ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL

IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
PANCREATITA ACUTA

Pravet Agnes-Adela

1
MOTTO:
“ VIATA NU ARE NICI O VALOARE DACA NU POTI FI DE
FOLOS ALTUIA”
Louis Pasteur

2
 Scurt istoric

Pancreatita acuta este o afectiune ce pune numeroase probleme de diagnostic si tratament.

Cauzele sunt multiple, fiziopatologia este complexa si incomplet elucidata, diagnosticul dificil si
costisitor, tratamentul este nespecific, de suport al diverselor organe si sisteme, in timp ce
alegerea momentului operator este inca controversata.
Pancreatita acuta (PA) se defineste ca boala acuta locala si generala determinata de
autodigestia glandei prin activarea “in situ”(intrapancreatic) a enzimelor care in mod normal
devin active la distanta de pancreas, in intestin. (1) Evolutia clinica este imprevizibila si de multe
ori fatala (in aprox. 10% dintre cazuri). (2)
Reprezinta una dintre marile urgente medico-chirurgicale abdominale, cu o frecventa de
aprox. 8-10% dintre internarile in serviciile de urgenta.
Pancreatita ereditara, descrisa prima data de Comfort si Steinberg in anul 1952, este o
afectiune ce se transmite autozomal dominant, cu o penetranta de 80%. Se caracterizeaza prin
debut precoce cu episoade recurente de pancreatita acuta la copii, tineri si adulti, ce
progreseaza spre forma cronica cu insuficienta exo- si endocrina. Boala apare de obicei la mai
mult de doi membri ai unei familii sau la mai multe generatii ale aceleiasi familii. De precizat
este faptul ca in aceste cazuri agentul etiologic care declanseaza episoadele de pancreatita
acuta nu poate fi identificat. Manifestarile clinice ale formei ereditare a pancreatitei variaza de
la forme usoare cu evolutie favorabila pana la forme severe cu prognostic grav.
Dupa descrierea corelatiei intre pancreatita ereditara si o mutatie la nivelul bratului lung
al cromozomului 7, o serie de studii genetice au dus la evidentierea altor defecte responsabile
de inhibarea activitatii tripsinogenului, reglarea functiei pancreatice si modularea procesului
inflamator. Exista cel putin patru tipuri mutatii care determina aparitia pancreatitei ereditare:
-mutatii in gena care codifica tripsinogenul cationic (PRSS1);
-mutatiile genei care codifica inhibitorul serin-proteazic al tripsinei (SPINK1);
-mutatii la nivelul genei fibrozei chistice (CFTR);
-polimorfism la nivelul genelor implicate in reglarea raspunsului inflamator (TNF, IL-1, IL-10).
In urma descrierii mutatiei de pe cromozomul 7, multe studii efectuate au aratat faptul
ca la nivelul genei care codifica molecula de tripsinogen cationic exista de fapt mai multe
mutatii care se pot asocia cu pancreatita ereditara, cele mai frecvent descrise fiind R122H si
N29I. O alta molecula modificata evidentiata la unele familii cu boala ereditara este inhibitorul
serin-proteazic descris de Kazal (serine protease inhibitor Kazal type1 – SPINK1), cu rol in
inhibarea activitatii tripsinice intrapancreatice.
Mutatiile specifice responsabile pentru pancreatita ereditara au fost identificate in 1996,
atunci cand s-a confirmat ca gena care determina boala se gaseste pe cromozomul 7 (7q35).

3
Whitcomb si colaboratorii sai au demonstrat la acesti pacienti existenta unei mutatii in exonul 3
din gena care codifica tripsinogenul cationic (PRSS1). Aceasta mutatie, in care guanina (G) este
substituita cu adenina (A) in codonul 117,  determina inlocuirea argininei (CGC) cu histidina
(CAF) si a fost denumita la inceput R117H.
Aceste doua mutatii (R117H si N21I) au fost identificate in familiile cu pancreatita
ereditara din multe tari (Franta, Germania, Marea Britanie, Japonia  si SUA). De la descoperirea
mutatiilor de la nivelul genei tripsinogenului cationic, un sistem nou de nomenclatura a
mutatiilor genice umane a fost elaborat si acceptat. Astfel s-a schimbat numele mutatiilor
comune, din R117H in R122H si din N21I in N29I.
Testarea genetica este indicata la pacientii cu:
-doua sau mai multe atacuri separate de pancreatita acuta de etiologie neprecizata;
-pancreatita cronica idiopatica;
-istoric familial de pancreatita acuta de etiologie neprecizatã la rudele de gradul I sau II;
-pancreatita acuta de etiologie neprecizata la copil, care necesita spitalizare.

4
 CUPRINS

SCURT ISTORIC
CAPITOLUL I- ANATOMIA SIFIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
1.1 Anatomia
1.2 Fiziologia

CAPITOLUL II –PANCREATITA ACUTA

2.1 Definitie
2.2 Clasificare
2.3 Investigatii
2.4 Tratament

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

PANCREATITA ACUTA
3.1 ROLUL PROPRIU
3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.1.2 Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului
3.1.3 Supravegherea pacientului
3.1.4 Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
3.1.5 Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

3.2 ROLUL DELEGAT

3.2.1 Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
3.2.2 Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

3.3 DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

3.3.1 RADIOGRAFIA gastro-intestinala cu substanta de contrast - abdominala
3.3.2ECOGRAFIA ABDOMINALA

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

Caz nr I
Caz nr II

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

5
 CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

1.1 Anatomia pancreasului

Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, avand atat o functie exocrina cat
si o functieendocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitatii abdominale.
Are formaliterei"J" dispus orizontal cu carligul orientat inferior. Are greutate de 80-100 g.,
lungime de 15-20 cm. sio grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil, rupandu-se usor.

6
ASEZAREA PANCREASULUI
  Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului,
intinzandu-se transversalde la potcoava duodenala pana la splina, este un organ retroperitoneal
dispus anterior coloaneivertebrale, proiectat la nivelul L1- L2, fiind in cea mai mare parte lipsit
de peretele abdominal posteriorprin fasciatreizla dreapta, pe o zona transversala, dispusa
intreepigastrusihipocondrul stang, iar coadapancreatica este mobila in ligamentul pancreatico-
splinic.

7
RAPORTURILE PANCREASULUI
 Pancreasului i se disting patru portiuni:
 Capul
 Gatul sau Colul
 Corpul
 Coada
CAPUL PANCREASULUI: este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care inconjoara ca o
fanta fatainterna a potcoavei duodenale. In afara de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul si
stomacul, sunt deretinut cele dorsale, pancreasul acoperind in aceasta zona: aorta, vasele
mezenterice superioare, plexulsolar, vena cava, originea venei porte si vena splenica, iar canalul
coledoc este asezat pe un sant sapat inspatele capului pancreasului, numit
incizura pancreasului.
Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden.la acest nivel tesutul
pancreatic semuleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi
conjunctive, vase, nervi caremerg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, si din faptul ca ductul
pancreatic se deschide in parteadescendenta a duodenului, cele doua organe nu pot fi
despartite in interventiile pe duoden saupancreas, fara fisuri de necroza duodenala.
GATUL sau COLUL PANCREASULUI: situat intre cap si corp, este marcat de marginea
inferioara aorganului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece inapoia
pancreasului venamezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara.
CORPUL PANCREASULUI: situat anterior de coloana vertebrala si aorta, are pe sectiunea
transversalaferuia triunghiulara. El prezinta o fata anterioara, o fata posterioara si una
inferioara delimitata demarginea anterioara si marginea inferioara. Corpul pancreasului
prezinta in vecinatatea capului oproeminenta in bursa amenrala determinata de coloana
vertebrala numita tubercul amental.
COADA PANCREASULUI: reprezinta extremitatea stanga a organului, este mpbila fiind
cuprinsa inligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului si la
hilul splinei.
a) Raporturile capului
 Anterior capul pancreasului este intretaiat transversal de radacina mezocolanului, incat
partea inferioaraa capului impreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice,
dand raport prinintermediul peritoneului cu ansele jujenale.
Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu formatiuni situate la
dreapta coloaneivertebrale, dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic si
fascia de covalescentaduodeno-pancreatica, iar altele posterior de fascie. Intre fascie si
pancreas are raporturi cu canalulcoledoc, ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al
duodenului ascendent, printr-un sant sau chiarcanal sapat in parendrian.Tot la acest nivel se

8
afla ascada vasculara posterioara a capului de pancreas, ganglionii limfatici, iar sprestanga
triunghiul venei porte si originea ei. Posterior de fascie, vine in raport cu vena
cava inferioara,vena renala dreapta, partea terminala a venei renale stangi si ganglionii.b)
Raporturile corpului
  Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L1dintre cele trei fete care le poseda,
ceaanterioara si posterioara sunt mai late, iar cea mai inferioara mai ingusta. Foita inferioara a
radaciniimezocolonului transver se continua pe fata inferioara a pancreasului si la nivelul
marginii inferioare secontinua cu peritoneul posterior al spatiului inframezocolic
Fata anterioara a corpului are raporturi prin amentala cu fata posterioara a stomacului.
Acestraport explica aderentele care se fac intre cele doua organe, in ulcerul gastric, precum si in
fistulelegastro-pancreatice.
Fata inferioara a corpului, cea mai ingusta, vine in raport prin intermediul peritoneului
care oinveleste cu ansele jejunale si cu flexura duodeno-jejunala, situata inferior de ea.
Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece transverseaza
coloanavertebrala si toate formatiunile situate anterior si latero-vertebral.De la dreapta la
stanga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta si arterele mezentericesuperioare, precum si
cu plexul solar. Urmeaza raporturile cu partea inferioara a glandei suprarenalestangi si cu fata
anterioara a rinichiului stang. Pancreasul vine in contact cu vena renala stanga, ea fiindsituata
cel mai anterior in hilul rinichiului. Vena slenica trece printr-un sant in
parenclinul pancreatic.Artera splenica, situata superior de vena, are un traiect sinuos si merge
cu aproximatie in lungul marginiisuperioare a pancreasului si partial pe fata posterioara
a corpului.
c) Raporturile cozii pancreasului:
 Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ, fiind cuprinsa in
ligamentul splino-renal.
Coada, ajunge impreuna cu vasele splenice in contact cu partea inferioara a splinei.
Vasele splenice segasesc pe fata anterioara a cozii pancreasului.Pancreasul se proiecteaza pe
peretele anterior abdomenului in epigastru, iar coada ajunge pana lahipocondrul stang.
 VASELE PANCREASULUI
Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile
de legaturadintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.Capul
pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.
VASCULARIZATIA ARTERIALA
 Pancreasul are trei surse
arteriale:- doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.

9
- una din artera mezenterica superioara.a)
Arterele supraduodenale superioare
- au ramuri pancreatice si ramuri duodenale. Elecorespund clasic artrei pancreatico-duodenale
superioare si sunt ramuri ale arterei gastro-duodenale,care vine din artera hepatica comuna.b)
Arterele retro-duodenale
- sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu origineaposterior de prima portiune a
duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge pe fataposterioara a capului
pancreasului avand raporturi stranse cu coledocul, in partea sa retro-pancreatic.c)
Arterele pancreatico-duodenale inferioare
- sunt arterele ce iau nastere din arteramezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica
sau in dreptul marginii inferioare a corpuluipancreasului. Ele sunt in numar de doua si au
originea separata sau prin trunchi comun.
Arterele corpului si cozii pancreasului
- sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):
1.Artera pancreatica dorsala- ia nastere din artera splenica in apropierea originii acesteiadin
trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea in artera hepatica comuna,
nudeparte de emergenta ei din trunchiul celiac sau in artera mezenterica superioara. Aceasta
artera a maifost numita si artera procesului uncinat al pancreasului.
2.Artera pancreatica inferioara- se indreapta catre marginea inferioara a corpului simerge
posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozeaza cu
arteracozii pancreasului.
3.Artera pancreatica mare- este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale destinatapartii
stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga
apancreasului.
4.Artera cozii pancreasului- are originea in hilul splinei intr-una din ramurile terminale
alearterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si merge spre marginea
inferioara acozii anastomozandu-se cu capatul terminal al arterei pancreatice inferioare.
5.Artera lienala -in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si alte
ramuripancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere si din artera
hepatica comuna
VENELE
 Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se
formeazavena portadinvena mezenterica superioarasivena mezentericasivena lienala.

10
  Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin
vena porta.
Venele pancreatico-duodenalecorespund arterelor pancretico-duodenale inferioare
sisupraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastro-epiploica dreapta, care se
varsa in venamezenterica superioara, are afluent de varsare, in vena colica dreapta.2.
Venele pancreaticesunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza sangele venos
de lanivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.
LIMFATICELE
  Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica
perilobulara siprin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuriganglionare.
 NERVII PANCREASULUI
 Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta
infiziologia, chirurgia pancreasului.Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere
si de corpusculi WALTER-PACINI care suntabundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.Fibrele
simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric superior. Exista
sifibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si pentru corpul si
coadapancreasului.Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra
acinilor glandulari si insulelorpancreatice.
STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
 Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip
KRAUS si WALTERPACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul
pancreatic in lobuli.Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare:
exocrine si endocrine.PANCREASUL EXOCRIN: este alcatuit din acini secretori care reprezinta
unitatea morfofunctionala apancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua
tipuri de celule: celule acinoase si celuleacino-centrale.
o Celulele acinoasesunt inalte, piramidale.
o Celule centro-acinoasesunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt, portiunile
initiale aleductelor intercalare.
Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.
Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare.
Aceste canale,dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:
1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;
2. canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;
3. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.
canalul colector principal (Wirsung)strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si uncanal
colector accesor, SANTORINI.

11
 Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine in
peretele sauabundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden
la nivelul papileimari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.

PANCREASUL ENDOCRIN este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca numar la nivelul

cozii sinumeroase in corpul si capul pancreasului.
Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si
inconjurata de o bogataretea capilara.
Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α si β. Celulele β secreta
hormonul numitinsulina; iar celulele αsecretaglaucagonul 
Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.

ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

12
 ORGANIZAREA ACINULUI
 Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane
foarteosmiofile si un spatiu intercelular

1.2 FIZIOLOGIA PANCREASULUIA.
PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din acini
glandulari siducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie
si absorbtie.
Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si
cu secretiileintestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor
mucoasei intestinale.
Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala,prin doi hormoni duodenali:secretinasi pancreozimina. Secretina este produsa sub
forma deprosecretina si activata de HCL.

13
 Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: Tripsinasichimotripsina, cu rol
important indigestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze,
fosfolipaze, nucleaze sielastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in
contact cu sucul euteric.
AMILAZAeste o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule
microzaniale.Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza
se elimina pe caleurinara.Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea
normala se constata in pancreatitaacuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale
urinara).Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute,
deexemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de
asemenea inafectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.Cresteri trecatoare se
pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu alcool.Cresteri ale activitatii
amilazice ale serului se constata in afectiuneamacroamilazemie, caracterizataprin molecule
anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea transforma amidonul
inmaltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.
LIPAZAintervine in saponificarea grasimilor.Sucul pancreatic continelipazii , enzima care
catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilorneutre inglicerol siacizi grasi in prezenta
bilei.Lipaza pancreatica este cea mai activa enzimalipoliticadin tractul digestiv. In absenta ei,
grasimiletrec nedigerate in fecale.
ENZIMELE PROTEOLITICEdin sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze distincte.
TRIPSINA, ambele sunt ENDOPEPTIDAZECHIMOTRIPSINA
Trispinaeste secretata sub forma inactive ripsinogen.
Chimotripsinase gaseste sub forma inactiva dechimotripsinogensi este activata detripsina.
 Poseda si propritatea de a coagula laptele.Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.Tripsina are
o puternica si rapida actiune proteolitica.
PEPTIDAZELEdin sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze
care trec in suculpancreatic.
Aceste peptidaze sunt:
-carboxipeptidaza
 -aminopeptidaza
 -depeptidaza.
  Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi
timp si oseama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in
aminoacizi, din care suntalcatuite.B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui
Langherhans. Acestea reprezinta la omaproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.Ele
sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpulpancreasului.

14
INSULINAeste un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice β ale
insulelorLangherhans.Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale
metabolismului intracelular.
REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA
Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie
constituienucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.Descarcarea insulinica accelereaza
tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular intesuturile insulino-dependente.
INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.
- La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glycogen si diminueazaglicogeneza
.- La nivelul muschiului, undeglucozaeste transformata in energie, sau depozitata sub
formadeglicogen.
 - La nivelul tesutului adipos, undeglucozaeste transformata inacizi grasi si este depusa
sub formade trigliceride de rezerva.Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula,
cat si incorporarea lor in proteine,ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra
transportului de glucoza.
Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea
glucidelor, dar sipentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca
stocajul energetic intesutul adipos si in alte tesuturi.Ea creste formarea deacizi grasi 
Siglicerol in celula grasa adipoasa.
GLUCAGONUL:este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de
aminoacizi. Areactiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata dehipoglicemie
REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON: se realizeaza de catre nivelul glicemic in mod
normalexistand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a
glucozei, in sensul cahiperglicemia o mareste.Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra
secretiei deglaucon, necesita prezenta insulineidovedind ca celulele sunt tesuturiinsulino-
dependente.
 El intervine in mecanismulhomeostaziei glicemice, prin stimulareaglicogen-fosforilaza
din ficat,astfel ca intreaga secventa de reactii de laglucogenhepatic la glucoza este
accelerata si creste afluxulhepatic deglucoza

CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA

2.1 Definitie

15
 Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute
necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.
Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY:
 contractura
 durere
 hiperestezie.

2.2 Clasificare
FORME CLINICE
 Forma edematoasa - frecventa, benigna si se remite in cateva zile.
 Forma necrotica - prezenta in leziuni necrotice.
 Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscer marit si indurat.
 Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.
 Pancreatita supurata sechelara.
 Pancreatita cronica - cu diabet.

2.3 Investigatii
Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru
diagnosticare devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori
ireversibile.
Confirmarea o dau investigatiile de laborator.
Se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil (chiar daca
aceasta nu poate vizualiza pancreasul, cu ajutorul ei pot fi depistate pietrele la vezica biliara)
si o ecografie, pentru depistarea calcificarilor pancreatice (este extrem de eficienta in a depista
litiaza biliara si marirea pancreasului), tomografia computerizata a abdomenului determina cu
precizie variatiile in marime ale pancreasului, fiind cea mai eficienta metoda de a depista
pancreatita acuta, in cazul in care medicul suspecteaza si o infectie a pancreasului, el poate
solicita si o biopsie.

2.4 Tratament
Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea
pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci, tratamentul infectiilor
cailor biliare, a liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli), tratamentul
infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope.
Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale pentru
punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul
caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).
Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical, urmarind
calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice,

16
inhibarea secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de
histamina, reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor.
Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.
Astfel:
Medicatia durerii - antialgica
se face cu analgetice:
Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.
Novocaina - 200-400 mg.
Xilina - in perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4-6 ore.
Combaterea socului:prin refacerea volemiei:
Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. in perfuzie endovenoasa.
1000 ml. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).
HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.
insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin intubatie in
formele grave.
insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.
reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si Mg., perfuzii
i.v.
Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor de lichide si
compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic este
obligatoriu, alimentatia pe gura fiind total interzisa, aspiratia gastrica, eventual asociata cu
spalatura gastrica cu trisilicat de Mg.
Terapia antienzimatica: de blocare se face cu - Trasylol, (inactivatori de tripsina si
kalikreina) - 1 f.=100.000 U.I./zi, in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore.
Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.
Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate, suprainfectia.
Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.
Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare 60
min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim
hidrozaharat cu suc de fructe, glucide usor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste fainose, orez
fiert, supa de morcovi, paine alba prajita.
Alcalinizarea medicamentoasa continua.
In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi:
lapte degresat, derivate lactate proaspete, albus de ou, carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei
saptamani pot fi permise grasimile: (unt, galbenus de ou, smantana, untdelemn) progresiv,
dupa toleranta.
Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie sau
hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.

17
 In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:
a)         evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin capsulatomie,
aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si dinglusului.
b)        colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara principala,
eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.
c)         extirparea sechestrelor de necroza pancreatica
d)        afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de pancreatita
dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.
e)         pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-duodeno sau
jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.
f)          dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie pentru un icter
persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara calmarea durerii prin
splahnicectomie stang si/sau papilotamie.
Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor.

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
PANCREATITA ACUTA

3.1 ROLUL PROPRIU

3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare
Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in
salonul bolnavului.
Astfel:
 va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-220 C
 va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate
 va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna
 va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.
In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea grija
ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba lenjerie de
pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate inainte de
sosirea medicului.
In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.
Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va strange
materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.
Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice
ceruta de medic.
Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:
- greata, varsaturile:
Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin cavitatea
bucala.

18
 Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a
organismului fata de un continut daunator.
Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.
In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va aseza
bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii va oferi o
tavita renala in care sa vomeze.
Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca acesta sa
nu se inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi bolnavului un pahar
cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica.
durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.
Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si loluba
stanga.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va fi
de a linisti din punct de vedere psihic.
constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar
Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma
evacuatoare.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.
Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat.
Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza toxemiei
enzimatice:
encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,
tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale
dispneea si hahipneea
semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie
eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.
Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.
In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si respiratia
pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri, salonul va fi bine
luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.
Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea
bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.
O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit ventral
cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.
se efectueaza toaleta bucala;
nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;
se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;
lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.
Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:
cu culoare albastra varsaturile alimentare;
cu culoare verde varsaturile bilioase;
cu culoare rosie varsaturile sangviolente.
Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru
corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii sau cantitatea de
sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).

19
 Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu aiba
glob vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa inregistreze
diureza.
Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale, pacientul
urmand sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.
Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.
Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii
modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.
In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat ingrijiri
preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului
Ingrijirile preoperatorii
Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a
preveni eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie
Planul de interventii preoperatorii:
masuri generale sau uzuale
masuri speciale
masuri de urgenta
In cadrul masurilor generale:
- pregatirea psihica a pacientului
Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta
medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si
starea de anxietate
- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta
corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia
salonului
- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:
      functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)
      scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor
      dezechilibre hidro-electrolotice
      depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul
operator)
- alimentatia preoperatorie:
      In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul
digestiv, iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului
- examene de laborator
      HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi
abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie
- examen de specialitate
      exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG
Pregatirea pacientului din seara precedenta:
evacuarea intestinului si a vezicii urinare
igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala
administrarea de medicamentatie preanestezica
asezarea pacientului pe masa de operatie
dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea florei
cutanate

20
 Ingrijiri postoperatorii
Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si
interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.
Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in
serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea
eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.
Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara, sangerare,
durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala
supravegheaza pansamentul plagii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15
minute, in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.
Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz
de bradicardie sau tahicardie este anuntat medicul.
Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.
Temperatura: se masoara dimineata si seara.
Urina: se urmareste emisia de urina, se masoara cantitatea, se urmareste aspectul in caz
de anurie, se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului.
Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu are scaun
se face o clisma evacuatoare.
Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios, alimentar sau sangvinolent.
Transpiratiile: daca apar se noteaza, pentru ca produc deshidratari speciale.
Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare, cu instalarea unui tranzit normal.
Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si
vegetative.
Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari
bilantul lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei
normale.
In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale
pacientului, constituie forme de prevenire a complicatiilor.
Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.

3.1.2 Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului

Asistenta medicala participa la examenul clinic al pacientului cu pancreatita acuta.
Ea va realiza de la inceput un climat de intelegere intre medic si bolnav..
Va pregati psihic bolnavul, linistindu-l, explicandu-i cu solicitudine si fermitate in ce consta
examenul si bolnavul, si importanta lui. Il ajuta sa se dezbrace, cu mult tact si finete, pentru a
nu provoca miscari finete,inutile si dureroase. Ea are grija ca in timpul examinarii geamurile
safie inchise si sa nu se circule prin camera. Pentru a tine seama de simtul pudorii bolnavului ea
va izola ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan. Inaintea palparii va sfatui
bolnavul sa urineze. Asistenta sfatuieste bolnavul sa urineze.
Asistenta medicala il va aduce in pozitia adecvata examinarii: decubit dorsal cu bratele
intinse si adecvata examinarii: decubit dorsal cu bratele intinse si relaxate de-a lungul corpului,
membrele inferioare indoite relaxate de-a lungul corpului, cu musculature din genunchi, cu
musculature abdominala relaxata. La cererea doctorului il va rasuci in decubit lateral drept si

21
decubiti decubit lateral stang, aducand in acelasi timp mana la ceafa. Ea va sta in fata doctorului,
de cealalta parte a patului si il va servi cu tot ce are nevoie.
La terminarea examenului va ajuta bolnavulsa se imbrace si sa se aseze in pozitia preferata
(antalgica).

3.1.3 Supravegherea pacientului

Supravegherea faciesului .
Aparitia palorii insotita de transpiratii reci si racirea extremitatii indica starea de soc.
Aparitia cianozei, chiar redusa este semn de insuficienta respiratorie si asistenta medicala
va administra bolnavului oxigen pe sonda, endonazal.
Supravegherea comportamentului.Asistenta medicala va supraveghea comportamentul
deoarece operatul poate sa prezinte la trezire o stare de agitatie si va avea o atentie deosebita ca
operatul sa nu isi ismulga pansamentul, drenurile, perfuzia, sa nu se ridice din pat, va fi
imobilizat daca este nevoie.
Supravegherea respiratiei, respiratia trebuie sa fie ritmica de amplitudine normala. Daca
apare jena respiratorie, ,ea poate trada incarcarea bronsica, cu mucozitati (fiind necesara o
aspiratie faringiana), caderea limbii (este prevenita prin mentinerea pipei Gueddel pana la
trezirea completa a bolnavului), inundarea cailor respiratorii cu vomismente (se previne prin
pozitia bolnavului,) ,aspiratie, eventual intubatie traheala
Supravegherea pulsului. Pulsul trebuie sa fie bine batut, regulat, accelerat, rarindu-se in
mod progresiv.. Pulsul filiform este dat de o hemoragie sau de alta stare critica.
Supravegherea tensiunii arteriale. Tensiunea arteriala va fi controlata in mod ritmic,
prabusirea tensiunii arteriale concomitent cu reducerea tensiunii diferentiale, insotita de
accelerarea pulsului, indica starea provocata de hemoragie. Asistenta medicala anunta de
urgenta medicul si se va pregati pentru reinterventie si oxigeno-terapie.
Supravegherea pansamentului Asistenta medicala va anunta medicul de urgenta in cazul
in care pansamentul nu este uscat, ci imbibat cu sange sau serozitate.
Schimbarea pozitiei bolnavului .Dupa trezire, asistenta medicala va aseza bolnavul in
pozitie semisezand, daca interventia nu este contraindicata.
Prevenirea escarelor , va efectua frectii cu alcool la nivelul regiunii dorsale si a calcailor,
se Evita umezeala, i se schimba des pozitia.
Evacuarea vezicii .Mictiunea ii va fi stimulata prin aplicarea in regiunea pubiana a unei
buiote daca nu este contraindicat, lasand apa de la robinet sa curga sau prin introducerea
bazinetului incalzit sub bolnav; daca nu se reuseste mictiunea spontana se va evacua prin sondaj
vezical.

3.1.4 Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului

Una dintre cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este
alimentatia.Asigurarea aportului caloric este necesar pentru sustinerea fortelor fizice ale
bolnavului,
Stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea conditiilor de vindecare si
administrarea alimentatiei pe cale naturala sau artificiala, constituie sarcini elementare ale
ingrijirii oricarui bolnav.

22
 Alimentatia trebuie sa acopere cheltuielile energetice de baza ale organismului, sau sa
acopere aportul de vitamine si saruri necesare metabolismului, sa consolideze
rezultateleterapeutice obtinute prin metode de tratament.
Disfunctiile tubului digestiv atrag dupa sine o perturbare a procesului de digestie, ceeace
in esenta determina imposibilitatea organismului de a primii principalele alimente de bazace
adecvate necesitatilor sale metabolice.
Pacientul cu pancreatita acuta,postoperatorie in ziua precedenta operatiei poate consuma
alimente usor digerabile iar seara va consuma numai lichide.
In ziua operatieiva consuma numai lichide. In ziua operatiei, bolnavul nu, consuma
nimic.
Dupa operatie, in primele doua zile postoperatorie se consuma nimic. Dupa operatie, in
primele doua zile postoperatorie se face hidratarea pe cale parenterala prin perfuzii intravenoase
cu Glucoza 5-10%, Ringer, Ser fiziologic, si bon parenterala, si bonavul vaavea un regim hidric:
ceaiuri neindulcite, indulcite, zeama de orez, supe strecurate. zeama de orez, supe strecurate.
La reluarea tranzutului pentru gaze va avea un regim de ulcer simplu cu branza de vaca,
supa supa delegume, compot.
Treptat se va reveni la alimentatia normala evitand mancarurile care produc meteorism
abdominal, constipatie.
Alimentatia constituie substratul vital in ingrijirea bolnavului, constituind un obiectiv
important de realizat pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand energia organismului.
Aportul alimentar trebuie sa tina cont de nevoile organismului, diferentiat in functie de varsta,
starea de sanatate sau boala, precum si de munca (efortul) depusa.
Asistenta trebuie sa educe pacientul in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa, aportul de
elemente nutritive de care are nevoie organismul sanatos si calitatile energetice ale alimentelor,
pentru a le aplica acesta dupa ameliorarea bolii si chiar dupa externare.

3.1.5 Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe
ceamai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire
a bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa,
atributiiorganizatorice, educative, gospodaresti.
Asitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are
legaturadirecta si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp
decatmedicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l
samanance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul,
tensiuneaarteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale
scaunelor,felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza,
asistentamedicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.
Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa
fieapropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.
Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze
in permanenta.
Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare
necesarestabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice,

23
sondaje etc. si pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari
functionale.Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.
Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.
Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i
pecei tristi, descurajati sau grav bolnavi.Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa
manifeste fermitate fata de bolnavi inindeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei
in spital.
Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de
apartinatorii bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre
boala si ceeace trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar sa-si
scurteze viziteleobositoare.
Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei
medicale.Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca
bolnavul nu acerut-o.
Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.
Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l
dezobisnuide anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.Bolnavii trebuie sa-si
insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.
Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii
sistarea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca
larecuperarea starii de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca
rolulsau.

3.2 ROLUL DELEGAT

3.2.1 Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea
paraclinică a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională
Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice le trece în fişele de
observaţie. Completează simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimând modificările
apărute în morfologia, fiziologia şi biochimia organismului. Aceste elemente confirmă sau
infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului, confirmă
vindecarea sau semnalează apariţia unor complicaţii.
Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor
care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte
următoarele norme generale:
-orarul recoltărilor;
-efectuează pregătirea fizică şi psihică a pacientului;
-pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare;
-tehnica de recoltare propiu-zisă;
-completarea buletinului de trimitere la laborotor şi etichetarea produselor recoltate;
-păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate.
Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea acestuia privind
comportamentul său în timpul recoltării, colaborarea sa pentru reuşita tehnicii. Pacientul este
pregătit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aşezându-l într-o anumită poziţie în
funcţie de recoltarea ce se va efectua.

24
 Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice
ale pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina.
Explorari biologice:
examenul sangelui:
Glicemia
Bilirubina
Colesterol
Ionograma TQ si TH
Urocultura
HLG, VSH
Uree, creatinina
Amilaza
TGO, TGP
Sumar de urina
La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10.000 si
20.000, cu neutrofilie, hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie,
hipocalcemie (sub 8,5 mg%)
Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata
de valorile normale.
Amilaza serica: in pancreatite, amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36-
48 de ore) pana la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Smogyi, iar in zilele
urmatoare scade, de obicei dupa 3 zile, cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei
continua sau apar complicatiile amilazemia revine mai greu la normal.
Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece
cresterea acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox. 15 zile).
Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.
Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta.
Polipeptidul pancreatic scade in ser. Acesta este produs in pancreas proportional cu
productia de enzime. Ele se masoara dupa stimulare prin alimente, secretina sau CCK.
Toleranta la glucoza: este scazuta. Uneori exista hiperglicemie "a jeun". Testul de
toleranta la glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita. Un diabet asociat cu o durere
abdominala ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.
Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. La fel bilirubina serica.
Explorari radiologice:
ecografiile
radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol
radiografie gastrointestinala (edem pncreatic)
radiografie toracica (pleurezie, in special stanga, tot enzimatica)
tomografie
EKG: modificari ischemice
Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare
(abdomen acut prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).
Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand
diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in
parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul.
Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste

25
coloana vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in
numai cateva saptamani, alteori lent in timp de ani.
Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul
pancreatic creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre
coloana vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori
duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre
cicatrici sau adeziuni.
Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului
pancreatic, pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 %
si o specificitate de 80-90%
Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost
vizualizate radiologic, dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o
sensibilitate de 75-90% si o specificitate de 85%.
Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune
diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens.
Teste pentru aprecierea functiei pancreatice exocrine
Teste de simulare a pancreasului exocrin.
teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum, cat si ca
debit al bicarbonatului in sucul pancreatic.
Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin, dar inainte
sa apara steatorea.
Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK)
Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara
in sucul duodenal. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic.
Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de
pancreas.
Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid, continand lipide, glucide,
proteine, care determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul
duodenal.
TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI
Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor, teste de digestie, are o sensibilitate
redusa.
Cresterea cantitatii de grasimi in scaun, se apreciaza prin coloratiile SUDAN, in
pancreatita acuta, au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. de lipide in 24 ore.
Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina, dar poate aparea si in
malabsorbtie. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime
pancreatice, se sustine originea ei pancreatica.
Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. in 24 ore poate rezulta din maldigestia
proteica prin lipsa de enzime proteolitice.

3.2.2 Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabilităţi ale
asistentului medical.
Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoasă eficientă şi corectă, asistentul
trebuie să fiefamiliarizat cu indicaţiile, dozările şi efectele medicamentului prescris. De

26
asemenea pacientul trebuieinterogat înaintea fiecărei administări despre eventualele reacţii
alergice din trecut la substanţarespectivă.
Asistentul trebuie să aibă cunoştinţele şi abilităţile de a minimiza anxietatea pacientului şi
demaximize eficienţa medicamentului (cunoscând modalitatea de administare, timpul etc.)

Căile de administare a medicamentelor:

Medicamentele pot fi administrate pe diverse căi: calea de administare mucodermică:
administrare oculară, vaginală, nazală, auriculară, transdermală(prin absorbţie), orofaringelal
(inhalaţii) calea de administare enterală: absorbţia medicamentelor prin tractul gastrointestinal
calea de administrare parenterală: injecţii sau perfuzii intradermale, subcutanate,
intramusculare,intraevenoase, intrarectale, intraosoase, intraartriale cale de administrate
endotraheală: administarea medicamentelor în sistemul respirator cu ajutorulsondei endotraheale
cale de administare epidurală: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide)
printr-un cateter introdus peridural calea de administare intrapleurală: injectarea de medicamente
în spaţiul pleuralCalea de administare a medicamentului determină efectele acestuia.
De exemplu, medicamenteleadministrate intravenos acţionează instant deoarece intra
imediat în circulaţia sangvină. De aceeaantibioticele se fac de obicei intravenos pentru a
determina un răspuns imediat şi costant.
Prevenirea erorilor în administrarea medicaţiei. Înaintea administrării oricărei medicaţii
aceasta trebuie comparată cu medicaţia prescrisă de medic dinfoaia de observaţie.
Se va verifica mental regula celor cinci “P”: pacientul potrivit, medicamentul potrivit
doza potrivită, calea de administare potrivită, timpul (ora) de administare potrivit .
Întodeauna se va verifica şi data expirării fiecărui medicament pe care il vom administra.
Totodată, înaintea oricărei administrări medicamentoase se vor avea în vedere drepturile
pacientului:- dreptul de a şti de ce i se administrează un anumit medicament şi la ce efecte
adverse să se aştepte- dreptul de a refuza medicaţia prescrisă
Au apărut multe facilităţi care să prevină erorile de administrare a medicamentelor, în
special pentru celea căror administrare prezintă risc crescut: amiodarone anticoagulante
benzodiazepine chimioterapice dopamine dobutamne insulină lidocaină opioide (morfină)
trombolitice
Diferitele strategii de prevenire a erorilor de administare a medicamentelor cu risc crescut
constau înprepararea acestora astfel încât ele să poată fii imediat perfuzate, asa-numitele
“premixed infusion”.Înainte de administarea lor trebuie verificate de către doi asistenti medicali
(dozajul şi rata perfuziei).
Efectele medicamentelor şi interacţiunile dintre ele:Urmărirea răspunsului la
administrarea unui anume medicament necesită o bună cunoaştere a stăriipacientului şi a
efectelor aşteptate de la medicamentul administrat.
Asistenta se va asigura că are medicaţie scrisă de medic, cerând indicaţii necesare
timpului şi moduluide adminstrare dacă este necesar. Nu se va adminstra niciodată medicaţie
prin indicaţie verbală se va anunţa medicul pentru orice medicaţie neadministrată din diverse
motive sau efecte adverse medicamentele lichide necesită atenţie sporită la dozare nu se va
adminstra niciodată un medicament dintr-un flacon neetichetat. 
 Pacientul va trebui să fie informat despre orice schimbare survenită în schema sade
tratament pacientul va fi informat asupra posibilelor efecte adverse şi i se va cere să anunşe
echipa de îngrijire.

27
 3.3 DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

3.3.1 RADIOGRAFIA gastro-intestinala cu substanta de contrast – abdominala

Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.
Scopul: diagnostic.
Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii
examenului, administrarea medicamentelor cu continut de bismut, fier, iod, calciu.
Pregatirea psihica a bolnavului
- asistenta medicala     administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar
neflatulent
- seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare
In ziua examenului, dimineata pacientul nu mananca, nu fumeaza si este condus la
serviciul de radiologie.
Pregatirea fizica a bolnavului:    
se explica pacientului importanta tehnicii.
Materiale necesare:
sulfat de bariu
cana
prosop
Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.
Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda, se
amesteca, se completeaza cu apa pana la 230-300 gr.
Daca apar greturi, asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.
Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara
Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul
bariului.
Reintors in salon, se va alimenta dupa 2 ore.
Strangerea materialelor folosite. Asistenta medicala va strange, clati cu apa abundenta
vasele si linguritele si apoi vor fi decontaminate.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica
- se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii
- pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat
Incidente - Accidente:
- aparitia greturilor, varsaturilor

3.3.2 ECOGRAFIA ABDOMINALA

28
 Ecografia abdominala este usor de realizat, intr-un timp relativ scurt si fara sa provoace
durere. Astfel, doctorul va va cere sa va asezati pe spate pe un pat de examinare. Un asistent sau
chiar medicul va aplica pe suprafata abdomenului un lubrifiant pentru alunecarea captatorului cu
usurinta pe piele, reducand si aparitia micilor goluri de aer care ar putea incetosa imaginile
obtinute cu ajutorul ultrasunetelor.
Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu
ajutorul ultrasunetelor.
Scopul: diagnostic.
Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala, se recomanda un regim usor digerat,
neflatulent
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu
examenul care trebuie efectuat
Tehnica de lucru: examinare se face in serviciile de ecografie

CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ

29
 Caz nr I

Date de identificare
 Nume: P
Prenume: George
Sex: Masculin
Varsta: 37 ani
Domiciliu :jud. Brasov, loc.Rasnov
Date de spitalizare
Data internarii : 20.06.2020
Data externarii :01.07.2020
Diagnostic la internare: Pancreatita acuta
Diagnostic externare: Pancreatita acuta severa cu sindrom de compartiment abdominal
 Situatia familiala si sociala
Situatia familiala: casatorit
Situatie sociala: buna
Conditii de locuit :bune, locuieste cu familia la casa
 Antecedente
  Heredo-colaterale : fara semnificatie
  Antecedente personale:-traumatism abdominal asociat cu pancreatita cronica 
- fumator de 10 ani
- consuma alcool ocazional 
Istoric :
 Pacientul s-a prezentat cu peste -48 de ore de la debut, cu semne clinice caracteristice
unei pancreatite acute: durere abdominala severa, localizata in epigastru, cu iradiere spre spate,
greata,voma, febra , tahicardie,confuzie.
 Pancreatita a fost confirmata prin examen ecografic, care a demonstrat prezenta
lichidului liber in bursa omentala si cavitatea peritoneala. Starea generala fiind grava
,pacientul a necesitat internare in sectia de terapie intensiva.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE
FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
A RESPIRA ŞI A
AVEA O BUNĂ Independent
CIRCULATIE
A BEA ŞI A alimentatie
greturi, varsaturi
MÂNCA inapetenta, alimentatie in inadecvata
Dependent
deficit cantitativ si
calitativ

A ELIMINA

A SE MIŞCA ŞI A mobilitate diminuata Dureri Dificultatea in a

30
AVEA O BUNĂ se deplasa
POSTURĂ si misca
A DORMI ŞI A SE odihna
ODIHNI Dureri insuficienta
Insomnii
cantitativ si
calitativ
A SE ÎMBRĂCA ŞI neputnta dureri si dificultate in a se
DEZBRĂCA mobilitate imbraca si a se
diminuata dezbraca.
A MENŢINE febra afectiunea hipertermie
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE
NORMALE
A FI CURAT,
ÎNGRIJIT, A dificultate in a-si efectua dureri si mobilate dificultate in
PROTEJA toaleta diminuata autoingrijire
TEGUMENTELE
ŞI MUCOASELE
A EVITA durere puternica in prezenta durerea acuta
PERICOLE epigastru, cu iradiere in lichidului in bursa
spate, tahipnee,tahicardie, omentala si
mobilitate diminuata cavitatea
peritoneala
A COMUNICA
A ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI
A SE REALIZA frustrare spitalizare  iposibiulitatea de
a-si exercita rolul
social
A SE RECREEA
A ÎNVĂŢA CUM cunoasterea bolii antecedentele
SĂ-ŞI PĂSTREZE personale de
SĂNĂTATEA traumatism cunostinte medii
abdominal asociat despre boala
cu pancreatita
cronica

 
 
PlAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

31
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Evitarea Ajut bolnavul sa adopte o Administrez Peste o ora
Pacientul sa-si
pericoleler pozitieantalogica, algocalmin 3f1/zi – pacientul prezi
exprimw
datorita durerii urmaresc pulsul,respiratia, TA, cristaloizi/24 h 3 nta o usoara
diminuarea
acute manifestata comunic cu pacientul in microg/kg/zi imbunatatire a
dureriiin
prin durere legatura adrrenalina8 microg/ simptomelor
termen de 1 h
epigastrica cu cu procedurile preoperatorii si kg/zi
iradiere, despre investigatii ,linistesc dopamina
mobilitate  pacientul
diminuata,
confuzie

Monitorizez functiile vitale si Administrez tratament Temperatura 

Hipertermie vegetative antitermic si antialgic pacientului
Pacienta sa
datorita -aerisesc camera, aplic la indicatia medicului diminueata T
prezinte
colecistului acut comprese reci cu pungi Paracetamol 3t/zi = 38 C
temperatura in
manifestat prin degheata Algocalimin 2f/zi
limitele
febra -Observ si notez semnele de
normale
hipertermie(cefalee,greata,vars
atura,mialgii, transpiratii)
Asigur repaus fizic si psihic Administrez ser Pacientul este
Asigur conditii de mediu fiziologic 500 ml echilibrathidro
Ajut pacientul sa verse,,iar in Examinarea cantitatii electrolitic,gre
Eliminare Pacientul sa
timpul varsaturilor asez de lichide pierdute turile si
inadecvata aiba o stare de
pacienta in decubit dorsal cu Administrarea de varsaturile
datorita bine fara
capul int-o parte aproape de aantivomitive, suntdiminuate
afectiunii greturi si
marginea patului si sustin antiemetice
manifestate prin varsaturi si sa
fruntea cu mana (metoclopramid)
varsaturi. fie
Monitorizez numarul
echilibrtahidr
varsaturilor si pastrez produsul
oelectrolitic
eliminate pentru a-I arata
medicului si pentru a calcula
bilantul hidric.
Alimentatie Pacientul sa Calculez ratiaalimentara zilnica Respectam dieta Pacientul este
inadecvata aiba o stare de : are un necesar de 2500 de prescrisa, colaborarea echilibrathidro
cantitativ si bine fara calorii dincare cu nutritionistul electrolitic,gre
calitativ datorita greturi si • proteine7g/zi turile si
greturilor si varsaturi si sa •glucide5g/zi varsaturile
varsaturilor fieechilibr •lpide50-100 g/zi suntdiminuate
manifestate prin athidroelectrol
inapetenta itic

32
 Evaluez si notez calitatea Administrez calmogen Pacientul se
Odihna somnului, orarul si gradul de 1 tb / zi odihneste
insuficienta Pacientul sa satisfactie a nevoilor
datorita durerii se poata Asigur linistea in salon
manifestata prin odihnii Atenuez durerea si prin tehnici
insomnii de relaxare, pozitii antalgice
Abordez pacienta cu calm si Colaborarea cu Pacientul este
Insuficiente
blandete familia, mai informat
cunostinte despre
Pacienta sa Mesajul pe care il transmit este psihoterapeutul si
afectiune
acumuleze noi scurt sic lar cu un vocabulary intelegenecesit
datoritaantecede
cunostinte pe intelesul pacientei atea
ntelor personale
despre Exprorez nivelul de cunostinte interventiei
manifestata prin
afectiunea sa al pacientei
lipsa de
Verific daca pacienta a inteles
informatii
correct mesajul transmis

Evaluare finala
Pacientul în vârstă de 37 ani se internează pe secţia ghirurgie, în data de 20.06.2020
cu următoarele manifestări de dependenţă: durere abdominala severa, localizata in epigastru, cu
iradiere spre spate, greata, voma, febra , tahicardie,confuzie
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de pancreatita
acuta.Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi delegate, a tratamentului
şi a regimului alimentar, obiectivele au fost îndeplinite iar  problemele de dependenţă rezolvate
Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicaţie iar în data de01.06.2020
pacientul este externat, prezentând o stare generală bună.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
- repaus fizic şi intelectual
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar, baza va fi din glucide uşor digerabile, cu vitamine
si proteine suficiente , cu o cantitate moderata de grăsimi, acestea mai mult de originevegetala.
Verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile
cunoştinţe

Caz II

Date de identificare
 Nume: C
Prenume: Ionut
Sex: Masculin
Varsta: 40 ani
Domiciliu : Brasov, cartier Astra
Date de spitalizare
Data internarii : 03.07.2020
Data externarii :14.0372020

33
 Diagnostic la internare: Pancreatita acuta edematoasa
Diagnostic externare: Pancreatita acuta severa cu sindrom de compartiment abdominal
 Situatia familiala si sociala
Situatia familiala: casatorit
Situatie sociala: buna
Conditii de locuit : bune, locuieste cu familia si cei 2 copii la bloc
 Antecedente  heredo-colaterale : mama sanatoasa
Tatal, hepatita
  Antecedente personale:-HVA in copilarie
-consuma alcool ocazional 
- Obezitate in 2000
- crize de litiaza biliara 2011
Istoricul bolii:
 Boala actuală debutează în urmă cu 2 zile cu dureri epigastrice profunde cu caracter colicativ,
iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil siPapaverină;
urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta,meteorism
abdominal, anxietate, transpiratii.
Tratament:
-Montarea sondei nazo-gastrice si aspiratie nazo-gastrică prelungită previn abcesele pancreatice;
-Reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterală totală si reechilibrare
hidro-electrolitică, urmarim diureza si PVC (presiunea venoasă centrală);
-Pentru combaterea socului se administrează solutie NaCl, vit. K, solutii coloide glucozate;
-Medicatie antienzimatică: Trasylol, EAC-Algocalmin 2 f/zi-Refen 2 f a 2 ml/zi-Fenobarbital 1
f/seara-Diazepam 1 f/seara-Perfalgan 2 f/z

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

NEVOIA MANIFESTĂRI DE SURSE DE PROBLEMA DE GRAD DE
FUNDAMENTALĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ
A RESPIRA ŞI A Anxietate
Tahicardie Dificultate in a
AVEA O BUNĂ durere Dependent
Hipotensiune arteriala respira
CIRCULATIE
A BEA ŞI A alimentatie
greturi, varsaturi
MÂNCA Dieta dezechilibrata inadecvata
Dependent
Greturi, varsaturi cantitativ si
calitativ
Constipatie Eliminare
Transpiratii abundente neadecvata
A ELIMINA afectiunea Dependent
Varsaturi
Diureza scazuta
A SE MIŞCA ŞI A Dificultatea in a
mobilitate diminuata Dureri
AVEA O BUNĂ se deplasa Dependent
POSTURĂ si misca
A DORMI ŞI A SE odihna
ODIHNI Insomnii Dureri insuficienta
Dependent
Discomfort abdominal neliniste cantitativ si
calitativ

34
A SE ÎMBRĂCA ŞI Neputinta dureri si dificultate in a se
DEZBRĂCA Durere,tremur mobilitate imbraca si a se Dependent
diminuata dezbraca.
A MENŢINE Febra afectiunea hipertermie
TEMPERATURA hipertermie
CORPULUI ÎN Dependent
LIMITE
NORMALE
A FI CURAT,
ÎNGRIJIT, A dificultate in a-si efectua dureri si mobilate dificultate in
PROTEJA toaleta diminuata autoingrijire
Dependent
TEGUMENTELE
ŞI MUCOASELE
A EVITA
PERICOLE
A COMUNICA Izolare sociala timiditate Comunicare
ineficienta la
nivel afectiv
A ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI

PlAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Durere vie Reducerea voi aplica punga cu gheata pe -voi administra -pacientul
durerii abdomenul pacientului în medicatia prescrisa de numai
vederea reducerii durerii catre prezintadurere
medic:Algocalmin
2f /zi,Refen 2ml 2f/zi
-recoltez sânge
prin punctievenoasă
pentru examenele
delaborator
 -institui sonda nazo-
gastrica pentru
aspiratia
secretiilor  pancreatice
Risc de Reechilibrare -sfatuiesc pacientul sa-si institui solutii pacientul
Deshidratare hidroelectrolit punastomacul in repauz total, perfuzabile laindicatia numai
Datoritătranspira ica si sa nuconsume lichide sau medicului: Vit. B1,B6; prezintadeshid
tiilor abundente acidobazica- altealimente glucoză 5%- ratare
si a vărsăturilor  ameliorareagr -schimb lenjeria de corp si de 1500ml,Solutie
eturilor si a pata pacientului ori de cate ori Ringer-1000 mlSer

35
 estenevoie fiziologic-500
varsaturilor
-efectuez toaleta mlMetoclopramid 5
corporalazilnica ml/zi
-ajut pacientul în -efectuez clisma
timpulvărsăturilor, il intorc in evacuatorieinainte de
decubit lateral interventiachirurgicala,
montez o clisma
evacuatorie

Hipertemie pacientul -asigur un microclimate Administrez tratament Temperature

datorita procesul sa prezinte o corespunzator (caldură 20-21 antitermic si antialgic corporala
uiinflamator temperatura oC,umiditate 40%) la indicatia medicului a pacientului
al pancreasului inlimite -invat pacientul sa Paracetamol 3t/zi este inlimitele
fiziologice practicetehnici de relaxare, Algocalimin 2f/zi fiziologice:T
exercitiirespiratorii inainte =36,6C
de culcare
-intocmesc un orar de
somncorespunzator organismul
ui
-asigur linistea in salon si
creezo atmosfera optima
pentruodihna

Alterarea calitatii asigur un microclimate Administrarea de pacientul prezi

sicantitatii somn corespunzator (caldură 20-21 somnifere si calmante nta un somn
ului datorita C,umiditate 40%) linistit si
durerii -invat pacientul sa odihnit
sianxietatii pacientul sa practicetehnici de relaxare,
aibeun somn exercitiirespiratorii inainte
linistit de culcare
siodihnitor -intocmesc un orar de
somncorespunzator organismul
ui
-asigur linistea in salon si
creezo atmosfera optima
pentruodihna

Postura -sa aibe informez pacientul administrăm la pacientul prezi

inadecvata o postura despreimportanta păstrării indicatiamedicului nta o postura
datorita durerii adecvata unei postureadegvate, analgezice Algocalmin adecvata
violente il ajut sa-si asigure o pozitie 2f /zi
adecvată în pat Refen 2ml 2f/zi
-

36
 -sa nu -respect cu strictete Colaborarea cu echipa pacienta
Risc de
prezintecompl toate regulilede asepsie si medicala nu prezinta
complicatii
icatii petimpul antisepsie inadministrarea complicatii
spitalizarii medicatiei =pregatirea pr
-iau masuri profilactice in eoperatorie
vederea decurge in
imbolnavirilor nozocomiale conditii
-supraveghez functiile vitale optime
sivegetative si le notez in F.O.

- informez pacientul in Administrez medicatia Pacientul

vederearea pauzului digestive, la indicatia medicului accepta mai
sa nuconsume lichide si nici usor
Lipsa alimente inteventiile
-acumulare
de cunostinte - informez despre aplicate preop
decunostine
referitoare la naturainterventiei, necesitatea erator datorita
privindinterve
interventia unei bune pregatiri cunostintelor a
ntiachirurgical
chirurgicala preoperatorii, pozitia adoptata cumulate
a si perioada 
dupa disparitia despre
postoperatorie
efectului anesteziei perioada intra-
- o buna pregatire si postoperato
preoperatorie previne aparitia
incidentelor intimpul
interventiei chirurgicalesi
postoperatorii
- il educ despre
necesitateamobilizarii precoce
in perioada postoperatorie
pentru a prevenicomplicatiile si
efectuarea deexercitii
respiratorii
Risc de infectie -prevenirea masor functiile vitale la Administrarea
a plagii infectiei- fiecare 2 ore si le notezin F.O. medicamentelor -plaga evoluaza
identificarea iar, temperature la fiecare 4 ore prescrise normal si nu
 prompta in si onotez in foaia de prezinta
cazul prezente temperature infectie
i infectiei -respect cu strictetemăsurile de
asepsie in efectuare
tuturor ingrijirilor, în
îngrijirea plăgii postoperatorii-
schimb pansamentulzilnic,
dimineata sirespect măsurile
deasepsie
-urmaresc tuburile dedren si
anunt medical daca apar
modificări deaspect, culoare

37
 adrenajului
-notez în F.O. volumul,aspectul
lichidului scurs

-ajut pacientul sa-sisatisfacă pacientul dupa

Deficit in a se
nevoia indificultate 3 zile post
imbraca si -pacientul să
-îl sfatui sa folosească postoperatorii
dezbraca datorita se
haine lenjere care să-i isi recapata
durerii postopera îmbrace
faciliteze imbrăcarea, independenta
torii singur
dezbrăcarea in satisfacerea
nevoii
Lipsa pacientul -informez pacientuldespre Administrarea pacientul a
de cunostinte,de săacumuleze efecteletratamentului, a dieteisi medicamentelor inteles cât
prinderi pentru cunostintenoi urmările dacă nu lerespectă cu prescrise de important
recuperarea despre strictete Colaborarea cu este
simentinerea recuperaresi -educ pacientul sărenunte la familia, sănătatea lui
sanatatii mentinereasăn obiceiurile psihoterapeutul
ătatii dăunătoare, să încercesă scadă
corporale în greutate
-educ pacientul săefectueze
controale periodice la medic

Evaluare finala
Pacientul în vârstă de 40 ani se internează pe secţia chirurgie în data de 03.07.2020
cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri epigastrice profunde cu caracter colicativ,
iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil siPapaverină;
urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta,meteorism
abdominal, anxietate, transpiratii.
În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit diagnosticul de pancreatita acuta
Datele culese au fost analizate şi interpretate definindu-se problemele de dependenţă,
diagnosticele de îngrijire şi obiectivele. În urma intervenţiilor proprii şi delegate, a tratamentului
şi a regimului alimentar, obiectivele au fost îndeplinite iar  problemele de dependenţă rezolvate
Pe durata spitalizării pacientul nu a avut nici o complicaţie iar în data de 14.07.2020 pacientul
este externat, prezentând o stare generală bună.
Pacientul s-a externat cu următoarele recomandări:
- repaus fizic şi intelectual
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar, baza va fi din glucide uşor digerabile, cu vitamine si proteine
suficiente , cu o cantitate moderata de grăsimi, acestea mai mult de originevegetala.
Verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe

Concluzii

38
 Raportat la efectele pe care pancreatita acută le are asupra fizicului si
psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important. Rolul asistentei este
de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-si mentină sau să-si recâstige sănătatea (sau să-
lasiste în ultimele clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacăar fi
avut capacitate sau cunostintele necesare să îndeplinească aceste functii astfel încâtacesta să-si
recâstige independenta cât mai repede posibil.
Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale
pacientului (cu ajutorul echipei de îngrijire sau singură), ghidându-sedupă un plan de îngrijire
care este în functie de starea pacientului, investigatiile necesarediagnosticării, interventiile
chirurgicale si tratamentul prescris de medic. Acest plan deîngrijire al pacientului poate necesita
o revizuire zilnică sau săptămanală în functie deevolutia stării pacientului.
De la serviciul de internări pacientul cu pancreatită acută este dus în sectia deterapie
intensivă, fapt ce determină cresterea nelinistii bolnavului, al cărui psihic este dejamarcat
de simptomatologia zgomotoasă a bolii (intoleranta alimentară, vărsături, durere).Asistenta
medicală trebuie să caute să linistească bolnavul explicandu-i necesitateasupravegherii
permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilireaconduitei medicale.
Pacientului, o dată cu internarea i se face o serie de explorări utile precizării
diagnosticului, explorări care pot fi traumatizante ( fiziogastroscopia, recoltarea
sangelui prin punctia venoasa) dar care sunt absolute necesare. Asistenta medicală trebuie să
fiealături de pacient, străduindu-se să ii alunge teama, explicându-i necesitatea
si importantaanalizelor 

BIBLIOGRAFIE

39
I. C. Voiculescu - Anatomia si fiziologia omului ,Editia a IV-a Editura Medicală2. Lucretia
Titirca

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoarenevoilor fundamentale 

vol. IEditura Viata Medicala Romandeasca

M. Voiculescu - Medicină Generală,vol. I Editura Medicală

Carol Mózes -Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medicală 1978

I. Acalovski - Manopere si tehnici de terapie intensive -Editura Dacia 1989

F. Ticmeanu- Ingrijiri postoperatorii generale si specific Ediitura Medicală 2001

N. Ranglison -Chirurgie-diagnostic si tratament Editura Medicală 1995

I. Bruckner  Medicina internăvol. II Editura Medicală

Lucretia Titirca -Urgente medico-chirurgicaleEditura Viata MedicalaRomandeasca

Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali 

 
(Manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare)-Editura Viata MedicalaRomandeasca

40