Păsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care

constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică,
o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor.
Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până
la 2,8 m (struțul). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de
jumătate sunt cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de
specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-
elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea
de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv
la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul
respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au
evoluat în continuare pentru înot.
Păsările sunt un grup de dinozauri teropozi cu pene și constituie singurii dinozauri vii. La
fel, păsările sunt considerate reptile în sensul cladistic modern al termenului, iar rudele
lor cele mai apropiate în viață sunt crocodilienii. Păsările sunt descendenți
ai avialae primitivi (ai căror membri includ Archaeopteryx) care au apărut pentru prima
dată în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani în China. Conform dovezilor ADN,
păsările moderne (Neornithes) au evoluat în Cretacicul mijlociu până în Cretacicul târziu
și s-au diversificat dramatic în jurul perioadei de extincție din Cretacic-Paleogen, acum
66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți dinozaurii non-aviari.
Comunicarea dintre păsări este variabilă și poate implica indicii vizuale, apeluri și
cântece. Unele emit o mare diversitate de sunete și se remarcă prin inteligența lor și prin
capacitatea de transmitere culturală a cunoștințelor către noile generații. Marea
majoritate a speciilor de păsări sunt monogame din punct de vedere social (dar nu
neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de reproducere la un moment dat, uneori
pentru ani de zile, dar rar pentru toată viața. Alte specii au sisteme de reproducere care
sunt poligamice (un mascul cu multe femele) sau, rareori, poliandrice (o femelă cu mulți
masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care sunt fertilizate prin
reproducere sexuală. Majoritatea păsărilor au o perioadă extinsă de îngrijire părintească
după eclozare.