Paleontologia insectelor

Efectuat: Malai Ana

 Clasa Insecta
• Insectele reprezintă cel mai numeros și mai
dinamic grup de animale de pe Terra.
Numărul total de specii este dificil de estimat
din cauza faptului că anual se descriu un
număr mare de specii, iar întinse zone ale
globului sunt practic neexplorate din punct
de vedere al entomofaunei. Cifrele avansate
de diverșii specialiști variază între 5 și 100 de
milioane de specii, cele mai multe trăind în
zonele tropicale și ecuatoriale ale globului.
 Morfologia

Insectele se remarcă printr-o tagmatizare foarte

clară a corpului. Astfel, indiferent de ordin, se
pot distinge în mod clar cele trei regiuni - capul,
toracele și abdomenul.
În mod primitiv, insectele au aripi alungite - modelul
cel mai apropiat de tipul primitiv îl constituie
aripile de la odonate - alcătuite aproape exclusiv
din câmp remigian. Ulterior, în cursul evoluției s-au
diferențiat campurile anal și jugal - începând cu
insectele ortopteroide - care au lărgit considerabil
aripa. La diptere apar două formațiuni alare
situate dincolo de câmpul jugal, denumite scvama
și alulla, formațiuni care ar putea da naștere în
viitor la campuri alare noi.
 Subclasa Apterygota
Include un număr relativ mic de specii primitive - circa 4700 – aparținând unui
grup foarte vechi, cunoscut cu fosile înca din devonianul mijlociu. Aceste
insecte se caracterizează prin lipsa primară a aripilor, care apar abia la insectele
superioare. Lipsa primară a aripilor este corelată la apterigote cu dezvoltarea de
tip ametabol, prezenta unor resturi de apendice abdominale, sistem respirator
trahean primitiv (organizat sub formă de tufe de "trahei"; de asemenea,
primitivitatea se reflectă în alcătuirea aparatului digestiv și a celui reproducător.
            În ceea ce privește subimparțirea grupului, aceasta categorie de insecte se
caracterizează prin diferențierea modului de plasare al aparatului bucal, care
poate fi sau nu protejat de un pliu al capsulei cefalice. Apterigotele care au
aparatul bucal protejat au fost grupate în supraordinul Endognatha (Entotropha)
iar cele cu aparatul bucal neprotejat în supraordinul Ectognatha (Ectotropha).
Din primul supraordin fac parte trei ordine - Collembola, Protura și Diplura iar
din al doilea un singur ordin Thysanura.
 Subclasa Pterygota
            Cuprinde insectele aripate, cu toate ca unele grupe de pterigote își pierd în
mod secundar aripile, ca urmare a adaptărilor la anumite moduri de viață.
            Pterigotele actuale derivă din paleodictiopterele paleozoice și se
caracterizează prin dezvoltarea completa a sistemului trahean, a tuburilor
Malpighi, lipsa apendicelor abdominale, prezenta a 12 segmente abdominale (11
segmente și un telson), dezvoltarea prin metamorfoză și, caracterul cel mai
important, prezenta aripilor.
Sectiunea Palaeoptera
            În acest grup sunt incluse trei supraordine, din care primul în întregime fosil.
Grupul a avut o mare dezvoltare în trecut, dominând mediul terestru în carbonifer.
În prezent, grupul este în regres evolutiv, fiind reprezentat prin puține specii.
            La paleoptere, aripile se caracterizează prin nervațiunea în rețea, iar în
repaus poziția lor este de-o parte și de alta a corpului, perpendicular pe axa
longitudinală. Aripile anterioare nu le acoperă niciodată pe cele posterioare. Un
singur grup - efemeropterele – își pot ridica în repaus aripile deasupra toracelui,
dar nici în acest caz aripile anterioare nu le acoperă pe cele posterioare. Aparatul
bucal al paleopterelor este de tip masticator la formele actuale, iar dezvoltarea are
loc prin metamorfoză incompletă.
 Evoluția și filogenia artropodelor
      Grupul dominant al lumii vii actuale, artropodele se
dovedesc a fi un grup destul de ușor de urmărit în decursul
timpului. Exoscheletul chitinizat sau calcificat s-a păstrat în
bune condiții atât pentru formele acvatice și pentru cele
terestre, și din motive lesne de înțeles, paleontologii care au
studiat artropodele fosile nu au avut de înfruntat problemele
pe care le pune studiul vertebratelor, la care scheletul este
intern.
     Prezenta aceluiași exoschelet de natură chitinoasă, ca și
năpârlirea, indică în mod clar legătura artropodelor cu
celelalte încrengături grupate împreună în diviziunea
Ecdysozoa - animale care năpârlesc - parartropodele,
kinorinhii, priapulidele, gastrotrichii, nematodele și
gordiaceele.
 Studiile de anatomie comparată, de embriologie și
de paleontologie au fost confirmate și de cercetările moderne de biologie
moleculară, care, chiar daca nu validează ipoteza că precursorii artropodelor au fost
anelide, indica faptul ca anelidele si artropodele au avut strămoși comuni. Una
dintre cele mai interesante dovezi în acest sens este descoperirea faptului că toate
structurile care "proeminează" în afara corpului, și care de regulă servesc la
deplasare - parapodele anelidelor, "picioarele" tardigradelor și onicoforelor,
apendicele articulate ale artropodelor, membrele tetrapodelor, ampulele ascidiilor,
chiar și picioarele ambulacrare ale echinodermelor - se dezvoltă în ontogeneză ca
urmare a acțiunii unor gene de același tip. În plus, gene de tip similar se întâlnesc
la nematode - grup care nu prezintă expansiuni tegumentare, ceea ce sugerează că
aparatul genetic care în prezent controlează dezvoltarea unei întregi panoplii de
apendici este mult mai vechi decât apariția apendicilor în sine.
O problemă aparte o reprezintă grupele de organisme din mările
paleozoicului timpuriu, care au o serie de trasături de tip
artropodian, fără a putea fi însă încadrate între încrengăturile
actuale. Astfel de grupe sunt reprezentate de animale
ca Opabinia, Anomalocaris și altele, al căror loc în arborele
filogenetic al nevertebratelor este în continuare neclar. Ar putea fi
vorba și în acest caz de ramuri care nu au corespondent în prezent
și care nu au dat urmași direcți, aparținând unei faune în care
artropodele tipice nu apăruseră deja. Oricum, aceste tipuri erau
deja specializate, ceea ce exclude aproape din start orice ipoteză
care le-ar pune la bază altor grupe. Ne aflăm și în acest caz în fața
unor "variante" care reprezentau rezultatul unui proces de
evoluție îndelungată, filiația lor dispărând în negura timpului.
MulȚumesc
pentru
atenȚie!!!