Ministerul Educaiei Naionale

coala Sanitar Postliceal ,, Anastasie Ftu Vaslui

Specializarea : Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE DIPLOM

ndrumtor : As . med . pr . Hondru Adriana

Absolvent : Scutaru (Burghelea) Valentina

Vaslui
2015

Ministerul Educaiei Naionale

coala Sanitar Postliceal ,, Anastasie Ftu Vaslui
Specializarea : Asistent Medical Generalist

INGRIJIREA PACIENTULUI
CHIST HIDATIC HEPATIC

CU

ndrumtor : As . med . pr . Hondru Adriana

Absolvent : Scutaru (Burghelea) Valentina

MOTTO.
,, DACA TRATEZI BOLNAVII FARA SA CITESTI CARTILE
DE SPECIALITATE , ESTE LA FEL CUM AI NAVIGA PE
OCEAN FARA HARTA , IAR DACA STUDIEZI CARTILE SI
NU BOLNAVII INSEAMNA SA NU CUNOSTI OCEANUL
NICIODATA .,,

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................pag.6
Motivatie.................................................................................................................pag.7
ISTORIC................................................................................................................pag.8
CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALA
Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie aparatului afectat.....................pag.9
Anatomia i fiziologia aparatului afectat.............................................................pag 10
Structura ficatului.................................................................................................pag.11
Vascularizatia........................................................................................................pag.12
Inervatia...............................................................................................................pag.14
Functia ficatului...................................................................................................pag.14
Cap . II. Chistul hidatic hepatic
1.1. Prezentarea teoretic a bolii..........................................................................pag.15
1. Definitie...............................................................................................................pag.15
2. Etiologie...............................................................................................................pag.15
3. Patogenie..............................................................................................................pag.15
4. Diagnostic clinic (simptomatologia )...................................................................pag.16
5. Diagnostic paraclinic............................................................................................pag.16
6. Diagnostic diferential...........................................................................................pag.16
7. Evolutie. Prognostic ............................................................................................pag.17
8. Tratament..............................................................................................................pag.18
CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE
Procesul de nursing . Etape . Culegerea de date....................................................pag.21
Analize si interpretarea datelor . Planificarea ingrijirilor........................................pag.22
Evaluarea ingrijirilor................................................................................................pag.23
Cap IV . Plan ingrijire
Cazul 1 - Plan de ngrijire.............................................................................pag.24
Supravegherea post operatorie..............................................................................pag.30
Cazul 2 - Plan de ngrijire.............................................................................pag.48
Cazul 3 - Plan de ngrijire.............................................................................pag.63
Rolul asistentei mediale in ingrijirile acordate bolnavilor...pag.90
Concluzii generale................................................................................................pag.91
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................pag.92

Argument

Am ales aceast afeciune ca tema a proectului meu , de diplom din dorina de a-mi
sistematiza si aprofunda cunotinele profesionale , ct i pentru a dobndi informaii despre
investigaiile i modelele de tratament moderne aplicate , eficiente in tratarea acestei afeciuni
.
Factori care pot cauza chistului hidatic hepatic si complicatile acestuia , sunt factori
reversibili ,care se pot controla , iar printr-o bun educatie sanitar oferit pacientilor de
catre asistenii medicali , se poate mentine in echilibru metabolismul si astfel frecvena bolii
poate fi ajustat .
In urma resurselor bibliografice gasite , a noiunilor ce mi-am nsuit in urma stagiilor i la
cursurile de nursing , am ales ca aceasta lucrare s se axeze att pe ngrijirea acordat
pacienilor cu chist hidatic hepatic dar si sublinierea noiunilor importante , pe care intreaga
umanitate ar trebui s le cunoasca privind profilaxia bolii .

Motivatie

Scopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanele i limitele

diagnosticului ecografic i computer tomografic iar pe de alta parte de a pleda cu argumente
solide
pentru
superioritatea tratamentului
laparoscopic i miniinvaziv al chistului
hidatic hepatic .

ISTORIC
Hidatidoza uman este o parazitoz produs de dezvoltarea tumoral chistic n organism a
larvei de taenia echinococus granulosus . Boala este cunoscut nc din antichitate , fiind menionat
pentru prima oar n jurul anului 1550 i.e.n. de ctre egipteni , ntr-un document numit
papirusul Ebers . n antichitatea greac Hipocrate (460377 .e.n.) face prima descriere amnunit
a chistului hidatic , acestuia aparinandui afirmaia : ,, dac chisturile cu ap care nsoesc boala se
rup n abdomen , bolnavul moare . n aceeai perioad romanii , prin Galen din Pergam i
Areteus , contribuie i ei la descrierea chistului hidatic .
n 1670 Francesco Redi intuiete originea animal a bolii , iar Eduard Tyson (1650-1708)
este primul care bnuiete etiologia parazitar . Relaia omanimal a bolii a fost sugerat n 1871 de
ctre Pallas , iar un an mai trziu Goetze descoper originea parazitar a bolii , evideniind
microscopic protoscolecii din interiorul chistelor . n 1786 Batsch descoper agentul etiologic al
boliitenia adult , dndu-i numele de granulosus. n 1805 Rudolphi ncadreaz parazitul n genul
Echinococus . O jumatate de secol mai trziu , n 1853 , von Siebolt obine pe cale experimental
forma adult a parazitului n intestinul unui cine care a ingerat chisturi hidatice , elucidnd o
parte din ciclul biologic al parazitului , pe care l numete Taenia echinococus . Chirurgia
romneasc a fost confruntat precoce cu patologia hidatica datorita poziiei geografice i a
statutului socioeconomic i a avut o contribuie important la progresul tratamentului chistului
hidatic . Primii care au semnalat cazuri de hidatidoz uman n Romnia au fost : Severeanu ,Toma
Ionescu i Leonte . Statistici importante , din care se poate deduce diversitatea tehnicilor
chirurgicale adoptate , au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi hidatice , dintre care 48%
cu localizare hepatic ) , Alexandru Pop , Nana , Mureanu i alii . n 1957 are loc la Constana
primul simpozion romnesc de chist hidatic hepatic organizat de Dr . D . Teodorescu . De
atunci , s-au organizat un numr mare de asemenea simpozioane , congresele naionale de chirurgie
avnd permanent seciuni de chist hidatic .

CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia ficatului
Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman . El este anexat tractusului digestiv ,
provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale , numit diverticul hepatocistic .( Fig.1)

Fig.1 Ficatul
Aezare : Este situat n cavitatea abdominal etajul supramezocolic n partea superioar
dreapta , imediat sub diafragm , iar lobul sau stng se ntinde pn n epigastru . Locul ocupat de
ficat se numete loja hepatic .
Configuraia extern : Are forma unui semiovoid , aezat transversal n abdomen , cu
lungimea de aproximativ 28 cm , diametrul antero-posterior de 18 cm , nlimea de 8 cm i
greutatea de aproximativ 1400 g . are culoare roie-crmizie , datorit cantitii mari de snge pe
care o conine .

Ficatul prezint trei fee :

1. Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport cu diafragmul i cu
peretele anterior al abdomenului , de aceea i se mai spune anetero-superioar . Pe ea se observ
lobul drept i lobul stng , delimitai de ligamentul falciform . Lobul drept prezint impresiunea
arcului costal , iar cel stng ntipritura cardiac .( Fig.2)

Fig.2
2. Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu : stomacul , duodenul , colonul ,
mezocolonul transvers , rinichiul drept i glanda suprarenala dreapt .( Fig.3) Pe aceast faa se afl
trei anuri :
o antul antero-posterior (sagital) drept . Adpostete n poriunea anterioar vezicula
biliar , iar n cea posterioar vena cav inferioar .
o antul antero-posterior (sagital) stng . Adpostete n poriunea anterioar
ligamentul rotund , iar n cea posterioar ligamentul Arantius .
o antul transvers . Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale .

10

Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatic ,vena port ,
ductul hepatic , limfaticele i nervii .
Aceste anturi delimiteaz patru lobi : drept , stng , caudat i al lui Spiegel .

Fig.3
3. Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu peretele posterior al
cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11 .
Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente , vena cav inferioar i pediculul hepatic .
Structura : Ficatul este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas) , care se continu cu
peritoneul parietal , din care se formeaz ligamentele : coronar , triunghiular stng , triunghiular
drept i falciform , acesta din urma coninnd n marginea sa liber ligamentul rotund . Sub aceast
tunic se afl o membran fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic .
Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil , urmrind traiectul vaselor sanguine i formeaz perei
lamelari conjunctivi care , mpreun cu reeaua vascular mpart parenchimul hepatic n lobuli .
Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului . Are forma unei
piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre interior . In seciunea transversal are

11

aspectul unui poligon cu 5-6 laturi . n structura lui distingem : capilare sanguine , celule hepatice ,
canalicule biliare i filete nervoase vegetative . n centru are o ven centrolocular , iar la periferie
prin alturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan) . Aceste spaii
conin : esut conjunctiv , o ramur a venei porte , o ramur a arterei hepatice , unul sau dou canale
biliare , limfatice i filete nervoase . Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular , iar
bila din centrul lobului spre spaiul port . Celulele hepatice sunt aezate n cordoane Remark ,
dispuse radiar n ochiurile reelei capilare intralobulare . ntre celulele hepatice i peretele
capilarelor se afl spaiul de trecere Disse . ntre celulele endoteliului vascular se situeaz celulele
Kupfferr , fagocite ce particip la degradarea hemoglobinei . ntre cordoane se formeaz , prin
simpla lor alturare , spaii nguste numite canalicule biliare , care nu au perei proprii .
Spre periferia lobului , canaliculele biliare i constituie un perete propriu , numit colangiola .
Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i formeaz la nivelul spaiilor Kiernan ,
canalele biliare perilobulare . Canalele biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou
canale hepatice drept i stng corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului , care parsind ficatul ,
la nivelul hilului , se unesc i formeaz canalul hepatic comun . Dup un traiect de 3-4 cm , canalul
hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc mpreun canalul coledoc , care se deschide n
duoden , mpreun cu canalul Wirsung , la nivelul carunculei mari .Canaliculele biliare i canalele
biliare perilobulare formeaz cile biliare intrahepatice , iar canalul hepatic comun i canalul
coledoc alctuiesc cile biliare extrahepatice .
Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic . Este constituit din
totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila n acelai canalicul biliar .
Vascularizaia ficatului este realizat de :
1. Artera hepatic ( Fig.4) ia natere din trunchiul celiac . La nceput continu direcia
acestuia i cnd ntalnete vena port se divide n dou ramuri terminale : hepatic proprie i artera
gastroduodenal .
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura dreapt i stang . D o
serie de colaterale : artera piloric , artera cistica , ramuri terminale .

Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic dreapt i arterele

pancreaticoduodenale anterioar i posterioar .

12

Fig.4
2. Vena port ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul digestiv
subdiafragmatic , pe care-l aduce la ficat . Ia natere din vena mezenteric inferioar care dreneaz
colonul stang . Acesta se vars n vena splenic , care se unete in continuare cu vena mezenterica
superioara (care dreneaza intestinul subire , pancreasul i colonul drept) i care este continuat cu
direcia spre ficat de vena port .
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2 , napoia pancreasului , mai primete : vena
gastrica stang , vena piloric i vena pancreaticoduodenala superioar dreapt .
Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcndu-se n dou ramuri :
Dreapt , scurt care primete cele dou vene cistice i stang , lung care e n legatur cu cele dou
vene obliterate , canalul lui Arantius i vena ombilical a ligamentului rotund .
Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm .
Venele suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii ajung la faa posterioar a ficatului , pe
marginea venei cave .

13

Fig.5
Limfaticele ficatului sunt : superficiale si profunde .
Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primete de la plexul
celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon .
Funciile ficatului
Funciile ficatului sunt importante i variate : ia parte la digestia intestinal , depoziteaz n
el o parte din substanele care depesc nevoile imediate ale organismului degradeaz i sintetizeaz
diferite substane , ia parte la meninerea compoziiei plasmei , menine echilibrul glucidic ,
transform grsimile n forme care se oxideaz mai uor , sintetizeaz fermenii necesari funciilor
proprii sau ale altor organe , regleaz metabolismul apei i controlez debitul sanguin , oprete
ptrunderea toxinelor n organism , are rol n formarea globulelor roii , intervine n termoreglare ,
secret i excret bila .

14

CAPITOLUL II
Chistul hidatic hepatic
Definitie : Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in ficat a embrionului
hexacant al parazitului Taenia Echinococcus . Omul constituie gazda intermediara in ciclul evolutiv
al parazitului . In starea adulta el traieste in intestinul cainelui . Dezvoltarea sa in ficatul omului
poate duce la complicatii grave . El nu se vindeca , in general , decat prin tratament chirurgical .
Etiologie : Parazitul este un cestod mic lung de 3 6 mm . Gazdele definitive ale teniei sunt :
cainele , pisica , lupul si vulpea . Gazdele elimina odata cu fecalele , si embrioforii , care , prin lipsa
de igiena alimentara , pot ajunge in intestinul omului . Embrioforii traverseaza peretele intestinal si ,
pe calea venei porte , ajung in ficat ; cei mai multi raman in ficat , restul il traverseaza si pot ajunge
in alte organe : plamani , creier , rinichi , splina . Embrionii ramasi in ficat se transforma in vezicule ,
formand vezicula hidatica sau chistul hidatic .
Anatomie patologica
Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri : externa sau adventricea
care este fibroasa , si interna , sau membrana prolifera , membrana germinativa , care este moale ,
elestica si fertila .
In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca , daca chistul este tanar . Mai
tarziu , in lichid se gaseste nisipul hidatic , vezicule fiice , care pot elibera scolecsi care plutesc in
interiorul chistului . In caz de infectare a chistului sau de fisurare in caile biliare , lichidul devine
purulent sau verzui .
Chistul este de cele mai multe ori unic . In 1/3 din cazuri exista multiple chisturi in ficat ,
ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine terapeutica .
Aspectul chistului este variabil . Sunt chisturi univeziculare , chisturi pauciveziculare (in care
cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si chisturi multiveziculare , in care lichidul hidatic
este aproape absent , cavitatea fiind plina de vezicule hidatice . Exista si chisturi cu vezicule
exogene care , daca nu sunt recunoscute la operatie , pot sa constituie cauze de recidive . In unele
cazuri peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta . El apare atunci bine vizibil
la examenul radiologic .
Volumul chistului este foarte variabil . Continutul lichidian poate ajunge la cativa litri .
Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic , care este comprimat pe
masura ce chistul se dezvolta . Odata cu tesutul hepatic sunt comprimate canalele biliare si
ramnificatiile portale de vecinatate .
Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare , apoi necroza lor cu
deschidere in chist . Bila distruge mai mult sau mai putin scolescsii , dar ea contribuie la infectarea
chistului care va insamanta apoi calea biliara .
Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni ischemice ce pot evolua
catre fibroza sau supuratie .

15

 Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept , insa are o tendinta de a se exterioriza catre
una din fetele ficatului .
Simptomatologie :
Simptomele apar tarziu , chistul dezvoltandu-se lent , in luni de zile , ajungand la
dimensiunile unei cirese .
Debutul trece neobservat . Urmeaza o faza de latenta , lunga , de ani de zile in timpul careia
apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular . In faza de latenta pot aparea si
fenomene alergice : prurit , rar subicter , anemie usoara cu eozinofilie .
Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele semne clinice si
radiologice . In cativa ani ( 2 4 ) chistul atinge marimea unei portocale sau chiar devine voluminos
si va determina modificari decelabile in volumul si forma ficatului . Semnele clinice , ca si cele
radilogice vor depinde de localizarea si marimea chistului .
Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in lobul drept al
ficatului . Cand volumul este mare , chistul va fi in contact cu diafragmul si vor fi prezentate
semnele de iritatie diafragmatica : tuse uscata , sughit , dispnee , dureri in umarul drept .
Ficatul va fi marit de volum , va provoca deformarea hemitoracelui drept si va impinge in sus
hemidiafragmul drept .
Localizarea anteroinferioara , va realiza , cand chistul este mare , o bombare a regiunii
hepatice , cu impingerea coastelor inainte . In aceasta localizare , bolnavul acuza dureri in epigastru
sau in hipocondrul drept , ca o apasare sau cu aspectul unor colici biliare .
Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat , manifestarile fiind determinate de
compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele suferintelor acestor organe .
Investigatii
Examenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea diagnostcului . In unele cazuri ,
radiografia simpla permite sa se vada callcifierea peretului chistic sau imagini hidroaerice . Cand
chistul este localizat superior se poate observa o umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata
ficatului , insotita de modificari in miscrarile diafragmului .
Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare : ea poate preciza localizarea chistului ,
marimea si forma lui .
Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt : cutireactia , reactia de fixare a complementului
si hemoleucograma .
Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri . Se face cu ajutorul reactivului Casoni , preparat
din lichid de chisturi hidatice filtrat . Se injecteaza intradermic 0,1 0,3 ml din reactiv si se citeste
reactia dupa 30 min , 1 ora si 24 ore . Reactia pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei
papule albicioase , inconjurata de un eritem intens si insotita eozinofilie . Reactia este negativa daca
a murit parazitul sau daca chistul a abcedat .

16

Reactia de fixare a complementului Weinberg Parvu este mai putin sensibila decat cutireactia .
Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8 9% .
In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica exploratoare . Daca
totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic , acul nu se mai scoate si bolnavul este supus imediat
unei interventii chirurgicale .
Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori prezenta chistului .

Evolutia chisturilor hidatice

Vindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului si calcificarea
chistului . De cele mai multe ori insa , chistul neoperat ajunge la complicatii . Alterarea treptata a
starii generale poate duce la casexie si moarte . Compresiunile pe organele vecine pot da icter ,
ascita , edeme ale membrelor inferioare .
Complicatii
1. Supuratia . Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara , cu colibacili si anaerobi .
Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ) , acut , subacut sau cronic . Febra , icterul ,
frisoanele , sunt caracteristicile infectiei chistului . Supuratia poate fi urmata de deschiderea
chistului in stomac , duoden sau bronhii .
2. Ruptura . Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in :
a) Cavitatea peritoneala . Diseminarea in cavitatea peritoneala se poate face lent , asimptomatic .
Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale . De cele mai multe ori ruperea in
cavitatea peritoneala unui chist hidatic este urmata de dureri violente , semne de peritonita si soc
anafilactic . Colapsul vascular sau edemul glotic poate provoca moartea bolnavului .
b) Ruptura in pleura libera este de asemena dramatica . Se soldeaza de cele mai multe ori cu
formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza .
c) Ruptura in bronhii . Ea se traduce prin vomica hidatica , uneori de aspect biliar . Mai frecvent
chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu . Dupa deschidere urmeaza infectarea cavitatii
chistice , iar lobul mijlociu pulmonar se ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala .
d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent ( 15,5 % ) .
Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de alergen cu actiune iritativa asupra
cailor biliare externe . Diskinezia favorizeaza staza biliara , infectia si litiaza biliara .
e) Ruptura in caile biliare . Ca frecventa se situeaza pe locul al doilea dupa ruptura in peritoneul
liber . Prezinta un interes chirurgical deosebit . Icterul si angiocolita sunt caracteristice pentru
migrarea chistului in caile biliare . Mai frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe ,
chisturile cu localizare juxtahilara , unele chisturi centrale infectate si chisturile lobului lui Spiegel .

17

Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea icterului , dilatatia
hepatocoledocului si instalarea , in timp , papilootite scleroase . Aceste leziuni anatomo patologice
conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale diferite .
Diagnostic
Diagnostic pozitiv . Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic , mai ales in localizarile greu
accesibile . Prezenta unui caine in casa este un element care poate intari banuiala . Examenul
radiologic , scintigrafia ( la nevoie laparoscopia si laparotomia ) pot aduce precizari . Probele
biologice , mai ales cutireactia Casoni , sunt elemente de baza pentru diagnostic .
Diagnostic diferential . In diagnosticul diferential trebuie sa avem in vedere abcesul de ficat ,
tumorile maligne si benigne , tumorile colice ( in localizarile pe fata inferioara ) pseudochisturile
pancreatice , tumorile renale .
Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu angiocolitele prin litiaza
biliara . Cele perforate in peritoneul liber aduc in discutie diagnosticul diferential al peritonitelor
localizate sau difuze de etiologie foarte variata .
Prognostic
Prognosticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii . Chistul hidatic
netratat constituie , de obicei, un pericol pentru viitor .
Tratament
Pentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul , nu este suficient a pune diagnosticul de
chist hidatic . Trebuie tinut cont de : unicitatea sau multiplicitatea localizarii parazitare , implantarea
superficiala ( corticala ) sau profunda ( centrala ) a tumorii si repercursiunile asupra ramificatiilor
vasculare si biliare . Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si suplu) , gros si
rigid , uneori calcificat .
Canalele biliare sunt interesate de timpuriu . Ele pot fi impinse sau fisurate de formatiunea
chistica , comprimate , cu ectazii sectoriale . Gradul acestor leziuni va fi determinat prin studiul
radiologic , cu substanta de contrast , atat al cailor biliare extrahepatice , cat si al cavitatii chistice .
Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism retrograd pot arata
modificari profunde ale circulatiei intrahepatice . Vizualizarea preoperatorie a leziunilor , harta
colangiografica si portografica stabilesc cu certitudine topografia vasculo-bliara a chistului , in
scopul alegerii tipului cel mai adecvat de interventie .
Tratamentul urmareste :
Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele hidatice si a
impiedica diseminarea .
Desfiintarea cavitatii restante , a carei prezenta conditioneaza o serie de complicatii (infectia ,
deperditia biliara importanta , fistula biliara) .
Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul unui trocar aspirator .

18

 Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la fragmentarea

membranei proligere si a veziculelor fiice .
Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa actioneze timp de 10
minute, dupa care este reaspirat .
Curatirea endochistului : cu un tampon montat si aspiratorul ce curata peretii cavitatii
restante , indepartandu-se resturile de membrana proligera si eventualele vezicule restante .

Tratamentul cavitatii restante :

1. Marsupializarea . Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si exterior . In timp , se
asteapta obliterarea spontana ;
2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice , care uneori se
resorb . Alteori aceste secretii se infecteaza , ceea ce conditioneaza reinterventia de drenaj . Plicatura
membranei , in scopul tunelizarii cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative , dar
nu suprima fistula biliara .
3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ) . Dupa golirea continutului si curatirea cavitatii
restante , portiunea exterioara a perichistului se rezeca . In felul acesta cavitatea restanta , in unele
cazuri , apare aplatizata .
Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic . Aceasta cavitate se poate
lasa libera in cavitatea peritoneala , pe care o drenam cu un tub de cauciuc ; se pot sutura fistulele
biliare , se poate practica o epiploonoplastie sau tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara
deperditiile bilio-hemoragice .
4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana . Ea trebuie rezervata cazurilor in
care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice exista comunicari largi , care pot favoriza
drenajul secretiilor bilio-hemoragice prin calea biliara principala in duoden (Goinard) .
5. Drenajul intern al cavitatii . Anastomozele perichisto-digestive . Anastomoza cavitatii cu o ansa
jejunala exculsa si montata in Y a fost efectuata in Algeria de catre Pegullo si Pellisier in 1960 .
Acest drenaj intestinal este urmat de stergerea cavitatii reziduale .
Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata inferioara a ficatului ;
frecventa acestor chisturi este , insa , destul de mare .
Evolutia postoperatorie este in general , simpla .
Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi postoperator . Ea marcheaza
infectia cavitatii restante care contine sange si bila , in majoritatea cazurilor . Prezenta bilei a putut fi
pusa in evidenta prin punctia cavitatii restante , individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie
peroperatorie . Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele radiologice .Dupa cateva
zile , pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza , febra cedeaza .
In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele biliare largi ,
drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii peretilor prin aspiratie continua . Se

19

realizeaza astfel o chistostomie transomfalica temporara, care permite un drenaj dirijat

extraperitoneal al cavitatii , iar indepartarea sondei nu este urmata de instalarea unei fistule .
Disparitia totala a cavitatii se efectueaza lent : in medie , in doua sau trei luni . Bolnavii isi pot relua
insa in acest rastimp activitatea normala .
Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme : chisturile cu evolutie pe
fata posterioara sau superioara a ficatului , chisturile calcificate , chisturile multiloculare , formele
tirolobavareze ; chisturile inferioare ale ficatului , prin situatia lor superficiala , se preteaza la
chistectomie .

Metode radicale :
1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon) . Nu este o operatie usoara si nu intotdeauna
perichistectomia poate fi efectuata integral . Operatia consta in extirparea perichistului , alcatuit din
lame de tesut conjunctiv strans aderent de parenchimul hepatic ; legatura pediculilor vasculari si
biliari se face din aproape in aproape , pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului .
Dupa indepartarea perichistului , se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea restanta prin
apropierea peretilor hepatici , cu catgut .
2. Perichisto-rezectie (Bourgeon) . Aceasta interventie consta in asocierea perichistectomiei cu
rezectia unui lambou de parenchim hepatic , care lasat pe loc s-ar putea necroza , in urma cudurii
sau torsionarii pediculului vascular .
3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz) . Operatie de indicatie mai rara , rezectia de ficat poate sa
intereseze un segment , un lob , ficatul drept sau ficatul stang , in raport cu localizarea si indinderea
procesului patologic .
Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale parenchimului
hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculo-biliare uneori importante si care impun
o atitudine terapeutica chirurgicala diferita sau diferentiala fiecarui caz in parte .

20

CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING
- Prezentare general Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic care permite
acordarea de ngrijiri individualizate . Este centrat pe reaciile particulare ale fiecrui individ la o
modificare real sau potenial de sntate .
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape , logic
ordonate , care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a pacientului .
Dup Genevieve Dechanoz , procesul de ngrijire reprezint aplicarea modului tiinific de
rezolvare a problemelor , a analizei situaiei , a ngrijirilor pentru a rspunde nevoilor fizice , psihosociale ale persoanei , pentru a renuna la administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin , bazate pe
necesiti presupuse , n favoarea unor ngrijiri individuale , adaptate fiecrui pacient .
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire uureaz
identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social , cultural i spiritual i gsirea surselor de
dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor . De asemenea permite stabilirea interveniilor
capabile s reduc influena acelor surse de dificultate , n scopul de a ajuta persoana s-i recapete
autonomia pe ct posibil .
Etapele procesului de nursing :
1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
Planificarea ngrijirilor
Realizarea interveniilor
Evaluarea

1. Culegerea de date

Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n globalitatea sa .

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul , asupra suferinei , obiceiurile sale de via i
strile de satisfacere a nevoilor fundamentale .
Este faza iniial , debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea acestui proces .
Culegerea informaiilor este un proces continuu , n sensul c pe tot parcursul muncii sale
asistenta nu nceteaz de a observa , de a ntreba , de a nota date despre fiecare pacient .

21

Tipuri de informaii culese :

date obiective (observate de asistent despre pacient)

date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului , obiceiurile sale , anturajul su cu mediul nconjurtor .

2. Analiza i interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate i interpretate

Analiza datelor se face prin :

examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente , permit satisfacerea autonom a nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens , a explica originea sau cauza problemelor de

dependen , adic a defini sursele de dificultate .
Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de ngrijire

.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din : numrul mare de date culese ,
varietatea surselor de informaie , caracterul schimbrilor unui mare numr de date , subiectivitatea
persoanei care culege datele , caracterul adesea urgent i grav al situaiei .

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de ctre Florence
Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie rspunsul sau reacia
persoanei sau grupului la o problem de sntate , el constituie o judecat practic bazat pe
colectarea i analiza datelor i servete de pivot la planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al manifestrilor de
dependen ale persoanei , grupate sau nu i legate de o surs de dificultate .

3. Planificarea ngrijirilor
Reprezint stabilirea unui plan de intervenie , prevederea etapelor , a mijloacelor de
desfurare i a precauiilor care trebuie luate .
Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea diagnosticului de ngrijire ,
trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic , s reduc problemele de dependen si s in
cont de prescripiile medicale .

22

Prezint dou componente :

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l obinem n urma
interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l ateptm de la pacient .
Interveniile sunt a doua component , alegerea interveniei permite determinarea modului de
a aciona pentru a corecta problema de dependen a pacientului ; ele trebuie s fie
msurabile , evaluabile .

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor planificate pentru a

obine rezultatul ateptat .

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu interveniile asistentei .

Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor , ea trebuie s se fac cu regularitate
pe tot parcursul procesului de ngrijire .
Avantajele procesului de ngrijire :

Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure , deci constituie un
instrument de individualizare , de personalizare a ngrijirilor .
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs foarte util
pentru controlul calitii de ngrijire .
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor fcnd posibil
raionalizarea ngrijirilor , coordonarea i stabilirea prioritiilor .
.

23

CAPITOLUL IV
PLAN DE INGRIJIRE
-C
Cazul 1Culegere de date
Nume : Bedelici
Prenume : Ion .
Sex : M
Varsta : 31 ani
Stare civila : casatorit
Religie : ortodoxa
Ocupatie : profesor
Grup sanguin : AII , Rh (+)
Domiciliul : str. Teilor , bl.B2 , ap .12 , sc1 , Jud. Vaslui
Obisnuinte de viata : pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun , mese copioase .
Conduita de viata : pacientul declara ca locuieste la bloc , intr-un apartament modest ,
impreuna cu sotia sa , avand 1 copil .
Antecedente personale :- in anul 1993 apendicectomie .
- in anul 1998 episod icteric
Antecedente heredocolaterale : - mama : HTA grad II
Istoricul bolii : pacientul in varsta de 31 de ani , se interneaza in sectia Chirurgie a Spitalului Vaslui
in data de 25-02-2014 , ora 08:00 , prezentand urmatoarele simptome : icter sclero-tegumentar ,

24

stare generala grava , subfebrilitate , frisoane , astenie , durere abdominala in partea dreapta ,
oboseala , lipsa poftei de mancare .
Analize de laborator
Hematologice :
hemoglobina 13,6 g/dl
hematocrit 41,5 %
leucocite 13200 / mm
trombocite 725000/ mm
fibrinogen 373mg %
Biochimice :

creatina 0 ,82mg/dl

uree 23, 7 mg /dl

ALT 186 ,02 U/L

AST 68 ,01U/L

Bilirubina totala 1 ,49 mg /dl

Bilirubina directa 0 ,67mg /dl

Fosfataza alcalina 203 ,975 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local :
- Palpare : hepatomegalie la 3 cm sun rebord , cu suprafata neteda , regulata , consistenta ferma ,
moderat dureros ; formatiune ovoida de 10 cm , neteda , elastica , dureroasa , mobila cu respiratia ;
TR-ampula rectala fara MF .
- Percutie : marirea ariei matitatii hepatice .
Explorari imagistice :
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm ) ;

25

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic ;

- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice , paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist hidatic
hepatic .
Diagnostic nursing
1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare , transpiratii si agitatie .
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii .
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala , stare depresiva ,
diminuarea ingrijirii de sine .
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ , manifestat prin insomnii ,astenie fizica si psihica ,
agitatie .
5. Imposibilitate in a se misca si a si mentine o buna postura , din cauza durerii manifestata prin
tulburari de mers , vertij .
6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat , manifestata prin neputinta in a-si acorda
deprinderile de ngrijire zilnica .
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale . Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu
procedura preoperatorie , chirurgicala si urmarile postperatorii .
8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor , evolutiei bolii manifestata prin
adinamie , anxietate .
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta , adinamie , teama de necunoscut .

26

Supravegherea postoperatorie imediat: se supravegheaz funciile vitale; se verific

permeabilitatea i poziia cateterelor, a sondelor
A. Se va supraveghea plaga:
- pansamentul s fie curat;
- se schimb pansamentul la 24 ore dup operaie, iar dup 3 zile plaga poate fi lsat liber
dac evoluia este bun;
- pansamentul se schimb precoce dac este umed sau dac pacientul prezint semne locale
sau generale de infecie a plgii (febr, frison, congestie local), caz n care se recolteaz
secreie din plag pentru examenul bacteriologic i antibiogram;
- se schimb meele;
- se scot firele de sutur la 5-7 zile, n funcie de indicaia medicului i de evoluia plgii;
B. Supravegherea curbei febrile:
- se msoar i noteaz temperatura pacientului;
- se combate frisonul prin nclzirea pacientului cu pturi suplimentare;
- se supravegheaz i se raporteaz semnele de hipotermie: somnolen, scderea temperaturii
rectale la 34-35C, scderea TA i a pulsului;
- se raporteaz medicului orice cretere patologic a temperaturii.
C. Supravegherea eliminrilor:
- la cei cu sond vezical demeure se verific permeabili-tatea i racordul sondei;
- se golete punga colectoare i se noteaz cantitatea de urin;
- la cei fr sond se urmrete reluarea spontan a miciunilor la 6 - 8 ore postoperator;
- se verific prezena globului vezical la cei care nu urineaz spontan;
- se anun medicul dac pacientul nu urineaz;
- se face sondaj vezical, n condiii aseptice, dac bolnavul prezint glob vezical;38
- se supravegheaz reluarea tranzitului intestinal pentru gaze a doua zi postoperator i a patra
zi pentru materii fecale, exceptnd pacienii cu fisur anal sau hemoroizi, la care defecaia
poate fi amnat pn la vindecarea plgii op.;
D. Supravegherea alimentaiei
n cazurile obinuite, de chirurgie curent, schema relurii alimentaiei este urmtoarea:
- n ziua operaiei: hidratarea parenteral cu soluii prescrise de medic;
- dieta hidric n prima zi postoperator, dac bolnavul nu vars;
- dieta uor digerabil, a doua zi postoperator;
- dieta obinuit, dup ce bolnavul a avut scaun.
E. Mobilizarea operatului
- se recomand mobilizarea precoce a operatului
- se schimb poziia bolnavului din or n or n primele 24 de ore pentru a preveni
pneumonia dat de staz pulmonar sau atelectazia pulmonar;
- se solicit pacientului s execute micri active ale membrelor inferioare din or n or sau
se fac micri pasive ale articulaiilor de la membre, masaje, n sensul circulaiei venoase.

Ziua I
Nevoia

Diagnostic

Obiective

30

Interventii

Evaluare

afectata

nursing

1. Nevoia de a
respira

Dificultate in a
respira din cauza
durerilor
manifestata prin
paloare
,
transpiratii
si
agitatie .

autonome
delegate
Pacientul
sa
aiba o buna
respiratie .

si

1.Invat pacientul
tehnici corecte de a
respira .
2.Indemn pacientul
sa faca gimnastica
respiratorie .

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in a
respira .

3.Aerisesc zilnic
salonul si umidific
aerul .
4.Ii masor functiile
vitale .
5.Administrez
medicatia prescrisa
de medic : glucoza
500 ml , Ca 1 fiola
in perfurzie .i .v.
2.Nevoia de a
bea si a manca

Alimentatie
insuficienta in
cantitate
si
calitate datorita
pregatirii
preoperatorii .

Pacientul sa fie
echilibrat
emotional si sa
respecte
regimul indicat
preoperator .

1.Monitorizez
greutatea .
2.Educ pacientul
despre necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce pot
surveni in caz de
nerespectare .

Obectiv partial
realizat
.
Pacientul
prezinta
dificultati in a
se adapta la
regimul
preoperator .

3.Administrez
medicatia prescrisa
de medic : glucoza
5% 500 ml ,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i .v .
3.Nevoia de a

Dificultate in a

Pacientul sa fie

31

1.Informez

Pacientul

se imbraca si
dezbraca

se imbraca si
dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala , stare
depresiva
,
diminuarea
ingrijirii
de
sine .

capabil de a se
imbraca
si
dezbraca
singur .

pacientul privind
importanta
vestimentatiei
in
identificarea
personalitatii .

prezinta
in
continuare
dificultate in a
se imbraca si
dezbraca .

2.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode .
3.Ajut pacientul sa
se dezbrace si sa se
imbrace .

4.Nevoia de a
dormi si de a
se odihni

Alterarea
somnului
calitativ
si
cantitativ
,
manifestat prin
insomnii ,astenie
fizica si psihica ,
agitatie .

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit
pe
timpul noptii .

1.Asigur
optime
odihna .

conditii
pentru

2.Aplic interventii
autonome
si
delegate a .i . sa nu
tulbur
linistea
nocturna .
3.Invat pacientul
tehnici de relaxare .
4.Ofer pacientului
o carte spre lectura
cu subiect pozitiv ,
placut .
5.Reamintesc
pacientului despre
efectul benefic al
somnului .
6.Administrez
tratamentul
prescris de medic :
diazepam 1 fiola
i .m. seara ,

32

Obiectiv
nearealizat
.
Pacientul
prezinta
insomnii
,
doarme
3-4
H/noapte

algocalmin 1 fiola
seara .
5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine
o
buna postura

Imposibilitate in Pacientul sa nu
a se misca si a prezinte
si mentine o durere .
buna postura ,
din cauza durerii
manifestata prin
tulburari
de
mers vertij .

1.Pregatesc
un
program
de
exercitii pasive sau
active .
2.Explic
pacientului
importanta
miscarii .

Obiectiv partial
realizat
.
Pacientul are
dureri
de
intensitate mai
mica .

3.Incurajez
pacientul
sa
indeplineasca
activitati
fizice
singur .
4.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor .
5.Administrez
medicatia prescrisa
de
medic:
algocalmin 1 fiola
i .m ./zi , Piafen 1
fiola i .m ./zi .
6. Nevoia de a
fi
curat
,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Dificultate in a
se ingriji si a-si
mentine corpul
curat
,
manifestata prin
neputinta in a-si
acorda
deprinderile de
ngrijire zilnica .

Pacientul
prezinte
tegumente
mucoase
integre .

sa
si

1.Efectuez toaleta
pe
regiuni
a
pacientului .
2.Informez
pacientul cu privire
la
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate .
3.Schimb lenjeria
de corp ori de cate

33

Pacientul
prezinta
difcultati in a
se ingriji .

ori este nevoie .

din
7.Nevoia de a Anxietate
invata despre cauza
interventiei
boala .
chirurgicale
.
Lipsa
de
cunostinte
(informatii
in
legatura
cu
procedura
preoperatorie ,
chirurgicala si
urmarile
postperatorii .

Pacientul sa-si
exprime
sentimentele de
frica fata de
interventia
chirurgicala .
Pacientul
sa
inteleaga :
procedura
preoperatorie ;procedura
interventiei
chirurgicale ;urmarile
postoperatorii .

1.Identific motivul
precis al fricii :
anestezia ,durerea ,
frica de moarte .
2.Manifest
intelegere fata de
temerile
pacientului .
3.Clarific
pacientul
conceptiile
eronate .

cu

Obiectivul
a
fost
partial
atins . Pacientul
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit , insa
anxietatea
si
frica
de
interventia
chirurgicala
persista .

4.Informez
si
explic
diferitele
proceduri :
preoperatorii
(asepsia
,
medicatia
,
restrictia
de
alimente ,mijloace
de diagnostic ,
sondaj vezical ,
spalaturi ,etc .) .
- chirurgicale
postoperatorii
( sala de trezire ,
ingrijiri intensive ,
cotrolul durerii ,
repaosul la pat ,
pozitiile ,etc .

8.Nevoia de a
se recrea

Dezinteres in a
indeplini
activitati
recreative
din
cauza durerilor ,
evolutiei bolii

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative .

34

1.Pun in vedere
capacitatile
,
talentele
si
realizarile
anterioare
ale
pacientului .

Obiectiv partial
realizat
.
Pacientul nu se
poate recrea in
totalitate .

manifestata prin
adinamie
,
anxietate .

2.Castig increderea
pacientului si il
ajut sa depaseasca
momentele grele .
3.Asigur un climat
corespunzator .
4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant
si
placut .
5.Am in vedere ca
activitatile pe care
le executa sa-i
creeze o stare de
buna dispozitie .

9.Nevoia de a
evita
pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata prin
neputinta
,
adinamie
,
teama
de
necunoscut .

Pacientul sa fe
capabil sa evite
pericolele .

1.Asigur conditi de
mediu
adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare .
2.Informez
si
stabilesc impreuna
cu pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate .
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu .
4.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele de
sustinere
si
il
supraveghez .
5.Indepartez orice
obiect care ar putea

35

Obiectiv partial
realizat
.
Pacientul
intelege
pericolele pe
care le poate
intampina
si
coopereaza in
vederea evitarii
acestora .

fi un obstacol in
deplasarea
pacientului .
6.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor si explic
importanta sa .

Ziua II
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii autonome
si delegate

Evaluare

1. Nevoia
de
a
respira

Dificultate de a
respira datorita
efectului
secundar
al
anasteziei
,
manifestat prin
agitatie
,
transpiratii
si
paloare .

Promovarea unei
respiratii eficiente
postoperatorii
astfel
incat
pacientul
sa
respire normal in
urmatoarele 48 de
ore .

1.Observ
frecventa
amplitidinea
miscarilor
respiratorii .

Pacientul

2.Apreciez
tegumentele
hipoxie .

felul,
si

prezinta in
continuare
dificultate
pentru

3.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavului
pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice .
4.Aspir mucozitatile
cu aspiratorul .
5.Introduc prin sonda
nazala 5l oxigen/min
barbotat
si
supraveghez
bolnavul .

36

in
respira .

6.Monitorizez
respiratia si o notez in
foaia de temperatura .
7.Incurajez pacientul
sa respire adanc .
2.Nevoia
de a bea
si
a
manca

Potential
de
deshidratare
si
alterarea nutritiei
datorita anesteziei
si
interventiei
operatorii .

Pacientul
sa
inteleaga
necesitatea
regimului indicat
si sa coopereze .

1.Administrez fluidele Pacientul

parenteral , dupa
prescriptie , pentru un a inteles
aport
adecvat
de
lichide si electoliti .
si respecta
2.Explic bolnavului regimul
necesitatea unui aport
adecvat de lichide si indicat .
electroliti parenteral .
3.Observ
supraveghez
urinara .

si
sonda

4.Montorizez
si
supraveghez perfuziile
prescripse de medic :
-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500 ml
3.Nevoia
de a se
imbraca
si
dezbraca

Dificultate in a se
imbraca
si
dezbraca
din
cauza interventiei
chirurgicale
,
manifestata prin
durere
,
oboseala , stare
depresiva
,
diminuarea
imaginii de sine .

Pacientul sa fie
capabil de a
imbraca
si
dezbraca .

1.Informez pacientul Pacientul

privind
importanta
vestimentatiei
in prezinta
indentificarea
personalitatii .
in continuare
2.Sugerez
apartinatorilor
procure
comode .

sa
haine

3.Ajut pacientul sa se
imbrace si sa se

dificultate
in
a se
imbraca si
a se

37

dezbrace .
dezbraca .
4.Nevoia
de
a
dormi si
de a se
odihni

Dificultate in a
dormi si a se
odihni
datorita
durerii
si
constrangerilor
fizice .

Pacinetul sa aiba
un somn linistitor
7-8 ore in timpul
noptii
postoperator .

1.Apreciez
care
insomnie .

factorii
provoaca

Bolnavul a
dormit 6 ore

2.Asigur bolnavul ca pe noapte ,

situatia
este
sub
control si ca este somnul fiind
supravegheat
in
permanenta .
intrerupt de
3.Indepartez
orice
sursa de zgomot si
lumina care poate
deranja .

durere .

4.Sugerez ca vizitele
sa se efectueze in
afara orelor de somn .
5.Administrez
somniferul prescris :
Diazepam 1 fiola
i .m .

5.Nevoia
de a se
misca si
a-si
mentine o
buna
postura

Imposibilitate de
a se misca si a asi mentine o buna
postura din cauza
durerilor si a
suturilor .

Pacientul sa nu
mai
prezinte
dureri si sa aiba o
pozitie optima in
urmatoarele ore .

1.Observ manifestarile
non-verbale: facies ,
pozitie , grimase .

Obiectiv
partial

2.Monitorizez
realizat .
functiile vitale T, R,
P, TA
Pacientul
are
3.Apreciez
pozitia
bolnavului .
o
4.Asez bolnavul in pozitie
decubit dorsal cu

38

genunghi usor flexati

pentru
relaxarea confortabila
musculaturii
abdominale in scolul petru o
atenuarii
durerii
perioada
locale .
scurta
5.Ajut pacientul sa se
intoarca la fiecare 2
ore .
6.In timpul mobilizarii
incurajez pacientul sasi
sustina
plaga
operatorie si protejez
sonda
urinara
si
perfuzia sa nu se
disloce .

de
dupa

timp

care
trebuie intors
si
sprijinit din
nou .

7.Administrez
medicatia :Algolcami
n 1 fiola i .m ./zi ,
Piafen
1
fiola
i .m ./zi .

6. Nevoia
de a fi
curat,
ingrijit si
a-si
proteja
tegument
ele

Risc mare de
afectare
a
integritatii pielii
legat de secretii si
excretii datorita
drenarii plagii.

Asigurarea
integritatii plagii
postoperator.

1.Observ tegumentele Pielea

la
din jurul plagii pentru locul
iritatie, eritem, edem.
plagii este
2. Informez pacientul
cu
privire
la intacta, fara
importanta mantinerii
tegumentelor curate.
escoriatii,
3.Efectuez toaleta pe
regiuni a pacientului.

iritatii sau
edem.

4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de
cate ori este nevoie.

Bolnavul nu
prezinta

39

complicatii
de
interventie
chirurgicala.

7. Nevoia
de
a
invata
despre
boala

Anxietate
din
cauza interventiei
chirurgicale, lipsa
de
cunostinte
(informatii)
in
legatura
cu
procedurile
postoperatorii.

Pacientul
sa-si
exprime
sentimentul
de
neliniste si sa
nteleag
procedurile
medicale
ce
urmeaza a i se
aplica.

1.Identific
motivul
precis al fricii.

Obiectiv
partial

2.Manifest intelegere
fata
de
temerile
pacientului.

realizat.

3.Clarific cu pacientul
conceptiile eronate.

Pacientul
a inteles
explicatiile

4.Informez si explic
diferitele
proceduri primite si este
postoperatorii.
putin
mai
linistit,
insa
anxietatea si
frica persista.
8.Nevoia
de a se

Dezinteres in a
indeplini

Pacientul sa poata
indeplini

40

1.Pun
in
vedere Obiectiv
capacitatile, talentele partial

recrea

activitati
recreative
din
cauza durerilor
manifestat prin
adinamie
si
anxietate.

activitati
recreative.

si
realizarile
anterioare
ale
pacientului.

realizat.

Pacientul
se
2.Castig
increderea poate recrea
pacientului si il ajut sa pana
la
depaseasca
aparitia
momentele grele.
durerilor.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer
pacientului
carti,
reviste
cu
subiect interesant si
placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa creeze o
stare
de
buna
dispozitie.

9.Nevoia
de a evita
pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata prin
nepuntinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

Pacientul sa fie
capabil sa evite
pericolele.

1.Asigur conditii de Obiectiv

mediu adecvat, pentru partial
a evita pericolele prin
accidentare.
realizat.
2.Informez si stabilesc
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate.

Pacientul
manifesta
incredere in

3.Favorizez adaptarea
pacientului la noul
mediu.

personalul
medical.

4.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

41

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de a
respira

Respiratie
ingreunata din
cauza
suturii
chirurgicale si a
durerilor
manifestata
prin transpiratie
si paloare.

Pacientul
sa
respire normal.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Pregatesc psihic
pacientul
in
vederea oricarei
tehnici la care va
fi supus.

In
urma
interventiilor
acordate
pacientul respira
la
parametrii
normali..

2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata
durerii.
3.Monitorizez
functiile vitale si
le trec in foaia de
observatie.
4.Aplic punga cu
gheata
pe
hipocondrul drept.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola
i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1
fiola i.m.

2.Nevoia de a
bea si a manca

Alimentatie
inadecvata
calitativ
si
cantitativ
datorita
interventiei
chirurgicale.

Pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic.

1.Fac
bilantul
lichididelor
ingerate
si
eliminate.
2.Apreciez pentru
scaderea
in
greutate
secundara

42

Pacientul
se
poate alimenta
singur.

aportului
calorii.

in

3.Monitorizez
greutatea si o trec
in
foaia
de
temperatura.
4.Administrez
suplimente
de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia
medicului.
5.Recomand
ingestia
de
lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete
si
pisate.
6.Informez
pacientul
sa
respecte regimul
alimentar.
3.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca

Dificultate in a
se imbraca si
dezbraca
din
cauza
suturii
chirurgicale.

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca singur.

1.Ajut pacientul
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

43

Pacientul
se
poate imbraca si
dezbraca singur.

4.Nevoia de a
dormi si de a
se odihni

Epuizare
datorita
stresului si a
durerii.

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.
Apreciez
semnele oboselii
si factorii care
afecteza somnul.

Obiectiv realizat.
Pacientul
doarme 7-8 ore
pe noapte.

2.Asigur
un
mediu
linistit,
semiobscuritate,
temperatura
optima.
3.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m.
4.Educ pacientul
in legatura cu
necesitatea unui
somn linistit.

5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine
o
buna postura

Restrictia
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Promovarea
unei
pozitii
optime
si
confortabile.

1.Apreciez
manifestarile de
dependenta
si
sursele
de
dificultate

durerea
si
constrangerile
fizice.
2.Asigur
pacientului
o
pozitie care sa
favorizeze
drenajul
si
secretiile (decubit
dorsal
cu
genunchii
usor
flectati
pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale).

44

Obiectiv
realizat.Pacientul
are o pozitie
confortabila si a
inteles restrictia
miscarilor.

3.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.
4.Recomand
mobilizare pasiva
cat mai precoce
pentru prevenirea
complicatiilor.
6. Nevoia de a
fi
curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii
tegumentelor
datorita
subicterului si
secretiilor
drenale.

Pacientul sa nu
prezinte leziuni
de gradaj sau
semne de iritatie
datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

1.Apreciez icterul
si senzatia de
prurit data de
acesta.
2.Apreciez
aspectul, culoarea,
cantitatea
secretiilor drenate
prin tubul de dren.
3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G
2
mil/zi
perfuzabil.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Educ pacentul
in legatura cu
necesitatea
pastrarii
pansamentului

45

Obiectiv realizat.
Icterul nu mai
este
prezent.
Pacientul
nu
preznta semne
de
grataj.
Tegumentele din
jurul plagii sunt
intacte si fara
iritatii.

curat si intact.
7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
despre perioada
boala.
postoperatorie
si
evolutia
clinica a bolii
datorita lipsei
de informare.

Bolnavul
inteleaga
informatiile
oferite.

sa

1.
Apreciez
nivelul
de
cunostinte
existent.

Pacientul
inteles
informatiile
oferite
coopereaza.

si

2.Educ pacientul
sa stie:
-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului
si
modului
de
admnistrare
a
tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.

8.Nevoia de a
se recrea

Dezinteres in a
indeplini
activitati
recreative din
cauza durerilor,
evolutiei bolii,
manifestat prin
somnolenta si
stare nervoasa.

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Castig
increderea
pacientului si il
ajut sa depaseasca
momentele grele.

Obiectiv realizat.
Pacientul
se
poate
recrea
datorita
ajutorului oferit
de
personalul
2.Pun in vedere spitalului.
capacitatile,
talentele
si
realizarile
anterioare
ale
pacientului.
3.Asigur
un
climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant
si

46

placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care
le executa sa-i
creeze o stare de
buna dispozitie.
9.Nevoia de a
evita
pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata
prin neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

Pacientul sa fe
capabil sa evite
pericolele.

1.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
2.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez
pacientul
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.
6.Informez
si
stabilesc
impreuna
cu
pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate

47

Obiectiv realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

- CAZ 2Culegere de date

Nume: Deliu
Prenume: Carmen.
Sex: F
Varsta: 47 ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatie: casnica
Grup sanguin: B III, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si mese
copioase
Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta, impreuna cu
sotul sau, avand 2 copii.

48

Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.

- in anul 2000 episod icteric.
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii: pacienta in varsta de 47 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spital
Vaslui in data de 25-03-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclerotegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea
dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.
Analize de laborator
Hematologice:

hemoglobina 16,3 g %

hematocrit 45,7 %

leucocite 11500 / mm

trombocite 525000/ mm

fibrinogen 425mg %

Biochimice:

creatina 0,96 %

uree 27,3mg /dl

ALT 156,02 U/L

AST 86,01 U/L

Bilirubina totala 1,09 mg /dl

Bilirubina directa 0,76 mg /dl

Fosfataza alcalina 302,97 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :Examen local:

49

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma,

moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia;
TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de chist
hidatic hepatic.
Diagnostic nursing
1. Dificultate in a respira din cauza durerii.
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de interventia
chirurgicala.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica,
agitatie

50

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.
Ziua I
Nevoia afectata

1. Nevoia de a
respira

Diagnostic
nursing

Obiective

Dificultate in a
respira
din
cauza
constructiei si a
durerii.

Pacienta
sa
respire liber.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Umezesc aerul
din incapere.

Pacienta
prezinta

2. Asigur un
aport suficient de
lichide pe 24 ore.

in continuare
dificultate in a
respira.

3.
Asigur
o
pozitie antalgica
4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.
2.Nevoia de a
bea si a manca

Alimentatie
insuficienta
cantitate

in
si

Pacientul sa fie
echilibrat
nutritional
si

51

1.Explorez
preferintele
pacientei asupra

Obectiv partial
realizat.
Pacienta

calitate datorita
anxietatii si a
fricii
de
interventia
chirurgicala.

hidroelectolitic.

alimentelor
permise
interzise.

prezinta
si dificultati in a
se adapta

2.Servesc
pacienta
cu la
regimul
alimente la o preoperator.
temperatura
moderata.
3.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
4.Educ pacientul
despre
necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5% 500 ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.

3.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca

Dificultate in a
se imbraca si
dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii de sine.

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca singur.

1.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in a

2.Informez
pacientul privind se imbraca si
importanta
dezbraca.
vestimentatiei in

52

identificarea
personalitatii.
3.Ajut pacienta
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
4.Nevoia de a
dormi si de a se
odihni

Alterarea
somnului
calitativ
si
cantitativ,
manifestat prin
insomnii,astenie
fizica si psihica,
agitatie

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit pe timpul
noptii.

1.Invat pacienta Obiectiv

tehnici
de nearealizat.
relaxare.
Pacientul
prezinta
2.Asigur conditii insomnii,
optime
pentru doarme
odihna.
3-4 H/noapte
3.Aplic
interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
4.Ofer pacientei
o
carte
spre
lectura cu subiect
pozitiv, placut.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.

5.Nevoia de a Postura
se misca si a-si neadecvata
mentine o buna datorita durerii.

Asigurarea unei 1.Explic

pozitii optime in pacientei
timpul durerii.
importanta
adaptarii

53

unei

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
are
dureri
de

pozitii adecvate.

postura

intensitate
mica.

mai

2.Pregatesc
un
program
de
exercitii pasive
sau active.
3.Incurajez
pacienta
sa
indeplineasca
activitati fizice
singur.
4.Explic
pacientei
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientei in pat la
fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Alterarea
integritatii
tegumentelor si
mucoaselor
datorita
icterului.

Pacientul
prezinte
tegumente
mucoase
integre.

sa
si

1.Inspectez
mucoasele
tegumentele

2.Efectuez
toaleta pe regiuni
a pacientului.
3.Informez
pacientul
privire
inportanta

54

si

cu
la

Pacientul
prezinta
difcultati in a se
ingriji.

mentinerii
tegumentelor
curate.
4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera
racoroasa,
cu
umiditate
potrivita,
folosind
paturi
usoare si evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
despre
boala
boala.
datorita lipsei
surselor
de
informare.

Oferirea
informatiilor
necesare despre
afectiune
si
tratament..

1.Explic bolnavei
fiziopatologia
bolii, folosind un
limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.

Obiectivul a fost
partial
atins.
Pacienta
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit,
insa
si
2.
Explic anxietatea
frica
de
necesitatea
interventia
interventiei
chirurgicala
chirurgicale.
persista.
3.Clarific
cu
pacienta
conceptiile
eronate.
4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:
-

55

preoperatorii

(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri
intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de a
evita pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata prin
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

Pacientul sa fe
capabil sa evite
pericolele.

1.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.
2.Favorizez
adaptarea
pacentei la noul
mediu.
3.Informez
si
stabilesc
impreuna
cu
pacienta planul
de recuperare a
starii de sanatate.
4.Informez
pacienta ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez
orice obiect care
ar putea fi un

56

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe
care le poate
intampina
si
coopereaza in
vederea evitarii
acestora.

obstacol
deplasarea
pacientei.

in

6.Incurajez
pacientei
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.

Ziua II

Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de a
respira

Dificultate in a
respira datorita
anesteziei
generale si a
constrangerilor
fizice.

Promovarea
unei respiratii
adecvate
postoperator.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Apreciez respiratia:
tipul, amplitudinea
miscarilor
respiratorii, spectul
tegumentelor.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavei
pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Administrez
pacientei
O2
(
6l/min).
4.Monitorizez
respiratia si o notez
in
foaia
de
temperatura.
5.Educ pacienta sa
respire adanc si rar
sustinand-si
plaga

57

Pacienta respira
cu greutate
datorita plagii.

operatorie.
2.Nevoia de a
bea si a manca

Alimentatie
insuficienta in
cantitate
si
calitate datorita
anesteziei
si
interventiei
chirurgicale

Pacienta
sa
inteleaga
necesitatea
regimului
indicat si sa
coopereze.

1.Administrez
fluidele parenteral,
dupa
prescriptie,
pentru
un
aport
adecvat de lichide si
electoliti.

Pacienta
are gura
uscata si
senzatia de

2.Observ
supraveghez
urinara.

si
sonda

sete.

3.Montorizez
si
supraveghez
perfuziile prescripse
de medic:
-ser glucozat
1500 ml;

10%

-ser fiziologic
500 ml;

9%

4.Apreciez semnele
si simptomele de
deshidratare.
5. Apreciez senzatia
de greata , voma si
asigur interventiile
necesare.
3.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca

Dificultate in a
se imbraca si
dezbraca
datorita lezarii
fizice (plagii) si
slabiciunii.

Pacienta
sa
cunoasca
importanta
satisfacerii de
a se imbraca
si dezbraca.

1.Informez pacientul
privind
importanta
vestimentatiei
in
indentificarea
personalitatii.

Pacientul

2.Explic
legaturile
dintre
tinuta
vestimentara,imagine
si stima de sine.

dificultate in

prezinta in
continuare

a se imbraca
si a se dezbraca.

3.Ajut pacientul sa se

58

imbrace si
dezbrace.

4.Nevoia de a
dormi si de a
se odihni

Dificultate in a
dormi si a se
odihni datorita
stress-ului si a
durerii.

Pacienta
sa
aiba un somn
odihnitor
postoperator.

sa

se

1.Apreciez semnele
oboselii si factorii
care
afecteaza
somnul.

Bolnava a
dormit 6 ore
pe noapte,

2.Asigur bolnava ca
situatia este sub
control si ca este
supravegheat
in
permanenta.

somnul fiind
intrerupt de
durere.

3.Asigur un mediu
linistitor,
semiobscuritate,
temperatura optima.
4.Educ pacienta in
legatura
cu
necesitatea
unui
somn linistitor.
6.Administrez
la
indicatia medicului:
Diazepam 1 fiola i.m.
5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine
o
buna postura

Durere datorita
traumatismului
chirurgical si a
reducerii
anestezicului.

Promovarea
confotului
fizic
postoperator.

1.Apreciez
localizarea, iradierea,
intensitatea,
manifestarile
nonverbale
ale
durerii.
2.Monitorizez
functiile vitale.

Obiectiv

petru o partial
realizat.
Pacientul are

3.Apreciez
bolnavului.

pozitia

4.In
timpul
mobilizarii incurajez
pacientul
sa-si

59

o pozitie
confortabila
perioada

sustina
plaga
operatorie si protejez
sonda urinara si
perfuzia sa nu se
disloce.
5.Ajut pacienta sa
gaseasca o pozitie
confortabila.

scurta de timp
dupa care trebuie
intors si sprijinit
din nou.

6.Administrez
antialgicul prescris:
milgn 1 f i.m. ora 17.

6. Nevoia de a
fi
curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii
tegumentelor
datorita
subicterului si a
secretiilor
drenate.

Pacienta sa nu
prezinte
leziuni
de
gradaj
sau
semne
de
iritatie datorta
secretiilor
drenate.

1.Apreciez icterul si
senzatia de puruit
data de acesta.

Pielea la locul

2. Apreciez aspectul,
culoarea, cantitatea
secretiilor
drenate
prin tubul de dren.

intacta, fara

plagii este

escoriatii,

iritatii
3.Efectuez
pansamentul local, de sau edem.
2
ori
pe
zi,
respectand
toate Bolnava nu
regulile de aspepsie
si antisepsie.
prezinta
4.Schimb lenjeria de complicatii de
corp si de pat ori de
cate ori este nevoie.
interventie
chirurgicala.

60

7. Nevoia de a Anxietate
invata despre datorita
necunoasterii
boala
despre boala si
interventiile
postoperatorii.

Pacienta
sa
cunoasca
interventiile
postoperatorii
care i se
aplica.

1.Informez si explic Obiectiv

diferitele proceduri
postoperatorii.
partial
2.Identific
manifestarile
de
dependenta, sursele
lor de dificultate,
interactiunile lor cu
alte nevoi.

realizat
.Pacienta
a inteles
explicatiile

3.Manifest intelegere
fata
de
temerile
pacientului.

primite si
este putin

4.Clarific
cu
pacientul conceptiile
eronate.

mai linistita,
insa anxietatea
si frica persista.

8.Nevoia de a
evita pericolele

Neputinta in a
evita prevenirea
infectiilor sau a
accidentelor.

Pacienta
sa
beneficieze
de un mediu
de siguranta
fara accidente
si infectii.

1.Asigur conditii de
mediu
adecvat,
pentru
a
evita
pericolele
prin
accidentare.

Obiectiv partial

2.Iau masuri sporite

de
evitare
a
transmiterii
infectiilor.

de infectii,

realizat.Pacienta
este ferita

insa pericolul
accidentarii

3.Favorizez
adaptarea pacientului

61

presista.

la noul mediu.
4.Aleg procedurile de
investigatie
si
tratament cu risc
minim de infectie.
5.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

62

- CAZ 3 -

Culegere de date
Nume: Ticu.
Prenume: Constantin.
Sex: M
Varsta: 67 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: agricultor
Grup sanguin: AB 4, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun, alcool si mese
copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa, avand 3 copii.
Antecedente personale:- in anul 1972 tuberculoza pulmonara.
- in anul 1983 apendicectomie.
- in anul 1998 episod icteric
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii

63

Pacientul in varsta de 67 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a Spitalului Vaslui

in data de 27-03-2013, ora 08:00, prezentand urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar,
semne ale consumului cronic de alcool,

hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de

consistenta ferma si cu margine neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava,
febra, frisoane, astenie, oboseala.
Analize de laborator
Hematologice:

hemoglobina 15,8 g /dl

hematocrit 42,5%
leucocite 11500 / mm
trombocite 625000/ mm
fibrinogen 398mg %

Biochimice:

creatina 0,79mg/dl
uree 25,6mg/dl
ALT 168,23 U/L
AST 96 U/L
Bilirubina totala 1,40 mg/dl
Bilirubina directa 0,82mg/dl
Fosfataza alcalina 275 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata, consistenta ferma,
moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica, dureroasa, mobila cu respiratia;
TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

64

Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni transonice
( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si dimensiuni cuprinse intre
0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in interior;
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- RX toracic normal
- splenomegalie gradul II
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste diagnosticul de boala
polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.
Diagnostic nursing
1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.
2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a manca datorita
pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare
depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

65

Ziua I
Nevoia afectata

1. Nevoia de a
respira

Diagnostic
nursing

Obiective

Respiratie
greoaie datorita
durerii
ca
urmare
a
procesului
inflamator
biliar.

Pacientul
sa
respire usor.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.
apreciez
localizarea,
severitatea,
durata durerii.

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in a
respira.

2. Asigur un
aport suficient de
lichide pe 24 ore.
3.
Asigur
o
pozitie antalgica.
4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Umezesc aerul
din incapere.
7.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.

2.Nevoia de a
bea si a manca

Greata datorita
modificarilor
integritatii
cailor
biliare.
Imposibilitate
de a manca
datorita

Pacientul
sa
fieinteleaga
necesitatea
si
benignitatea
pregatirilor
preoperatorii,
iar senzatia de

66

1.Observ
inapetenta
si
incurajez
pacinetul
sa-si
exprime senzatia
de gust amar si
disconfortul

Obectiv partial
realizat.
Pacientul
prezinta
dificultati in a
se adapta la
regimul

pregatirii
preoperatorii

greata
dispara.

sa

abdominal.
2.Calculez
bilantul ingestaexcreta.
3.Explorez
preferintele
pacientului
asupra
alimentelor
permise
interzise.

si

4.Servesc
pacientul
cu
alimente la o
temperatura
moderata.
5.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
6.Educ pacientul
despre
necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5% 500 ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.,

67

preoperator, iar
senzatia
de
greata persista.

metroclopramis 1
f i.m.
3.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca

Dificultate in a
se imbraca si
dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii de sine.

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca singur.

1.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in a
se imbraca si
dezbraca.

2.Ajut pacientul
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de a
dormi si de a se
odihni

Insomnii
datorita durerii,
oboselii
si
anxietatii.

Promovarea
unui
somn
linistitor
preoperator.

1.Apreciez
factorii
afecteaza
somnul.

Obiectiv
care nearealizat.
Pacientul
prezinta
insomnii,
3-4
2.Invat pacientul doarme
tehnici
de H/noapte
relaxare.
3.Asigur linistea
si obscuritatea in
salon.
4.Aplic
interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
5.Linistesc psihic
si fizic bolnavul
explicandu-i ca

68

perioada
de
odihna ajuta la
promovarea starii
de
bine
si
cresterea
nivelului energic,
important pentru
calmarea durerii.
7.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.
5.Nevoia de a Postura
se misca si a-si neadecvata
mentine o buna datorita durerii.
postura

Asigurarea unei 1.Pregatesc

un
pozitii optime in program
de
timpul durerii.
exercitii pasive
sau active.
2.Incurajez
pacientul
sa
indeplineasca
activitati fizice
singur.
3.Explic
pacientului
importanta
adaptarii
unei
pozitii adecvate.
4.Explic
pacientului
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.

69

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
are
dureri
de
intensitate mai
mica.

6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de a
fi curat, ingrijit
si a-si proteja
tegumentele

Alterarea
integritatii
tegumentelor si
mucoaselor
datorita
icterului.

Pacientul
prezinte
tegumente
mucoase
integre.

sa
si

1.Informez
pacientul
cu
privire
la
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate.
2.Inspectez
mucoasele
tegumentele

Pacientul
prezinta
difcultati in a se
ingriji.

si

3.Efectuez
toaleta pe regiuni
a pacientului.
4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera
racoroasa,
cu
umiditate
potrivita,
folosind
paturi
usoare si evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de a

Insuficienta

Oferirea

70

1.

Explic Obiectivul a fost

invata
boala.

despre cunoastere
despre
boala
datorita lipsei
surselor
de
informare.

informatiilor
necesare despre
afectiune
si
tratament.

necesitatea
interventiei
chirurgicale
2.Explic
bolnavului
fiziopatologia
bolii, folosind un
limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.
3.Clarific
pacientul
conceptiile
eronate.

partial
atins.
Pacientul
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit,
insa
anxietatea
si
frica
de
interventia
chirurgicala
persista.

cu

4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri
intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de asi
mentine
temperatura
corpului
in
limite normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul
sa
aiba
temperatura
corpului
in
limite normale.

71

1.Masor si notez
in
F.O.
temperatura
corpului.

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
prezinta
o
temperatura

variabila: 37,3
C- 37,5C
2.Administrez
antibioticul
prescris:
penicilina G 2
mil/zi.
3.Mentin in salon
o
temperatura
adecvata.
4.Educ pacientul
ca temperatura va
scadea
prin
eliminarea cauzei
care o provoaca.
9.Nevoia de a
evita pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata prin
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

Pacientul sa fe
capabil sa evite
pericolele.

1.Asigur conditi
de mediu adecvat
pantru a evita
pericolele
prin
accidentare.
2.Favorizez
adaptarea
pacientului
noul mediu.

la

3.Informez
pacientul
ca
poate
folosi
mijloacele
de
sustinere si il
supraveghez.
4.Indepartez
orice obiect care
ar putea fi un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez
pacientul
efectuarea

72

in

Obiectiv partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe
care le poate
intampina
si
coopereaza in
vederea evitarii
acestora.

miscarilor
si
explic importanta
lor.

ZIUA II
Nevoia afectata

1. Nevoia de a
respira

Diagnostic
nursing

Obiective

Dificultate de a
respira
datorita
efectului secundar
al anasteziei..

Promovarea
unei respiratii
eficiente
postoperatorii.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Observ
felul,
frecventa
si
amplitidinea
miscarilor
respiratorii.

Pacientul

2.Inspectez
cavitatea bucala a
bolnavului pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.

dificultate

3.Apreciez
tegumentele pentru
hipoxie.
4.Aspir
mucozitatile
aspiratorul.

cu

5.Introduc
prin
sonda nazala 5l
oxigen/min
barbotat
si
supraveghez
bolnavul.
6.Monitorizez
respiratia si o notez

73

prezinta in
continuare

in a respira.

in
foaia
temperatura.

de

7.Incurajez
pacientul sa respire
adanc.
2.Nevoia de a
bea si a manca

Alterarea nutritiei
mai putin decat
nevoile
organismului
datorita anesteziei
si a interventiei
operatorii.

Pacientul sa
inteleaga
necesitatea
regimului
indicat si sa
coopereze.

1.Administrez
fluidele parenteral,
dupa
prescriptie,
pentru un aport
adecvat de lichide
si electoliti.

Pacientul a
inteles si
respecta
regimul

2.Urmaresc
si
notez in foia de
observatie
temperatura,
cantitatea
si
aspectul.

indicat.

3.Explic bolnavului
necesitatea
unui
aport adecvat de
lichide si electroliti
parenteral.
4.Observ
si
supraveghez sonda
urinara.
5.Montorizez
supraveghez
perfuziile
prescripse
medic:

si

de

-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500
ml
3.Nevoia de a
se imbraca si

Dificultate in a se
imbrac si dezbraca
din
cauza

Pacientul sa
fie capabil de
a imbraca si

74

1.Ajut pacientul sa
se imbrace si sa se
dezbrace.

Pacientul
prezinta in

dezbraca

4.Nevoia de a
dormi si de a se
odihni

interventiei
chirurgicale,
manifestata
prin
durere, oboseala,
stare
depresiva,
diminuarea
imaginii de sine.

Dificultate in a
dormi si a se odihni
datorita durerii si
constrangerilor
fizice.

dezbraca.

Pacientul sa
aiba un somn
linistitor 7-8
ore in timpul
noptii
postoperator.

2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei
in
indentificarea
personalitatii.

continuare

3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

a
se
dezbraca.

1.Apreciez factorii
care
provoaca
insomnia.

Bolnavul a

2.Asigur bolnavul
ca situatia este sub
control si ca este
supravegheat
in
permanenta.

pe noapte,

dificultate in
a
se imbrac si

dormit 6 ore

somnul
fiind
intrerupt de

3.Indepartez orice
sursa de zgomot si
lumina care poate
deranja.
4.Asigur liniste in
salon
5.Sugerez
ca
vizitele
sa
se
efectueze in afara
orelor de somn.
6.Administrez
somniferul
prescris: Diazepam
1 fiola i.m. la ora
20.
7.Incurajez
bolnavul sa se
odihneasca pentru a

75

durere.

promova o stare de
bine si a creste
nivelul energetic.
5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine o buna
postura

Durere
datorita
modificarii
integritatii
cailor
biliare.

Pacientul sa
nu
mai
prezinte
dureri si sa
aiba o pozitie
optima
in
urmatoarele
ore.

1.Apreciez pozitia
bolnavului.
2.Observ
manifestarile nonverbale:facies,
pozitie, grimase.
3.Monitorizez
functiile vitale.
4.Asez bolnavul in
decubit dorsal cu
genunghi
usor
flexati
pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale
in
scolul
atenuarii
durerii locale.
5.In
timpul
mobilizarii
incurajez pacientul
sa-si sustina plaga
operatorie
si
protejez
sonda
urinara si perfuzia
sa nu se disloce.
6.Administrez
medicatia:Algolca
min 1 fiola i.m./zi,
Piafen
1
fiola
i.m/zi.
7.Rog bolnavul sami
descrie
caracteristica,
localizarea
si
intensitatea durerii.

76

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
are o pozitie
confortabila
petru
o
perioada
scurta
de
timp
dupa
care trebuie
intors
si
sprijinit din
nou.

6. Nevoia de a
fi
curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc
mare
de
traumatism
si
complicatii legat de
factorii
interni
datorita interventiei
chirurgicale.

Asigurarea
integritatii
plagii
postoperator
si observarea
semnelor
complicatiilor
potentiale.

1.Observ
tegumentele
din
jurul plagii pentru
iritatie,
eritem,
edem.

Pielea
locul

la

plagii este
intacta, fara

2.Apreciez
pentru:durere
abdominala,
absenta zgomotelor
scaunului, drenarea
bilei la tubul de
dren, greata, voma,
pancreatita.

escoriatii,
iritatii sau
edem.Bolnav
ul
nu prezinta

3.Monitorizez,
descriu
inregistrez
temperatura,
pulsul ,TA.

si

complicatii
de
interventie

4.Folosesc
instrumental
si
comprese
sterile
pentru a preveni
infectarea plagii.

chirurgicala.

5.Educ pacientul in
legatura
cu
necesitatea pastrarii
curate si intacte a
tegumentelor
si
mucoaselor.
7. Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere despre
evolutia
boala
postoperatorie
datorita lipsei de
informare.

Pacientul sa
inteleaga si sa
respecte
informatiile
oferite legate
de afectiunea
sa.

1.Apreciez nivelul
cunostintelor
actuale.
2.Manifest
intelegere fata de
temerile
pacientului.

.
Pacientul
Obiectiv
partial
realizat a
inteles

3.Incurajez
bolnavul sa ncerce

77

explicatiile

masuri
si
alternative
de
calmare a durerii.
4.Clarific
cu
pacientul
conceptiile eronate.
5.Informez
si
explic
diferitele
proceduri
postoperatorii.
8.Nevoia de asi
mentine
temperatura
corpului
in
limite normale

Hipertermie
datorita procesului
inflamator
si
infectios.

Prevenirea
infectiei
postoperatorii
si mentinerea
temperaturii
in
limite
normale.

1.Observ si notez
in F.O. temperatura
corpului din 6 in 6
ore.
2.Observ semnele
si simptomele care
atesta
prezenta
procesului infectios
si
inflamator:febra,alt
erarea
starii
generale, durere.
3.Administrez
medicatia
prescrisa:
Penicilina 2mil/zi,
Acid salicilic 1
tb/zi.
4.Educ pacientul in
legatura cu factorii
care
scad
temperatura.

9.Nevoia de a
evita pericolele

Anxietate datorita
durerii si evolutiei
postoperatorii.

Pacientul sa
fie capabil sa
evite
pericolele,
manifestand
incredere in

78

1.Apreciez nivelul
anxietatii.
2.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.

primite si
este
mai

putin

linistit, insa
anxietatea si
frica
persista.
Febra se
reduce
mentinanduse
intre 37, 6 C
dimineata si
37,2 C ora
14.
Bolnavul
prezinta in
continuare o
stare
generala
proasta.

Obiectiv
partial
realizat.

echipa care il
ingrijeste.

3.Asigur conditii
de mediu adecvat,
pentru a evita
pericolele
prin
accidentare.
4.Informez
si
stabilesc impreuna
cu pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate.

Pacientul
manifesta
incredere in
personalul
medical.

5.Favorizez
adaptarea
pacientului la noul
mediu.
Ziua III
Nevoia afectata

1. Nevoia de a
respira

Diagnostic
nursing

Obiective

Pacientul
respira
cu
greutate datorita
suturii
chirurgicale.

Pacientul
sa
prezinte o buna
respiratie.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Monitorizez
functiile vitale si
le trec in foaia de
observatie
2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata
durerii.

In

3.Aplic punga cu
gheata
pe
hipocondrul drept.

la

4.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola
i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1

79

urma
interventiilor
acordate
pacientul
respira

parametrii
normali.

fiola i.m.
2.Nevoia de a
bea si a manca

Alimentatie si
hidratare
insuficiente
legate
de
interventia
chirurgicala.

Pacientul
ingere
cantitate
sufcienta
alimente
lichide.

sa
o

1.Apreciez
inapetenta
si
intoleranta
de lipidelor in dieta.
si
2.Monitorizez
greutatea si o trec
in
foaia
de
temperatura.

Pacientul este
echilibrata
electrolitic.

3.Administrez
suplimente
de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia
medicului.
4.Recomand
ingestia
de
lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete
si
pisate.
5.Educ bolnavul
sa-si
acorde
ingrijiri
orale
inainte si dupa
mese.
3.Nevoia de a
se imbraca si
dezbraca

Dificultate in a
se imbraca si
dezbraca
din
cauza
suturii
chirurgicale.

Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul

capabil de a se sa se dezbrace si
imbraca
si sa se imbrace
dezbraca singur.
2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

80

Pacientul
se
poate imbraca si
dezbraca singur.

3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.
4.Nevoia de a
dormi si de a
se odihni

Dificultate de a
dormi datorita
constrangerilor
fizice
si
a
durerii.

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit
pe
timpul noptii.

1.Asigur lenjerie
de pat curata si
uscata.
2.Asigur conditii
optime pentru a
putea dormi.

Obiectiv
realizat.
Pacientul
doarme 7-8 ore
pe noapte.

3. Schimb lejeria
de
pat
si
pansamentul.
4.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m, algocalmin 1
f seara.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului asupra
starii de sanatate
si covalescenta.
6.Permit vizitele
numai in afara
orelor de somn.
5.Nevoia de a
se misca si a-si
mentine
o
buna postura

Limitarea
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Pacientul
sa
poata avea o
pozitie adecvata
si sa poata
efectua exercitii
active
postoperatorii
cu
anumite

81

1.Observ pozitia
pacientei in pat si
gradul
de
mobilizare
acesteia.
2.Apreciez
manifestarile
dependenta

de
si

Obiectiv
realizat.
Pacientul are o
pozitie
confortabila si a
inteles restrictia
miscarilor.

restrictii.

sursele
de
dificultate

durerea
si
constrangerile
fizice.
3.Incurajez
mobilizarea
precoce
progresiva
postoperator.

si

4.In
timpul
mobilizarii
bolnavului
si
eforturilor de tuse,
stranut,
sughit,
recomand
bolnavului sa-si
mentina
plaga
operatorie
cu
mana.
5.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.
6.Ajut bolnavul sa
se
ridice
in
semisezand
si
sezand, apoi sa
stea in ortostatism
la
marginea
patului.
6. Nevoia de a
fi
curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii pielii
datorita tubului
de dren si a
plagii
operatorii.

Pacientul
sa
prezinte
tegumente
intacte
postoperator si
sa
nu
aiba
semne
de
iritatie datorita
secretiilor

82

1.Apreciez pentru
prezenta
eritemului
si
iritatiei
tegumentelor din
jurul plagii.
2.Apreciez pentru
prezenta durerii,

Obiectiv
realizat.
Tegumentele
din jurul plagii
sunt intacte si
fara
iritatii.Pacientul
nu
preznta
semne de grataj.

drenate in 12
ore.

icterului.
3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul
prescris Penicilina
G
2
mil/zi
perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi
(1-0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez pasiv
pacientul pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.

7.Nevoia de a Insuficienta
invata despre cunoastere
despre perioada
boala.
postoperatorie
si
evolutia
clinica a bolii
datorita lipsei
de informare.

Bolnavul
sa
inteleaga
informatiile
oferite si sa
acumuleze
cunostinte noi
despre perioada
postoperatorie.

1.
Apreciez
nivelul
de
cunostinte
existent.
2.Educ pacientul
sa stie:
-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului
si
modului
de
admnistrare
a

83

Pacientul
inteles
informatiile
oferite
coopereaza.

si

tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.
8. Nevoia de asi
mentine
temperatura in
limite normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul
sa
aiba
temperatura
corpului
in
limite normale.

1.Observ semnele
si simptomele cate
atesta
prezenta
procesului
infalamator.

Temperatura
pacientului se
mentine
in
limite normale.

2.Educ pacientul
in legatura cu
factorii care scad
temperatura.
3.Administrez
medicatia
prescrisa:
penicilina
2
mil/zi,acid salicic
1 tb/zi.
4.Petrec
cu
bolnavul mai mult
timp, il incurajez
sa-si
exprime
sentimentele si-i
raspund
la
intrebari.
5.Observ si notez
in
F.O.
temperatura
corpului din 6 in 6
ore.
9.Nevoia de a
evita pericolele

Dificultate in a
evita pericolele
manifestata prin
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

Pacientul sa fie 1.Incurajez

capabil sa evite pacientul
in
pericolele.
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa
2.Asigur
conditi de mediu
adecvat pantru a

84

Obiectiv
realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

evita
pericolele
prin accidentare.
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii autonome
si delegate

Evaluare

1. Nevoia
de a respira

Pacienta
respira cu
greutate
datorita
constranger
ii fizice.

Pacienta sa
prezinte
o
buna
respiratie.

1.Apreciez severitatea,
localizarea,
durata
durerii.

In
urma
interventiilor
acordate pacientul

2.Monitorizez functiile
vitale si le trec in foaia respira la parametrii
de observatie.
normali.
3.Aplic
punga
cu
gheata pe hipocondrul
drept.
4.Administrez

85

medicatia prescrisa de
medic:Algocalmin
1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia de
a bea si a
manca

Alimentatie
si hidratare
insuficiente
legate
de
interventia
chirurgicala
.

Pacienta sa
ingere
o
cantitate
sufcienta de
alimente si
lichide.

1.Apreciez
pentru
prezenta:greturilor,vars
aturilor, senzatii de
plenitudine abdominale.

Pacienta este
echilibrata
electrolitic.

2.Apreciez
pentru
scaderea in greutate
secundara aportului in
calorii.
3.Monitorizez greutatea
si o trec in foaia de
temperatura.
4.Administrez
suplimente de vitamina
B1 1 fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi i.m.la indicatia
medicului.
5.Recomand ingestia de
lichide: ceaiuri, sucuri
de fructe, supe de
zarzavat proaspete si
pisate.
6.Educ bolnava sa-si
acorde ingrijiri orale
inainte si dupa mese.

3.Nevoia de
a
se
imbraca si
dezbraca

Dificultate
in a se
imbraca si
dezbraca
din cauza
suturii
chirurgicale

Pacienta sa
fie capabil
de
a
se
imbraca si
dezbraca
singur.

1..Informez
pacienta Pacienta se poate
privind
importanta
vestimentatiei
in imbraca si
identificarea
personalitatii.
dezbraca singur.
2.Sugerez

86

apartinatorilor
sa
procure haine comode.
3.Ajut pacientul sa se
dezbrace si sa se
imbrace

4.Nevoia de
a dormi si
de a se
odihni

Dificultate
de a dormi
datorita
constranger
ilor fizice si
a durerii.

Pacienta
aiba
somn
odihnitor
linistit
timpul
noptii.

sa
un

1.
Asigur
conditii
optime pentru odihna.

Obiectiv realizat.
Pacienta doarme

si 2. Schimb lejeria de pat

pe si pansamentul.

7-8 ore pe noapte.

3.Administrez
la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola i.m,
algocalmin 1 f seara.
4.Reamintesc pacientei
despre efectul benefic
al somnului asupra
starii de sanatate si
covalescenta.

5.Nevoia de
a se misca
si
a-si
mentine o
buna
postura

Dificultatea
mentinerii
unei pozitii
adecvate
datorita
interventiei
chirurgicale
si a starii de
covalescent
a.

Pacienta sa
poata avea o
pozitie
adecvata si
sa
poata
efectua
exercitii
active
postoperatori
i cu anumite
restrictii.

1.Observ
pozitia Obiectiv realizat.
pacientei in pat si
gradul de mobilizare Pacienta are o
acesteia.
pozitie confortabila
2.Apreciez
manifestarile
de si a inteles restrictia
dependenta si sursele de miscarilor.
dificultate durerea si
constrangerile fizice.
3.Administrez
antialgicul
prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.
4.Ajut bolnava sa se
ridice in semisezand si
sezand, apoi sa stea in
ortostatism la marginea
patului.

87

6. Nevoia
de a fi
curat,
ingrijit si asi proteja
tegumentel
e

Probabilitat
ea
de
atingere a
integritatii
fizice
datorita
problemelo
r
postoperato
rii.

Pacienta sa
prezinte
tegumente
intacte
postoperator
si sa nu aiba
semne
de
iritatie
datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

1.Apreciez
prezenta
icterului.

pentru
durerii,

Obiectiv realizat.
Icterul nu mai este

2.Apreciez
pentru
prezenta eritemului si
iritatiei
tegumentelor
din jurul plagii.

prezent.
Tegumentele

3.Efectuez pansamentul
local de 2 ori pe zi
respectand
toate
regulile de asepsie si
antisepsie.

intacte
iritatii.

din jurul plagii sunt

si

fara

Pacienta nu preznta
semne de grataj.

4.Administrez
antibioticul
prescris
Penicilina G 2 mil/zi
perfuzabil. Algocalmin
2 f/zi (1-0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez
pacienta
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.
7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Insuficienta
cunoastere
despre
perioada
postoperato
rie
si
evolutia
clinica
a
bolii
datorita

Bolnava sa
inteleaga
informatiile
oferite si sa
acumuleze
cunostinte
noi despre
perioada
postoperatori
e.

pasiv
pentru

1. Apreciez nivelul de
cunostinte existent.

Pacienta a inteles
informatiile oferite

2.Educ
stie:

pacientul

sa

-necasitatea respectarii
regimului prescris de
medic;

88

si coopereaza.

lipsei
de
informare.

-necesitatea respectarii
dozei,
orarului
si
modului de admnistrare
a tratamentului;
-necasitatea unui somn
odihnitor.

8.Nevoia de
a
evita
pericolele

Dificultate
in a evita
pericolele
manifestata
prin
neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

Pacienta sa
fe capabil sa
evite
pericolele.

1.Asigur conditi de
mediu adecvat pantru a
evita pericolele prin
accidentare.

Obiectiv realizat.
Pacienta poate evita
pericolele singur.

2.Favorizez adaptarea
pacentului
la
noul
mediu.
3.Incurajez pacientul in
efectuarea miscarilor si
explic importanta sa.
4.Indepartez
orice
obiect care ar putea fi
un
obstacol
in
deplasarea pacientului.
5.Informez pacientul ca
poate folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

89

Rolul asistentei medicale n ngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile de sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la altul. Nu
numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i
ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care lear fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare".
Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel bolnavul si rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s respecte prescripiile
terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav
ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a
lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult, cu att rolul asistentei medicale
este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i care sunt
nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga existena. Ea va fi pentru un
timp: "contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid,
membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie
pentru copil, cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se
putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate drui
dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun, o ascultare sunt mult mai
benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare pre pe
cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit
toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin aprut
brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu
promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei
de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia
mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere
la rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,

90

a crui via este ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute
chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun
supravieuirii.
Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei
de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medicale, o continu pregtire i
perfecionare.

CONCLUZII
Diagnosticul precoce al chistului hidatic hepatic, realizat prin metodele
imagistice moderne favorizeaz reuita interveniilor miniinvazive laparoscopice.
Chistul hidatic hepatic, boal parazitar cu o distribuie geografic ubicuitar i
nc departe de a fi eradicat n ara noastr, a necesitat o metod de tratament
simpl, cu rezultate satisfctoare att pentru medic i pacient ct si din punct de vedere
economic.
Incidena maxim a bolii hidatice este situat in decada a cincea de via ( 26,86%
din cazuri ), n evident schimbare fa de perioada 19952000, cnd incidena maxim
era ntre
20 i 30
de ani.Ecografia
este
frecvent metoda
de examinare de prim intenie a bolnavilor cu ea dirijnd eventualele investigaii ulterioare.
Ecografia este o metod de diagnostic rapid, inofensiv, oferind imagini de nalt
rezoluie chiar i despre chisturile de mici dimensiuni ( 2-3 cm )
Se poate spune c ecografia este o prelungire a examenului clinic, fiind o
metod exact
de
diagnostic ,,n timp
real. Tratamentul de baz
n
chistul hidatic hepatic a rmas cel chirurgical, dei n ultimii ani, ca urmare a perfecionrii
metodelor
de
imagistic
intervenional,
a
luat
amploare tehnica de puncie, aspiraie, instilaie i reaspiraie ( PAIR).
Considerm c toate chisturile hidatice hepatice, indiferent de form i
dimensiuni trebuie s fie abordate laparoscopic, doar imaginea laparoscopic putnd decide
n ce fel va continua operaia.

91

BIBLIOGRAFIE

Achie
Ion,,
Tratamentul
hepatice, Editura Medical, Bucureti, 2000

chirurgical

al

bolii

hidatice

Bardac OD - Clasic si modern in chistul hidatic hepatic, Ed. Mira Design,

Sibiu, 2002
D.Bratu, A.D.Sabu, D.Sabu- Tratamentul laparoscopic al chistului
hepatic-prezentare de caz-,,Acta Medica Transilvanica, Anul X-2005 Nr. 2-pag 57.

hidatic

D.Bratu,
A.Sabu,
D.Sabu,
A.Dumitra,
D.Belean,
A.Coman,,Chirurgia laparoscopic versus chirurgia clasic n tratamentul chistului hidatic
hepaticSibiul Medical- vol 18, Nr.1, ianuarie-martie 2007, pag. 70.
D.Bratu, A.Sabu, D.Sabu, A.Dumitra,
laparoscopiei n tratamentul chistului hidatic
Medical, vol.18, Nr.1, Ianuarie-martie 2007

A.Coman, C.Lupuiu:,,Limitele
hepaticPrezentare de caz, Sibiul

Irinel Popescu ( sub redacia ),,Chirurgia ficatului vol.I, Editura Universitar

,,Carol Davila Bucureti2004

92