Anatomia umana

Anatomia umană este ramura anatomiei care studiază alcătuirea corpului uman.
Organismul uman, ca orice ființă vie, există grație corelării fine și perpetue a tuturor
structurilor și proceselor sale, cu scopul realizării funcțiilor acestora. El constituie un
sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Deși majoritatea
funcțiilor sunt îndeplinite de structuri specializate, acestea nu acționează izolat, ci în
strânsă dependență de celelalte.
Convenții și terminologie folosite în
anatomie[modificare | modificare sursă]
Poziția anatomică normală[modificare | modificare sursă]
Prin poziție anatomică normală (PAN) se înțelege poziția care se ia în considerare atunci
când se descriu diferitele elemente anatomice și raporturile dintre ele. Este aleasă prin
convenție internațională și are o deosebită importanță, fiind indispensabilă pentru
studiul anatomiei. La om, este: ortostatism (subiectul stă în picioare) [de fapt,
e clinostatism [culcat pe spate], cel puțin conform prof.dr. Alex Croitoru], toate cele patru
membre paralele între ele, privirea înainte, palmele orientate în față.
Axe[modificare | modificare sursă]

 Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de dreaptă ce se poate trasa
imaginar în poziție anatomică normală a subiectului. În cazul omului este dat de
vertex și de planul poligonului de susținere (podeaua).
 Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la stânga și perpendiculare pe cel
longitudinal.
 Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-dorsal) și sunt perpendiculare
pe cel longitudinal.
Planuri[modificare | modificare sursă]

 Planul mediosagital (median sau al simetriei bilaterale) - planul determinat de

ombilic și de axul longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal și sagital.
Prin intersectarea cu suprafața corpului determină pe aceasta linia mediană
anterioară și posterioară.
 Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu cel
mediosagital.
 Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu fruntea în PAN.
 Planuri transversale (orizontale) - toate planurile perpendiculare pe axul
longitudinal.
Termeni de direcție și de poziție[modificare | modificare sursă]
De obicei se folosesc în contexte relative (pentru a indica poziția sau situarea una față de
alta a unor elemente anatomice):

 Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.

 Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.
 Anterior sau frontal - în fața unui plan frontal.
 Posterior sau dorsal - în spatele unui plan frontal.
 Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat de trunchi.
 Distal - doar pentru membre: [mai] depărtat de trunchi.
 Lateral - [mai] depărtat de planul mediosagital.
 Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital.
 Volar - spre fața palmară a mâinii.
 Plantar - spre talpă.
Organizarea generală a organismului
uman[modificare | modificare sursă]
Ca orice organism, și cel uman este alcătuit din unitățile fundamentale ale lumii vii
- celulele. Acestea alcătuiesc țesuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri
de țesuturi alcătuiesc organele. Organele pot fi asociate în sisteme sau aparate pentru
îndeplinirea unei funcții.
Corpul uman este alcătuit din următoarele părți majore:
Capul - conține cea mai mare parte a sistemului nervos central și cei mai
importanți analizatori
Gât - realizează legătura dintre cap și trunchi
Trunchi - conține cavitatea toracică și pe cea abdominală, cu viscerele din acestea
Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelviană) și superioare (legate de
trunchi prin centura scapulară).
Aceasta este o împărțire grosieră, strict morfologică. Din punct de vedere atât anatomic
cât și funcțional, organismul uman a fost organizat în sisteme și aparate. Diferența
dintre sistem și aparat nu este foarte clară, asupra acestui subiect existând destule
confuzii și controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime. Discriminarea
între sistem și aparat se face pe baza faptului că sistemul conține structuri cu aceeași
origine embriologică, pe când aparatul are părți de origine embriologică diferită, dar și
acest lucru este discutabil. De exemplu: sistemul nervos este în totalitate derivat
din ectoderm, pe când aparatul respirator are cea mai mare parte de
origine endodermală, dar și segmente derivate din ectoderm. În raport de categoria de
funcții pe care o deservesc, la om și la toate mamiferele există următoarele aparate și
sisteme1,2:

 Pentru funcțiile de nutriție:

 Aparatul respirator
 Aparatul digestiv
 Aparatul circulator
 Aparatul excretor

 Pentru funcțiile de relație:

Sensibilitatea: sistemul nervos; organele de simț; glandele endocrine.
Locomoția: sistemul osos; sistemul muscular.

 Pentru funcția de reproducere:

 aparatul genital masculin format

din testicule, epididim, canale deferente, canal
ejaculator, scrot, penis și prostată și aparatul genital
feminin format din ovare, trompe
uterine, uter, vagin și vulvă.

 Componența aparatelor și sistemelor:

o Aparatul respirator este format din plămâni și căile respiratorii superioare (cavitate
nazală, faringe, laringe, trahee și bronhii).
o Aparatul digestiv este alcătuit din tub digestiv (cavitate
bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire și intestin gros), și din glande
digestive anexe (pancreas, ficat, glande salivare).
o Aparatul cardiovascular este compus din: inimă, vase de
sânge (artere, capilare, vene, vase limfatice, sânge, lichid interstitial, limfă.
Sângele are in componența sa plasmă și elemente figurate
(eritrocite, leucocite, trombocite numite și plachete sanguine).
o Aparatul excretor este alcătuit din: rinichi și căile urinare (uretere, vezică
urinară și uretră).
1
Denumirile de aparate sau sisteme pentru fiecare element
reprezintă formulele împământenite în limba română. În prezent se
tinde către eliminarea termenului "aparat", din cauza literaturii
de specalitate în limba engleză, care nu îl utilizează.
2
Acestea sunt sistemele și aparatele descrise clasic în
învățământul preuniversitar românesc. În afară de
acestea, tratatele de specialitate mai descriu și alte entități:
Sistemul tegumentar, Sistemul circulator limfatic (separat de
cel cardiovascular), sistemul imunitar s.a.