
perfuzabil.

5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.

6.Educ pacentul
in legatura cu
necesitatea
pastrarii
pansamentului

45
 curat si intact.

7.Nevoia de a Insuficienta Bolnavul sa 1. Apreciez Pacientul a

invata despre cunoastere inteleaga nivelul de inteles
boala. despre perioada informatiile cunostinte informatiile
postoperatorie oferite. existent. oferite si
si evolutia coopereaza.
clinica a bolii 2.Educ pacientul
datorita lipsei sa stie:
de informare.
-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;

-necesitatea
respectarii dozei,
orarului si
modului de
admnistrare a
tratamentului;

-necasitatea unui
somn odihnitor.

8.Nevoia de a Dezinteres in a Pacientul sa 1.Castig Obiectiv realizat.

se recrea indeplini poata indeplini increderea Pacientul se
activitati activitati pacientului si il poate recrea
recreative din recreative. ajut sa depaseascadatorita
cauza durerilor, momentele grele. ajutorului oferit
evolutiei bolii, de personalul
manifestat prin 2.Pun in vedere spitalului.
somnolenta si capacitatile,
stare nervoasa. talentele si
realizarile
anterioare ale
pacientului.

3.Asigur un
climat
corespunzator.

4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant si

46
 placut.

5.Am in vedere ca
activitatile pe care
le executa sa-i
creeze o stare de
buna dispozitie.

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe 1.Informez Obiectiv realizat.

evita evita pericolele capabil sa evite pacientul ca poate Pacientul poate
pericolele manifestata pericolele. folosi mijloacele evita pericolele
prin neputinta, de sustinere si il singur.
adinamie, supraveghez.
teama de
necunoscut. 2.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele prin
accidentare.

3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.

4.Indepartez orice
obiect care ar
putea fi un
obstacol in
deplasarea
pacientului.

5.Incurajez
pacientul in
efectuarea
miscarilor si
explic importanta
sa.

6.Informez si
stabilesc
impreuna cu
pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate

47
- CAZ 2-

Culegere de date

Nume: Deliu

Prenume: Carmen.

Sex: F

Varsta: 47 ani

Stare civila: casatorita

Religie: ortodoxa

Ocupatie: casnica

Grup sanguin: B III, Rh (+)

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si mese

copioase

Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta, impreuna cu
sotul sau, avand 2 copii.

48
Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.

- in anul 2000 episod icteric.

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii: pacienta in varsta de 47 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spital

Vaslui in data de 25-03-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-
tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea
dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.

Analize de laborator

Hematologice:

 hemoglobina 16,3 g %
 hematocrit 45,7 %
 leucocite 11500 / mm³
 trombocite 525000/ mm³
 fibrinogen 425mg %

Biochimice:

 creatina 0,96 %
 uree 27,3mg /dl
 ALT 156,02 U/L
 AST 86,01 U/L
 Bilirubina totala 1,09 mg /dl
 Bilirubina directa 0,76 mg /dl
 Fosfataza alcalina 302,97 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :Examen local:

49
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma,
moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia;
TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist

hidatic hepatic.

Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerii.

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de interventia

chirurgicala.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica,

agitatie

50
5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

Ziua I
Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Dificultate in a Pacienta sa 1.Umezesc aerul Pacienta

respira respira din respire liber. din incapere. prezinta
cauza
constructiei si a 2. Asigur un in continuare
durerii. aport suficient de dificultate in a
lichide pe 24 ore.
respira.
3. Asigur o
pozitie antalgica

4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.

5.Ii masur
functiile vitale.

6.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.

2.Nevoia de a Alimentatie Pacientul sa fie 1.Explorez Obectiv partial

bea si a manca insuficienta in echilibrat preferintele realizat.
cantitate si nutritional si pacientei asupra Pacienta

51
 calitate datorita hidroelectolitic. alimentelor prezinta
anxietatii si a permise si dificultati in a
fricii de interzise.
interventia se adapta
chirurgicala. 2.Servesc
pacienta cu la regimul
alimente la o preoperator.
temperatura
moderata.

3.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand din:
ceai, limonada,
suc de fructe.

4.Educ pacientul
despre
necesitatea
acestui regim
preoperator si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza de
nerespectare.

5.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic: glucoza
5% 500 ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Sugerez Pacientul

se imbraca si se imbraca si capabil de a se apartinatorilor sa prezinta
dezbraca dezbraca din imbraca si procure haine
cauza bolii dezbraca singur. comode. in continuare
manifestata prin dificultate in a
oboseala, stare 2.Informez
depresiva, pacientul privind se imbraca si
diminuarea importanta dezbraca.
ingrijirii de sine. vestimentatiei in

52
 identificarea
personalitatii.

3.Ajut pacienta
sa se dezbrace si
sa se imbrace.

4.Nevoia de a Alterarea Pacientul sa 1.Invat pacienta Obiectiv

dormi si de a se somnului aiba un somn tehnici de nearealizat.
odihni calitativ si odihnitor si relaxare. Pacientul
cantitativ, linistit pe timpul prezinta
manifestat prin noptii. 2.Asigur conditii insomnii,
insomnii,astenie optime pentru doarme
fizica si psihica, odihna.
agitatie 3-4 H/noapte
3.Aplic
interventii
autonome si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea

nocturna.

4.Ofer pacientei
o carte spre
lectura cu subiect
pozitiv, placut.

5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului.

6.Administrez
tratamentul
prescris de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin 1
fiola seara.

5.Nevoia de a Postura Asigurarea unei 1.Explic Obiectiv partial

se misca si a-si neadecvata pozitii optime in pacientei realizat.
mentine o buna datorita durerii. timpul durerii. importanta Pacientul are
adaptarii unei dureri de

53
postura pozitii adecvate. intensitate mai
mica.
2.Pregatesc un
program de
exercitii pasive
sau active.

3.Incurajez
pacienta sa
indeplineasca
activitati fizice
singur.

4.Explic
pacientei
importanta
miscarii.

5.Schimb pozitia
pacientei in pat la
fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.

6.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic:
algocalmin 1
fiola i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.

6. Nevoia de a Alterarea Pacientul sa 1.Inspectez Pacientul

fi curat, ingrijit integritatii prezinte mucoasele si prezinta
si a-si proteja tegumentelor si tegumente si tegumentele difcultati in a se
tegumentele mucoaselor mucoase ingriji.
datorita integre. 2.Efectuez
icterului. toaleta pe regiuni
a pacientului.

3.Informez
pacientul cu
privire la
inportanta

54
 mentinerii
tegumentelor
curate.

4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.

5.Previn caldura
excesiva prin
mentinerea unei
temperaturi in
camera
racoroasa, cu
umiditate
potrivita,
folosind paturi
usoare si evitand
imbracamintea
groasa.

7.Nevoia de a Insuficienta Oferirea 1.Explic bolnavei Obiectivul a fost

invata despre cunoastere informatiilor fiziopatologia partial atins.
boala. despre boala necesare despre bolii, folosind un Pacienta a
datorita lipsei afectiune si limbaj accesibil inteles
surselor de tratament.. nivelului de explicatiile
informare. pregatire primite si este
intelectuala. putin mai
linistit, insa
2. Explic anxietatea si
necesitatea frica de
interventiei interventia
chirurgicale. chirurgicala
persista.
3.Clarific cu
pacienta
conceptiile
eronate.

4.Informez si
explic diferitele
proceduri:

- preoperatorii

55
 (asepsia,
medicatia,
restrictia de
alimente,mijloace
de diagnostic,
sondaj vezical,
spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri
intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.

8.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe 1.Asigur conditi Obiectiv partial

evita pericolele evita pericolele capabil sa evite de mediu adecvat realizat.
manifestata prin pericolele. pantru a evita Pacientul
neputinta, pericolele prin intelege
adinamie, teama accidentare. pericolele pe
de necunoscut. care le poate
2.Favorizez intampina si
adaptarea coopereaza in
pacentei la noul vederea evitarii
mediu. acestora.

3.Informez si
stabilesc
impreuna cu
pacienta planul
de recuperare a
starii de sanatate.

4.Informez
pacienta ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

5.Indepartez
orice obiect care
ar putea fi un

56
 obstacol in
deplasarea
pacientei.

6.Incurajez
pacientei in
efectuarea
miscarilor si
explic importanta
sa.

Ziua II

Nevoia Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

afectata nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Dificultate in a Promovarea 1.Apreciez respiratia: Pacienta respira

respira respira datorita unei respiratii tipul, amplitudinea
anesteziei adecvate miscarilor cu greutate
generale si a postoperator. respiratorii, spectul
constrangerilor tegumentelor. datorita plagii.
fizice.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavei
pentru depistarea
secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice.

3.Administrez
pacientei O2
( 6l/min).
4.Monitorizez
respiratia si o notez
in foaia de
temperatura.

5.Educ pacienta sa
respire adanc si rar
sustinand-si plaga

57
 operatorie.

2.Nevoia de a Alimentatie Pacienta sa 1.Administrez Pacienta

bea si a manca insuficienta in inteleaga fluidele parenteral,
cantitate si necesitatea dupa prescriptie, are gura
calitate datorita regimului pentru un aport
anesteziei si indicat si sa adecvat de lichide si uscata si
interventiei coopereze. electoliti.
chirurgicale senzatia de
2.Observ si
supraveghez sonda sete.
urinara.

3.Montorizez si
supraveghez
perfuziile prescripse
de medic:

-ser glucozat 10%

1500 ml;

-ser fiziologic 9%
500 ml;

4.Apreciez semnele
si simptomele de
deshidratare.

5. Apreciez senzatia
de greata , voma si
asigur interventiile
necesare.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacienta sa 1.Informez pacientul Pacientul

se imbraca si se imbraca si cunoasca privind importanta
dezbraca dezbraca importanta vestimentatiei in prezinta in
datorita lezarii satisfacerii de indentificarea
fizice (plagii) si a se imbraca personalitatii. continuare
slabiciunii. si dezbraca.
2.Explic legaturile dificultate in
dintre tinuta
vestimentara,imagine a se imbraca
si stima de sine.
si a se dezbraca.
3.Ajut pacientul sa se

58
 imbrace si sa se
dezbrace.

4.Nevoia de a Dificultate in a Pacienta sa 1.Apreciez semnele Bolnava a

dormi si de a dormi si a se aiba un somn oboselii si factorii
se odihni odihni datorita odihnitor care afecteaza dormit 6 ore
stress-ului si a postoperator. somnul.
durerii. pe noapte,
2.Asigur bolnava ca
situatia este sub somnul fiind
control si ca este
supravegheat in intrerupt de
permanenta.
durere.
3.Asigur un mediu
linistitor,
semiobscuritate,
temperatura optima.

4.Educ pacienta in
legatura cu
necesitatea unui
somn linistitor.

6.Administrez la
indicatia medicului:
Diazepam 1 fiola i.m.

5.Nevoia de a Durere datorita Promovarea 1.Apreciez Obiectiv

se misca si a-si traumatismului confotului localizarea, iradierea,
mentine o chirurgical si a fizic intensitatea,
buna postura reducerii postoperator. manifestarile
anestezicului. nonverbale ale petru o partial
durerii.
2.Monitorizez realizat.
functiile vitale.
Pacientul are
3.Apreciez pozitia
bolnavului. o pozitie

4.In timpul confortabila

mobilizarii incurajez perioada
pacientul sa-si

59
 sustina plaga
operatorie si protejez scurta de timp
sonda urinara si
perfuzia sa nu se dupa care trebuie
disloce.
intors si sprijinit
5.Ajut pacienta sa
gaseasca o pozitie din nou.
confortabila.

6.Administrez
antialgicul prescris:
milgn 1 f i.m. ora 17.

6. Nevoia de a Risc mare de Pacienta sa nu 1.Apreciez icterul si Pielea la locul

fi curat, afectare a prezinte senzatia de puruit
ingrijit si a-si integritatii leziuni de data de acesta. plagii este
proteja tegumentelor gradaj sau
tegumentele datorita semne de 2. Apreciez aspectul, intacta, fara
subicterului si a iritatie datorta culoarea, cantitatea
secretiilor secretiilor secretiilor drenate escoriatii,
drenate. drenate. prin tubul de dren.
iritatii
3.Efectuez
pansamentul local, de sau edem.
2 ori pe zi,
respectand toate Bolnava nu
regulile de aspepsie
si antisepsie. prezinta

4.Schimb lenjeria de complicatii de

corp si de pat ori de
cate ori este nevoie. interventie

chirurgicala.

60
7. Nevoia de a Anxietate Pacienta sa 1.Informez si explic Obiectiv
invata despre datorita cunoasca diferitele proceduri
boala necunoasterii interventiile postoperatorii. partial
despre boala si postoperatorii
interventiile care i se 2.Identific realizat
postoperatorii. aplica. manifestarile de
dependenta, sursele .Pacienta
lor de dificultate,
interactiunile lor cu a inteles
alte nevoi.
explicatiile
3.Manifest intelegere
fata de temerile primite si
pacientului.
este putin
4.Clarific cu
pacientul conceptiile mai linistita,
eronate.
insa anxietatea

si frica persista.

8.Nevoia de a Neputinta in a Pacienta sa 1.Asigur conditii de Obiectiv partial

evita pericolele evita prevenirea beneficieze mediu adecvat,
infectiilor sau a de un mediu pentru a evita realizat.Pacienta
accidentelor. de siguranta pericolele prin
fara accidente accidentare. este ferita
si infectii.
2.Iau masuri sporite de infectii,
de evitare a
transmiterii insa pericolul
infectiilor.
accidentarii
3.Favorizez
adaptarea pacientului presista.

61
 la noul mediu.

4.Aleg procedurile de
investigatie si
tratament cu risc
minim de infectie.

5.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

62
 - CAZ 3 -

Culegere de date

Nume: Ticu.

Prenume: Constantin.

Sex: M

Varsta: 67 ani

Stare civila: casatorit

Religie: ortodoxa

Ocupatie: agricultor

Grup sanguin: AB 4, Rh (+)

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun, alcool si mese

copioase

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa, avand 3 copii.

Antecedente personale:- in anul 1972 tuberculoza pulmonara.

- in anul 1983 apendicectomie.

- in anul 1998 episod icteric

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii

63
 Pacientul in varsta de 67 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spitalului Vaslui
in data de 27-03-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar,
semne ale consumului cronic de alcool, hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de
consistenta ferma si cu margine neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava,
febra, frisoane, astenie, oboseala.

Analize de laborator

Hematologice:

 hemoglobina 15,8 g /dl

 hematocrit 42,5%
 leucocite 11500 / mm³
 trombocite 625000/ mm³
 fibrinogen 398mg %

Biochimice:

 creatina 0,79mg/dl
 uree 25,6mg/dl
 ALT 168,23 U/L
 AST 96 U/L
 Bilirubina totala 1,40 mg/dl
 Bilirubina directa 0,82mg/dl
 Fosfataza alcalina 275 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local:

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma,

moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia;
TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

64
Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni transonice

( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si dimensiuni cuprinse intre
0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in interior;

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- RX toracic – normal

- splenomegalie gradul II

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de boala

polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.

Diagnostic nursing

1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.

2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a manca datorita

pregatirii preoperatorii.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.

9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

65
Ziua I

Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Respiratie Pacientul sa 1. apreciez Pacientul

respira greoaie datorita respire usor. localizarea, prezinta in
durerii ca severitatea, continuare
urmare a durata durerii. dificultate in a
procesului respira.
inflamator 2. Asigur un
biliar. aport suficient de
lichide pe 24 ore.

3. Asigur o
pozitie antalgica.

4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.

5.Ii masur
functiile vitale.

6.Umezesc aerul
din incapere.

7.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.

2.Nevoia de a Greata datorita Pacientul sa 1.Observ Obectiv partial

bea si a manca modificarilor fieinteleaga inapetenta si realizat.
integritatii necesitatea si incurajez Pacientul
cailor biliare. benignitatea pacinetul sa-si prezinta
Imposibilitate pregatirilor exprime senzatia dificultati in a
de a manca preoperatorii, de gust amar si se adapta la
datorita iar senzatia de disconfortul regimul

66
pregatirii greata sa abdominal. preoperator, iar
preoperatorii dispara. senzatia de
2.Calculez greata persista.
bilantul ingesta-
excreta.

3.Explorez
preferintele
pacientului
asupra
alimentelor
permise si
interzise.

4.Servesc
pacientul cu
alimente la o
temperatura
moderata.

5.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand din:
ceai, limonada,
suc de fructe.

6.Educ pacientul
despre
necesitatea
acestui regim
preoperator si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza de
nerespectare.

5.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic: glucoza
5% 500 ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.,

67
 metroclopramis 1
f i.m.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Informez Pacientul

se imbraca si se imbraca si capabil de a se pacientul privind prezinta in
dezbraca dezbraca din imbraca si importanta continuare
cauza bolii dezbraca singur. vestimentatiei in dificultate in a
manifestata prin identificarea se imbraca si
oboseala, stare personalitatii. dezbraca.
depresiva,
diminuarea 2.Ajut pacientul
ingrijirii de sine. sa se dezbrace si
sa se imbrace.

3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode.

4.Nevoia de a Insomnii Promovarea 1.Apreciez Obiectiv

dormi si de a se datorita durerii, unui somn factorii care nearealizat.
odihni oboselii si linistitor afecteaza Pacientul
anxietatii. preoperator. somnul. prezinta
insomnii,
2.Invat pacientul doarme 3-4
tehnici de H/noapte
relaxare.

3.Asigur linistea
si obscuritatea in
salon.

4.Aplic
interventii
autonome si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea

nocturna.

5.Linistesc psihic
si fizic bolnavul
explicandu-i ca

68
 perioada de
odihna ajuta la
promovarea starii
de bine si
cresterea
nivelului energic,
important pentru
calmarea durerii.

7.Administrez
tratamentul
prescris de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin 1
fiola seara.

5.Nevoia de a Postura Asigurarea unei 1.Pregatesc un Obiectiv partial

se misca si a-si neadecvata pozitii optime in program de realizat.
mentine o buna datorita durerii. timpul durerii. exercitii pasive Pacientul are
postura sau active. dureri de
intensitate mai
2.Incurajez mica.
pacientul sa
indeplineasca
activitati fizice
singur.

3.Explic
pacientului
importanta
adaptarii unei
pozitii adecvate.

4.Explic
pacientului
importanta
miscarii.

5.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.

69
 6.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic:
algocalmin 1
fiola i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.

6. Nevoia de a Alterarea Pacientul sa 1.Informez Pacientul

fi curat, ingrijit integritatii prezinte pacientul cu prezinta
si a-si proteja tegumentelor si tegumente si privire la difcultati in a se
tegumentele mucoaselor mucoase inportanta ingriji.
datorita integre. mentinerii
icterului. tegumentelor
curate.

2.Inspectez
mucoasele si
tegumentele

3.Efectuez
toaleta pe regiuni
a pacientului.

4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.

5.Previn caldura
excesiva prin
mentinerea unei
temperaturi in
camera
racoroasa, cu
umiditate
potrivita,
folosind paturi
usoare si evitand
imbracamintea
groasa.

7.Nevoia de a Insuficienta Oferirea 1. Explic Obiectivul a fost

70
invata despre cunoastere informatiilor necesitatea partial atins.
boala. despre boala necesare despre interventiei Pacientul a
datorita lipsei afectiune si chirurgicale inteles
surselor de tratament. 2.Explic explicatiile
informare. bolnavului primite si este
fiziopatologia putin mai
bolii, folosind un linistit, insa
limbaj accesibil anxietatea si
nivelului de frica de
pregatire interventia
intelectuala. chirurgicala
persista.
3.Clarific cu
pacientul
conceptiile
eronate.

4.Informez si
explic diferitele
proceduri:

- preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia de
alimente,mijloace
de diagnostic,
sondaj vezical,
spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri
intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.

8.Nevoia de a- Subfebrilitate Pacientul sa 1.Masor si notez Obiectiv partial

si mentine datorita aiba in F.O. realizat.
temperatura procesului temperatura temperatura Pacientul
corpului in inflamator. corpului in corpului. prezinta o
limite normale limite normale. temperatura

71
 variabila: 37,3◦
2.Administrez C- 37,5◦C
antibioticul
prescris:
penicilina G 2
mil/zi.

3.Mentin in salon
o temperatura
adecvata.

4.Educ pacientul
ca temperatura va
scadea prin
eliminarea cauzei
care o provoaca.

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fe 1.Asigur conditi Obiectiv partial

evita pericolele evita pericolele capabil sa evite de mediu adecvat realizat.
manifestata prin pericolele. pantru a evita Pacientul
neputinta, pericolele prin intelege
adinamie, teama accidentare. pericolele pe
de necunoscut. care le poate
2.Favorizez intampina si
adaptarea coopereaza in
pacientului la vederea evitarii
noul mediu. acestora.

3.Informez
pacientul ca
poate folosi
mijloacele de
sustinere si il
supraveghez.

4.Indepartez
orice obiect care
ar putea fi un
obstacol in
deplasarea
pacientului.

5.Incurajez
pacientul in
efectuarea

72
 miscarilor si
explic importanta
lor.

ZIUA II
Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Dificultate de a Promovarea 1.Observ felul, Pacientul

respira respira datorita unei respiratii frecventa si
efectului secundar eficiente amplitidinea prezinta in
al anasteziei.. postoperatorii. miscarilor
respiratorii. continuare

2.Inspectez dificultate
cavitatea bucala a
bolnavului pentru in a respira.
depistarea
secretiilor si
mucozitatilor
postanestezice.

3.Apreciez
tegumentele pentru
hipoxie.

4.Aspir
mucozitatile cu
aspiratorul.

5.Introduc prin
sonda nazala 5l
oxigen/min
barbotat si
supraveghez
bolnavul.

6.Monitorizez
respiratia si o notez

73
 in foaia de
temperatura.

7.Incurajez
pacientul sa respire
adanc.

2.Nevoia de a Alterarea nutritiei Pacientul sa 1.Administrez Pacientul a

bea si a manca mai putin decat inteleaga fluidele parenteral,
nevoile necesitatea dupa prescriptie, inteles si
organismului regimului pentru un aport
datorita anesteziei indicat si sa adecvat de lichide respecta
si a interventiei coopereze. si electoliti.
operatorii. regimul
2.Urmaresc si
notez in foia de indicat.
observatie
temperatura,
cantitatea si
aspectul.

3.Explic bolnavului
necesitatea unui
aport adecvat de
lichide si electroliti
parenteral.

4.Observ si
supraveghez sonda
urinara.

5.Montorizez si
supraveghez
perfuziile
prescripse de
medic:

-ser glucozat 5%

-ser fiziologic 500

ml

3.Nevoia de a Dificultate in a se Pacientul sa 1.Ajut pacientul sa Pacientul

se imbraca si imbrac si dezbraca fie capabil de se imbrace si sa se
din cauza a imbraca si dezbrace. prezinta in

74
dezbraca interventiei dezbraca.
chirurgicale, 2.Informez continuare
manifestata prin pacientul privind
durere, oboseala, importanta dificultate in
stare depresiva, vestimentatiei in a
diminuarea indentificarea
imaginii de sine. personalitatii. se imbrac si

3.Sugerez a se
apartinatorilor sa dezbraca.
procure haine
comode.

4.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa 1.Apreciez factorii Bolnavul a

dormi si de a se dormi si a se odihni aiba un somn care provoaca
odihni datorita durerii si linistitor 7-8 insomnia. dormit 6 ore
constrangerilor ore in timpul
fizice. noptii 2.Asigur bolnavul pe noapte,
postoperator. ca situatia este sub
control si ca este somnul
supravegheat in fiind
permanenta.
intrerupt de
3.Indepartez orice
sursa de zgomot si durere.
lumina care poate
deranja.

4.Asigur liniste in
salon

5.Sugerez ca
vizitele sa se
efectueze in afara
orelor de somn.

6.Administrez
somniferul
prescris: Diazepam
1 fiola i.m. la ora
20.

7.Incurajez
bolnavul sa se
odihneasca pentru a

75
 promova o stare de
bine si a creste
nivelul energetic.

5.Nevoia de a Durere datorita Pacientul sa 1.Apreciez pozitia Obiectiv

se misca si a-si modificarii nu mai bolnavului.
mentine o buna integritatii cailor prezinte partial
postura biliare. dureri si sa 2.Observ realizat.
aiba o pozitie manifestarile non-
optima in verbale:facies, Pacientul
urmatoarele pozitie, grimase. are o pozitie
ore. confortabila
3.Monitorizez petru o
functiile vitale. perioada
scurta de
4.Asez bolnavul in timp dupa
decubit dorsal cu care trebuie
genunghi usor intors si
flexati pentru sprijinit din
relaxarea nou.
musculaturii
abdominale in
scolul atenuarii
durerii locale.

5.In timpul
mobilizarii
incurajez pacientul
sa-si sustina plaga
operatorie si
protejez sonda
urinara si perfuzia
sa nu se disloce.

6.Administrez
medicatia:Algolca
min 1 fiola i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m/zi.

7.Rog bolnavul sa-

mi descrie
caracteristica,
localizarea si
intensitatea durerii.

76
6. Nevoia de a Risc mare de Asigurarea 1.Observ Pielea la
fi curat, traumatism si integritatii tegumentele din locul
ingrijit si a-si complicatii legat de plagii jurul plagii pentru
proteja factorii interni postoperator iritatie, eritem, plagii este
tegumentele datorita interventiei si observarea edem.
chirurgicale. semnelor intacta, fara
complicatiilor 2.Apreciez
potentiale. pentru:durere escoriatii,
abdominala,
absenta zgomotelor iritatii sau
scaunului, drenarea
bilei la tubul de edem.Bolnav
dren, greata, voma, ul
pancreatita.
nu prezinta
3.Monitorizez,
descriu si complicatii
inregistrez de
temperatura,
pulsul ,TA. interventie

4.Folosesc chirurgicala.
instrumental si
comprese sterile
pentru a preveni
infectarea plagii.

5.Educ pacientul in
legatura cu
necesitatea pastrarii
curate si intacte a
tegumentelor si
mucoaselor.

7. Nevoia de a Insuficienta Pacientul sa 1.Apreciez nivelul .

invata despre cunoastere despre inteleaga si sa cunostintelor
boala evolutia respecte actuale. Pacientul
postoperatorie informatiile Obiectiv
datorita lipsei de oferite legate 2.Manifest
informare. de afectiunea intelegere fata de partial
sa. temerile realizat a
pacientului.
inteles
3.Incurajez
bolnavul sa ncerce explicatiile

77
 masuri si
alternative de primite si
calmare a durerii.
este putin
4.Clarific cu mai
pacientul
conceptiile eronate. linistit, insa

5.Informez si anxietatea si
explic diferitele
proceduri frica
postoperatorii. persista.

8.Nevoia de a- Hipertermie Prevenirea 1.Observ si notez Febra se

si mentine datorita procesului infectiei in F.O. temperatura
temperatura inflamator si postoperatorii corpului din 6 in 6 reduce
corpului in infectios. si mentinerea ore.
limite normale temperaturii mentinandu-
in limite 2.Observ semnele se
normale. si simptomele care
atesta prezenta intre 37, 6 C
procesului infectios
si dimineata si
inflamator:febra,alt
erarea starii 37,2 C ora
generale, durere. 14.

3.Administrez Bolnavul
medicatia
prescrisa: prezinta in
Penicilina 2mil/zi,
Acid salicilic 1 continuare o
tb/zi.
stare
4.Educ pacientul in generala
legatura cu factorii
care scad proasta.
temperatura.

9.Nevoia de a Anxietate datorita Pacientul sa 1.Apreciez nivelul Obiectiv

evita pericolele durerii si evolutiei fie capabil sa anxietatii.
postoperatorii. evite partial
pericolele, 2.Identific si reduc realizat.
manifestand factorii stresanti de
incredere in mediu.

78
 echipa care il
ingrijeste. 3.Asigur conditii Pacientul
de mediu adecvat,
pentru a evita manifesta
pericolele prin
accidentare. incredere in

4.Informez si personalul
stabilesc impreuna medical.
cu pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate.

5.Favorizez
adaptarea
pacientului la noul
mediu.

Ziua III
Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii Evaluare
nursing autonome si
delegate

1. Nevoia de a Pacientul Pacientul sa 1.Monitorizez In

respira respira cu prezinte o buna functiile vitale si
greutate datorita respiratie. le trec in foaia de urma
suturii observatie interventiilor
chirurgicale. 2.Apreciez acordate
severitatea, pacientul
localizarea, durata
durerii. respira

3.Aplic punga cu la
gheata pe
hipocondrul drept. parametrii
normali.
4.Administrez
medicatia
prescrisa de
medic:Algocalmin
1 fiola i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1

79
 fiola i.m.

2.Nevoia de a Alimentatie si Pacientul sa 1.Apreciez Pacientul este

bea si a manca hidratare ingere o inapetenta si echilibrata
insuficiente cantitate intoleranta electrolitic.
legate de sufcienta de lipidelor in dieta.
interventia alimente si
chirurgicala. lichide. 2.Monitorizez
greutatea si o trec
in foaia de
temperatura.

3.Administrez
suplimente de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la
indicatia
medicului.

4.Recomand
ingestia de
lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete si
pisate.

5.Educ bolnavul
sa-si acorde
ingrijiri orale
inainte si dupa
mese.

3.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul Pacientul se

se imbraca si se imbraca si capabil de a se sa se dezbrace si poate imbraca si
dezbraca dezbraca din imbraca si sa se imbrace dezbraca singur.
cauza suturii dezbraca singur.
chirurgicale. 2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

80
 3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure haine
comode.

4.Nevoia de a Dificultate de a Pacientul sa 1.Asigur lenjerie Obiectiv

dormi si de a dormi datorita aiba un somn de pat curata si realizat.
se odihni constrangerilor odihnitor si uscata. Pacientul
fizice si a linistit pe doarme 7-8 ore
durerii. timpul noptii. 2.Asigur conditii pe noapte.
optime pentru a
putea dormi.

3. Schimb lejeria
de pat si
pansamentul.

4.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m, algocalmin 1
f seara.

5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului asupra
starii de sanatate
si covalescenta.

6.Permit vizitele
numai in afara
orelor de somn.

5.Nevoia de a Limitarea Pacientul sa 1.Observ pozitia Obiectiv

se misca si a-si miscarilor poata avea o pacientei in pat si realizat.
mentine o datorita durerii pozitie adecvata gradul de Pacientul are o
buna postura si si sa poata mobilizare pozitie
constrangerilor efectua exercitii acesteia. confortabila si a
fizice. active inteles restrictia
postoperatorii 2.Apreciez miscarilor.
cu anumite manifestarile de
dependenta si

81
 restrictii. sursele de
dificultate –
durerea si
constrangerile
fizice.

3.Incurajez
mobilizarea
precoce si
progresiva
postoperator.

4.In timpul
mobilizarii
bolnavului si
eforturilor de tuse,
stranut, sughit,
recomand
bolnavului sa-si
mentina plaga
operatorie cu
mana.

5.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.

6.Ajut bolnavul sa
se ridice in
semisezand si
sezand, apoi sa
stea in ortostatism
la marginea
patului.

6. Nevoia de a Risc mare de Pacientul sa 1.Apreciez pentru Obiectiv

fi curat, afectare a prezinte prezenta realizat.
ingrijit si a-si integritatii pielii tegumente eritemului si Tegumentele
proteja datorita tubului intacte iritatiei din jurul plagii
tegumentele de dren si a postoperator si tegumentelor din sunt intacte si
plagii sa nu aiba jurul plagii. fara
operatorii. semne de iritatii.Pacientul
iritatie datorita 2.Apreciez pentru nu preznta
secretiilor prezenta durerii, semne de grataj.

82
 drenate in 12 icterului.
ore.
3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.

4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G 2 mil/zi
perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi
(1-0-1) i.m.

5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.

6.Mobilizez pasiv
pacientul pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.

7.Nevoia de a Insuficienta Bolnavul sa 1. Apreciez Pacientul a

invata despre cunoastere inteleaga nivelul de inteles
boala. despre perioada informatiile cunostinte informatiile
postoperatorie oferite si sa existent. oferite si
si evolutia acumuleze coopereaza.
clinica a bolii cunostinte noi 2.Educ pacientul
datorita lipsei despre perioada sa stie:
de informare. postoperatorie.
-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;

-necesitatea
respectarii dozei,
orarului si
modului de
admnistrare a

83
 tratamentului;

-necasitatea unui
somn odihnitor.

8. Nevoia de a- Subfebrilitate Pacientul sa 1.Observ semnele Temperatura

si mentine datorita aiba si simptomele cate pacientului se
temperatura in procesului temperatura atesta prezenta mentine in
limite normale inflamator. corpului in procesului limite normale.
limite normale. infalamator.

2.Educ pacientul
in legatura cu
factorii care scad
temperatura.

3.Administrez
medicatia
prescrisa:
penicilina 2
mil/zi,acid salicic
1 tb/zi.

4.Petrec cu
bolnavul mai mult
timp, il incurajez
sa-si exprime
sentimentele si-i
raspund la
intrebari.

5.Observ si notez
in F.O.
temperatura
corpului din 6 in 6
ore.

9.Nevoia de a Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Incurajez Obiectiv

evita pericolele evita pericolele capabil sa evite pacientul in realizat.
manifestata prin pericolele. efectuarea Pacientul poate
neputinta, miscarilor si evita pericolele
adinamie, teama explic importanta singur.
de necunoscut. sa 2.Asigur
conditi de mediu
adecvat pantru a

84
 evita pericolele
prin accidentare.

3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.

4.Indepartez orice
obiect care ar
putea fi un
obstacol in
deplasarea
pacientului.

5.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

Ziua III
Nevoia Diagnostic Obiective Interventii autonome Evaluare
afectata nursing si delegate

1. Nevoia Pacienta Pacienta sa 1.Apreciez severitatea, In urma

de a respira respira cu prezinte o localizarea, durata interventiilor
greutate buna durerii.
datorita respiratie. acordate pacientul
constranger 2.Monitorizez functiile
ii fizice. vitale si le trec in foaia respira la parametrii
de observatie.
normali.
3.Aplic punga cu
gheata pe hipocondrul
drept.

4.Administrez

85
 medicatia prescrisa de
medic:Algocalmin 1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1
fiola i.m.

2.Nevoia de Alimentatie Pacienta sa 1.Apreciez pentru Pacienta este

a bea si a si hidratare ingere o prezenta:greturilor,vars
manca insuficiente cantitate aturilor, senzatii de echilibrata
legate de sufcienta de plenitudine abdominale.
interventia alimente si electrolitic.
chirurgicala lichide. 2.Apreciez pentru
. scaderea in greutate
secundara aportului in
calorii.

3.Monitorizez greutatea
si o trec in foaia de
temperatura.

4.Administrez
suplimente de vitamina
B1 1 fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la indicatia
medicului.

5.Recomand ingestia de
lichide: ceaiuri, sucuri
de fructe, supe de
zarzavat proaspete si
pisate.

6.Educ bolnava sa-si

acorde ingrijiri orale
inainte si dupa mese.

3.Nevoia de Dificultate Pacienta sa 1..Informez pacienta Pacienta se poate

a se in a se fie capabil privind importanta
imbraca si imbraca si de a se vestimentatiei in imbraca si
dezbraca dezbraca imbraca si identificarea
din cauza dezbraca personalitatii. dezbraca singur.
suturii singur.
chirurgicale 2.Sugerez

86
 . apartinatorilor sa
procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se
dezbrace si sa se
imbrace

4.Nevoia de Dificultate Pacienta sa 1. Asigur conditii Obiectiv realizat.

a dormi si de a dormi aiba un optime pentru odihna.
de a se datorita somn Pacienta doarme
odihni constranger odihnitor si 2. Schimb lejeria de pat
ilor fizice si linistit pe si pansamentul. 7-8 ore pe noapte.
a durerii. timpul
noptii. 3.Administrez la
indicatia medicului
diazepam 1 fiola i.m,
algocalmin 1 f seara.

4.Reamintesc pacientei
despre efectul benefic
al somnului asupra
starii de sanatate si
covalescenta.

5.Nevoia de Dificultatea Pacienta sa 1.Observ pozitia Obiectiv realizat.

a se misca mentinerii poata avea o pacientei in pat si
si a-si unei pozitii pozitie gradul de mobilizare Pacienta are o
mentine o adecvate adecvata si acesteia.
buna datorita sa poata pozitie confortabila
postura interventiei efectua 2.Apreciez
chirurgicale exercitii manifestarile de si a inteles restrictia
si a starii de active dependenta si sursele de miscarilor.
covalescent postoperatori dificultate – durerea si
a. i cu anumite constrangerile fizice.
restrictii.
3.Administrez
antialgicul prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.

4.Ajut bolnava sa se
ridice in semisezand si
sezand, apoi sa stea in
ortostatism la marginea
patului.

87
6. Nevoia Probabilitat Pacienta sa 1.Apreciez pentru Obiectiv realizat.
de a fi ea de prezinte prezenta durerii,
curat, atingere a tegumente icterului. Icterul nu mai este
ingrijit si a- integritatii intacte
si proteja fizice postoperator 2.Apreciez pentru prezent.
tegumentel datorita si sa nu aiba prezenta eritemului si Tegumentele
e problemelo semne de iritatiei tegumentelor
r iritatie din jurul plagii. din jurul plagii sunt
postoperato datorita
rii. secretiilor 3.Efectuez pansamentul intacte si fara
drenate in 12 local de 2 ori pe zi iritatii.
ore. respectand toate
regulile de asepsie si Pacienta nu preznta
antisepsie.
semne de grataj.
4.Administrez
antibioticul prescris
Penicilina G 2 mil/zi
perfuzabil. Algocalmin
2 f/zi (1-0-1) i.m.

5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.

6.Mobilizez pasiv
pacienta pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.

7.Nevoia de Insuficienta Bolnava sa 1. Apreciez nivelul de Pacienta a inteles

a invata cunoastere inteleaga cunostinte existent.
despre despre informatiile informatiile oferite
boala. perioada oferite si sa 2.Educ pacientul sa
postoperato acumuleze stie: si coopereaza.
rie si cunostinte
evolutia noi despre -necasitatea respectarii
clinica a perioada regimului prescris de
bolii postoperatori medic;
datorita e.

88
 lipsei de
informare. -necesitatea respectarii
dozei, orarului si
modului de admnistrare
a tratamentului;

-necasitatea unui somn

odihnitor.

8.Nevoia de Dificultate Pacienta sa 1.Asigur conditi de Obiectiv realizat.

a evita in a evita fe capabil sa mediu adecvat pantru a
pericolele pericolele evite evita pericolele prin Pacienta poate evita
manifestata pericolele. accidentare.
prin pericolele singur.
neputinta, 2.Favorizez adaptarea
adinamie, pacentului la noul
teama de mediu.
necunoscut.
3.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.

4.Indepartez orice
obiect care ar putea fi
un obstacol in
deplasarea pacientului.

5.Informez pacientul ca
poate folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

89
Rolul asistentei medicale în îngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate.

Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul. Nu

numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a "ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi
câştige sănătatea (sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-
ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-
şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile
terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav
ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a
lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât rolul asistentei medicale
este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care sunt
nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru un
timp: "conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid,
membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie
pentru copil, cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se
putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate dărui
dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună, o ascultare sunt mult mai
benefice decât un tratament complex.

În unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe

cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie trataţi ca atare. Ei merită
toată atenţia noastră şi tot efortul nostru, trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută

brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu
promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei

de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia
multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere
la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă,

90
a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute
chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun
supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a asistenţei

de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medicale, o continuă pregătire şi
perfecţionare.

CONCLUZII

Diagnosticul precoce al chistului hidatic hepatic, realizat prin metodele

imagistice moderne favorizează reuşita intervenţiilor miniinvazive laparoscopice.

Chistul hidatic hepatic, boală parazitară cu o distribuţie geografică ubicuitară şi

încă departe de a fi eradicat în ţara noastră, a necesitat o metodă de tratament
simplă, cu rezultate satisfăcătoare atât pentru medic şi pacient cât si din punct de vedere
economic.

Incidenţa maximă a bolii hidatice este situată in decada a cincea de viaţă ( 26,86%
din cazuri ), în evidentă schimbare faţă de perioada 1995­2000, când incidenţa maximă
era între 20 şi 30 de ani.Ecografia este frecvent metoda
de examinare de primă intenţie a bolnavilor cu ea dirijând eventualele investigaţii ulterioare.
Ecografia este o metodă de diagnostic rapidă, inofensivă, oferind imagini de înaltă
rezoluţie chiar şi despre chisturile de mici dimensiuni ( 2-3 cm )

Se poate spune că ecografia este o prelungire a examenului clinic, fiind o

metodă exactă de diagnostic ,,în timp real”. Tratamentul de bază în
chistul hidatic hepatic a rămas cel chirurgical, deşi în ultimii ani, ca urmare a perfecţionării
metodelor de imagistică intervenţională, a luat
amploare tehnica de puncţie, aspiraţie, instilaţie şi reaspiraţie ( PAIR).

Considerăm că toate chisturile hidatice hepatice, indiferent de formă şi

dimensiuni trebuie să fie abordate laparoscopic, doar imaginea laparoscopică putând decide
în ce fel va continua operaţia.

91
 BIBLIOGRAFIE

Aşchie Ion­,, Tratamentul chirurgical al bolii hidatice

hepatice, Editura Medicală, Bucureşti, 2000

Bardac OD - Clasic si modern in chistul hidatic hepatic, Ed. “Mira Design”,

Sibiu, 2002

D.Bratu, A.D.Sabău, D.Sabău- Tratamentul laparoscopic al chistului hidatic

hepatic-prezentare de caz-,,Acta Medica Transilvanica”, Anul X-2005 Nr. 2-pag 57.

D.Bratu, A.Sabău, D.Sabău, A.Dumitra, D.Belean, A.Coman-

,,Chirurgia laparoscopică versus chirurgia clasică în tratamentul chistului hidatic
hepatic”­Sibiul Medical- vol 18, Nr.1, ianuarie-martie 2007, pag. 70.

D.Bratu, A.Sabău, D.Sabău, A.Dumitra, A.Coman, C.Lupuţiu:,,Limitele

laparoscopiei în tratamentul chistului hidatic hepatic”­Prezentare de caz, Sibiul
Medical, vol.18, Nr.1, Ianuarie-martie 2007

Irinel Popescu ( sub redacţia )­,,Chirurgia ficatului” vol.I, Editura Universitară

,,Carol Davila” Bucureşti­2004

92