Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere în studiul
Anatomiei Omului
Anatomia omului este ştiinţa care studiază forma şi
structura organismului uman - al organelor şi al sistemelor
sale - şi cercetează legile care reglează dezvoltarea acestuia, în
strânsă corelaţia cu funcţiunile sale şi cu mediul ambiant.
Medial Spre linia mediană a corpului Inima este situată medial faţă de plămâni
Lateral Opus liniei mediane a corpului Urechile sunt situate lateral faţă de nas
Intern (profund) Opus suprafeţei corpului Creierul este situat intern faţă de craniu
Extern (superficial) Spre suprafaţa corpului Pielea este situată extern faţă de muşchi
Clasificare:
- după formă:
stelate, piramidale, piriforme (ex. neuron)
ovale (ex. ovulul)
fusiform (ex.fibra musculara)
turtite (ex. epiteliu de acoperire)
cilindrice, cubice
cu prelungiri (spermatozoidul, neuron)
- după mărime:
mici (ex. trombocite)
medii ex. hematii)
mari (ex. fibra musculară striată)
-după funcţie:
secretori (ex. celulele insulare
B din pancreas)
senzoriale (ex. celulele gustative)
contractile (ex. fibra musculară)etc.
Structura celulei
Există 3 componente principale:
1. Membrana celulară: este de natură lipoproteică, alcătuită din 3
straturi. Ea prezintă o serie de sisteme enzimatice, care realizează schimbul de
substanţe transcelular, determinand incarcarea electrică a acesteia.
2. Citoplasma: are o structură complexă, la nivelul ei desfăşurându-se
principalele funcţii celulare. Aici găsim organite celulare:
→comune (ex.reticul endoplasmatic, mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi,
centromer)
→specifice(neurofibrile, corpi Nissl, miofibrile)
3. Nucleul: este situat deobicei central, insă poate lua şi poziţii
periferice (ex. celula adipoasă). Majoritatea celulelor sunt uninucleate (au 1
nucleu), dar pot fi şi anucleate (0 nuclei-ex. hematia) sau multinucleate (fibra
musculară striată).
Nucleul are rol in:
- depozitarea materialului genetic
- transmitrea informaţiei ereditare
- coordonarea metabolismului celular
ŢESUTURILE
Sunt sisteme organizate ale materiei vii formate din celule similare, care
îndeplinesc în organism aceleaşi funcţii. Celulele sunt unite între ele prin prelungiri
citoplasmatice (desmosomi, hemidesmosomi) sau prin intermediul substanţei
intercelulare.
Clasificare:
1. Ţesutul epitelial: țesutul epitelial de acoperire, țesutul epitelial glandular
și țesutul epitelial senzorial
2. Ţesutul conjuctiv este foarte asemănător ca aspect cu cel epitelial şi este
alcătuit din trei componente principale: celule, fibre conjunctive şi substanţă
fundamentală. Ţesuturile conjunctive in funcţie de consistenţa lor se clasifică in :
Ţesut conjunctiv moale :țesut conjunctiv lax, țesut conjunctiv adipos,
țesut conjunctiv fibros, țesut elastic, țesut reticular.
Ţesut conjuctiv semidur (cartilaginos): intră în structura cartilajelor
(articulare, traheei, de creştere)
Ţesut conjunctiv dur (osos): are rolurile de suport, protecţie şi depozit,
intră in structura scheletului fiind format din celule: osteoblaste, osteocite şi
osteoclaste şi substanţă fundamentală (matrice osoasă)
Anexele pielii :
a.Firul de păr
b.Unghiile
c.Glandele sudoripare
d.Glandele sebacee