Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organismul uman, ca orice ființă vie, există grație corelării fine și perpetue a tuturor
structurilor și proceselor sale, cu scopul realizării funcțiilor acestora. El constituie un sistem
ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Deși majoritatea funcțiilor sunt
îndeplinite de structuri specializate, acestea nu acționează izolat, ci în strânsă dependență de
celelalte.
Prin poziție anatomică normală (PAN) se înțelege poziția care se ia în considerare atunci când
se descriu diferitele elemente anatomice și raporturile dintre ele. Este aleasă prin convenție
internațională și are o deosebită importanță, fiind indispensabilă pentru studiul anatomiei. La
om, este: ortostatism (subiectul stă în picioare) [de fapt, e clinostatism [culcat pe spate], cel
puțin conform prof.dr. Alex Croitoru], toate cele patru membre paralele între ele, privirea
înainte, palmele orientate în față.
Axe
Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de dreaptă ce se poate trasa imaginar în
poziție anatomică normală a subiectului. În cazul omului este dat de vertex și de planul
poligonului de susținere (podeaua).
Planuri
Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu cel mediosagital.
De obicei se folosesc în contexte relative (pentru a indica poziția sau situarea una față de alta
a unor elemente anatomice):
Ca orice organism, și cel uman este alcătuit din unitățile fundamentale ale lumii vii - celulele.
Acestea alcătuiesc țesuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri de țesuturi alcătuiesc
organele. Organele pot fi asociate în sisteme sau aparate pentru îndeplinirea unei funcții.
Capul - conține cea mai mare parte a sistemului nervos central și cei mai importanți
analizatori
Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelviană) și superioare (legate de trunchi
prin centura scapulară).
Aceasta este o împărțire grosieră, strict morfologică. Din punct de vedere atât anatomic cât și
funcțional, organismul uman a fost organizat în sisteme și aparate. Diferența dintre sistem și
aparat nu este foarte clară, asupra acestui subiect existând destule confuzii și controverse. De
foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime. Discriminarea între sistem și aparat se face pe
baza faptului că sistemul conține structuri cu aceeași origine embriologică, pe când aparatul
are părți de origine embriologică diferită, dar și acest lucru este discutabil. De exemplu:
sistemul nervos este în totalitate derivat din ectoderm, pe când aparatul respirator are cea mai
mare parte de origine endodermală, dar și segmente derivate din ectoderm. În raport de
categoria de funcții pe care o deservesc, la om și la toate mamiferele există următoarele
aparate și sisteme1,2:
Aparatul respirator
Aparatul digestiv
Aparatul circulator
Aparatul excretor
Viscere: toracice (inima, plămânii, vasele mari, căi respiratorii, timusul, eventual segmentul
supradiafragmatic al tubului digestiv) și abdominale (restul tubului digestiv, glandele anexe
acestuia - ficat, pancreas, peritoneul, organe retroperitoneale - rinichi, căi urinare etc.)
Vezi și
Medicină
Sistemul muscular
Sistemul osos
Bibliografie
Victor Papilian. Anatomia omului. Volumul I – Aparatul locomotor. Ediția a XI-a, revizuită
integral de prof. univ. dr. Ion Albu. Editura ALL, 2006
Legături externe
10 organe de care nu mai avem nevoie, 2 decembrie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă
10 particularități care fac din fiecare dintre noi o ființă unică, 5 august 2012, Descoperă
Cu cărțile pe față - despre limitele organismului nostru, 20 august 2012, Nicu Pârlog,
Descoperă
[ascunde]
v•d•m
Cap
Ureche · Față (Obraz · Ochi · Gură · Nas) · Frunte · Mandibulă · Scalp · Tâmplă ·
Ceafă ·
Gât
Bust · Abdomen (Ombilic · Cordon ombilical) · Spate · Cutie toracică · Torace · Sân ·
Pelvis (Organe sexuale)
Membre
Membre superioare
Membre inferioare
Picior