CLASA AVES

Cuprinde pasarile care sunt vertebrate tetrapode homeoterme, adaptate la

deplasarea prin zbor. Membrele lor anterioare sunt transformate in aripi, iar pozitia lor
este bipeda. Picioarele au 4 segmente, unul aparut prin fuzionarea tarsienelor distale cu
metatarsienele proximale. Corpul este acoperit cu pene, structuri caracteristice acestei
clase, si este lipsit de glande. Falcile sunt acoperite de un cioc. Sistemul locmotor
prezinta adaptari pentru zbor (carena pe stern, dezvoltarea musculaturii aripilor si a
muschilor pectorali, sudarea vertebrelor din regiunile dorsala, lombara si sacrala, oase
pneumatice). Sistemul nervos prezinta telencefalul extrem de bine dezvoltat, in legatura
cu viata complexa pe care aceste animale o duc. Urechea prezinta ureche interna, media
si esterna, sub foirma unui conduct auditiv scurt. Ochiul este fix in orbite, iar imobilitatea
lui este compensata de marea mobilitate a capului si gatului. Suprafata respiratorie a
plaminilor este formata din tuburi mici, numite bronhiole respiratorii. O parte din bronhii
se prelungesc in afara plamanilor, alcatuind sacii respiratori, structuri implicate in
respiratie. La nivelul traheei prezinta o structura numita siringe sau sirinx, implicat in
modularea sunetelor. Inima este tetracamerala, iar carja aortica stanga dispare. Sistemul
venos este de tip cav. Aparatul excretor este de tip metanefros. Pasarile sunt ovipare,
ouale fiind telolecite, cu coaja calcaroasa. De regula este functional doar ovarul stang.
Pentru dezvoltare este nevoie de clocirea oualor.
Clasa Aves se imparte in doua subclase:
 Subclasa Archaeornithes si
 Subclasa Neornithes

Subclasa Archaeornithes cuprinde pasari din Jurasicul superior. Ele aveau atat
caractere reptiliene cat si caractere aviene:
1. caractere reptiliene: coada lunga, in care intra coloana vertebrala
formata din 20-30 vertebre. Pe fiecare vertebra era prinsa cate o pereche
de pene caracteristice cozii. Prezentau dinti pe falci si stern abdominal.
Oasele metacarpiene si metatarsiene nu erau sudate intre ele. Peroneul
era lung cat tibia.
2. caractere aviene: clavicule sudate la capat, membre anterioare
transformate in aripi, oasele pubis cu niste apofize anterioare, corpul
acoperit cu pene
Subclasa Neornithes cuprinde doua supraordine:
1. supraordinul Paleognathes cu strutii in sensul larg si tinamii
2. supraordinul Neognathes cu celelalte pasari actuale

Supraordinul Paleognathes cuprinde pasari la care bolta palatina pastreaza cateva

caractere reptiliene, incapabile de zbor, fara carena pe stern.
ORDINUL STRUTHIONIFORMES cuprinde strutii si pasarile kiwi.
Familia Struthionidae cuprinde strutii africani. Sunt cele mai mari pasari, putand
ajunge la inaltimi de 2.8 m si greutati de peste 150 kg.
Struthio camelus are picioarele prevazute doar cu doua degete (al III-lea si al IV-
lea) catul este lung, capul mic. Picioarele, capul si gatul sunt golase. Aripile prezinta
gheare la degetele al II-lea si al III-lea. Penele sunt lungi, negrele si albe la mascul si
brun-cenusii la femele. Vazul, mirosul si auzul sunt bine dezvoltate. Siringele lipseste.
 Regimul de hrana este vegetal. Este o pasare poligama la care femelele depun
ouale intr-un singur cuib. Femelele clocesc ouale ziua, urmand ca masculul sa le
cloceasca noaptea. Ouale sunt mari (15-25 cm) si au o greutate de 1.5 kg.
Este important pentru carne, poentru pene si ca animal de paza la turmele de oi.

Strutul african Strut american

Familia Rheidae cuprinde strutii americani sau nandu. Sunt mai mici decat cei
africani si au trei degete la picioare (II, III, IV). Penajul are culoare brun-cenusie, iar
penele de la nivelul aripilor nu sunt ornamentale. Gatul este acoperit de pene. Siringele
este prezent. Au regim de hrana omnivor, consumand atat material vegetal cat si animal
(scorpioni, lacuste, serpi, paianjeni). Sunt specii poligame la care masculul ingijeste
ponta si puii tineri.
Reprezentanti: Rhea pennata si Rhea americana
Familia Casuariidae cuprinde strutii australieni sau casuarii. Ei au picioare
prevazut cu trei degete, capul acoperit de o casca frumos colorata, aripile sunt mici, iar
penajul cozii si al aripilor lipseste. Penele corpului prezinta pene secundare la fel de lungi
ca si cea principala. Sunt pasari solitare, in principal vegetariene, dar consumand si
elemente de natura animala.
Casuarius casuarius traieste in padurile din Australia si Noua Guinee.
Familia Dromaiidae cuprinde pasarile emu din Australia.
Dromaius novaehollandiae, pasarea emu, prezinta 3 degete la membrele
posterioare, iar capul si gatul sunt acoperite de pene. Penele corpului prezinta dublu rahis.
Este specie poligama la care masculul pazeste ponta si ingrijeste progenitura. Are regim
de hrana omnivor.

Cazuar Pasarea emu

Familia Apterygidae cuprinde pasarile kiwi. Sunt pasari nocturne, mici, la care
ciocul este lung si prevazut cu nari la capatul sau (caracter unic la pasari). Capul si gatul
sunt mici si acoperite cu pene. Penele aipilor si cozii lipsesc. Picioarele prezinta 4 degete.
Regimul de hrana este insectivor, dar consuma si seminte. Ambele ovare sunt
functionale. Sunt pasari monogame care formeaza cupluri pe viata. Ouale sunt mari (o
femela de pana in 2 kg greutate depun oua de 450 g greutate individuala)

Pasarea kiwi

Supraordinul Neognathes sunt pasari bune zburatoare, care prezinta carena pe

stern.
ORDINUL PROCELLARIIFORMES
Cuprinde parai marine excelente zburatoare, care vin pe uscat doar la reproducere.
Au aripile lungi si unguste. Ciocul este format din mai multe piese si prezinta varful
incovoiat in jos, potrivit pentru prinderea pestilor, iar narile sunt dispuse la capatul unor
tuburi. Picioarele au palmatura la degetele anterioare. Sunt raspandite cu precadere in
emisfera sudica. Cuiburile si le construiesc pe stanci sau in gropi sapate de femele.
Perechile sunt persistente. Ouale sunt clocite alternativ de cei doi parteneri. Puii sunt
nidicoli.
Familia Diomedeidae cuprinde albatrosii, pasarile cu cea mai mare anvergura.
Diomedea exulans are anvergura aripilor de peste 3 m. Penajul este alb cu penele aripilor
negre. Tuburile narilor sunt departate intre ele
Familia Procellariidae cu Puffinus puffinus (frutunarul) care ne viziteaza si nou
uneori tara. Au narile dispuse la capatul unui tub separat in doua de un sept.

Diomedea exulans Puffinus puffinus

ORDINUL SPHENISCIFORMES (IMPENNES)
Cuprinde pinguinii, pasari care traiesc doar in emisfera sudica. Acestia au corp
turtit dorso-ventral, alb ventral si negru dorsal, dispus vertical. Aripile sunt mici si
incapabile de zbor, dar folosite la inot (caz unic la pasari). De aceea carena inca se mai
apstreaza. Picioarele sunt scurte, iar pinguinii calca nu numai pe degete, ci si pe tarso-
metatars. Prezinta membrana interdigicatal la toate cele patru degete. Ciocul este format
din mai multe piese. Oase nu sunt pneumatice. Pinguinii depun1-2 oua. La speciile mari,
ouale sunt tinute pe degete si acoperite de un pliu tegumentar. Puii sunt nidicoli, acoperiti
de puf, insa orbi. Formeaza colonii mari
Familia Spheniscidae. Aptenodytes forsteri, pinguinul imperial atinge 1.2 m si
Spheniscus mendiculus, singurul pinguin care traieste in insulele Galapagos.

Aptenodytes forsteri Spheniscus mendiculus

ORDINUL PHOENICOPTERIFORMES
Cuprinde flamingii. Acestia au atat caractere de picioroange (gat si picioare
lungi,) cat si de anseriformes (structura lamelirostra a ciocului, palmatura degetelor). Se
considera ca sunt indeaproape inrudite, insa, cu anseriformele, de vreme ce un oarazit
exclusiv al acestora se intalneste si pe flamingi. Ciocul este curbat de la mijloc cu falca
superioara mai mare decat cea inferioara. Penajul este roz datorita bacteriilor acvatice si a
beta carotenului continut de crustaceii cu care se hranesc. Consuma si alge albastre-verzi.
Sunt monogame, puii sunt nidicoli si ingrijiti de ambii parinti. Fomreaza colonii de mii de
indivizi.
Familia Phoenicopteridae. Phoenicopterus (Phoenicoparrus) roseus este
raspandit in sudul Europei, parte din Africa si sud-vestul Asiei.

Phoenicopterus roseus Megapodius Vultur gryphus

ORDINUL GALLIFORMES vezi LP+
Familia Megapodidae cuprind pasarile de gunoi. Acestea traiesc in Australia si-
si depun ouale in cuiburi construite pe gramezi de gunoi aflate in putrefactie. Caldura
degajata determina dezvoltarea oualor. Parintii au la nivelul ciocului corpusculi
termosensibili cu care sesizeaza diferentele de temeperatura de pana la 0.1 grade,
redistribuind ouale in cuib pentru a evita supraincalzirea sau racirea acestora.
Ca reprezentant: Megapodius sp.
ORDINUL FALCONIFORMES vezi LP+
 Familia Cathartidae. Cuprinde vulturii si condorii Lumii Noi. Desi initial ei au
fost plasati ca familie in cadrul ordinului Falconiformes, studii genetice au dovedit ca
rapitoarele de zi din Lumea Veche ar putea sa nu fie indeaproape inruditi cu condorii, iar
asemanarile sa fie rezultatul unei evolutii convergente.
Sunt pasari mute, cu capul si gatul golase, aripile lungi, late si rotunjite, picioarele
au gheare nu foarte puternice. Se hranesc cu mortaciuni. Au obiceiul de a urina pe
picioare in vederea racoririi.
Ca reprezentanti: Vultur gryphus din Anzi si Sarcoramphus papa din sudul
Mexicului si nordul Argentinei
Familia Sagittariidae cuprinde serparii. Sagittarius serpentarius are 1.2 m
inaltime, picioarele si gatul alungite, coada lunga si pene ornamentale cu aspect de mot
pe cap. Isi construieste cuiburi in copaci. Traieste in Africa si se hraneste cu soparle, serpi
veninosi si mamifere mici.

Sagittarius serpentarius Alca torda

ORDINUL ALCIFORMES inclus acum in CHARADRIIFORMES
Alcele sunt pasari exclusiv marine, inrudite cu lariformele (pescarusii). Ei sunt
buni scufundatori si inotatori dar zboara si se deplaseaza pe uscat cu greutate.
Au corpul robust, gat scurt, cap mare, aripis curte si unguste, coada scurta, iar
picioarele, prevazute cu membrana interdigitala la degetele anterioare, sunt dispuse mult
posterior, dand corpului o postura verticala pe uscat. Cand se odihnesc se sprijina pe tarso
metatars si pe coada. Penajul este negru dorsal si alb ventral. Ciocul este comprimat
lateral cu marginile ascutite.
Isi construiesc cuiburi primitive pe stanci goale si prapastioase, de aceea oul lor
este piriform (pentru a nu se rostogoli).
Alcele sunt pasari gregare care pescuiesc si clocesc in colonii mari, fiind
raspandite pe coastele Oceanului Inghetat de nord, ale Marii Nordului si in nordul
Oceanelor Pacific si Atlantic. Se hranesc cu pesti si moluste.
Familia Alcidae. Alca torda, alca mica, este raspandita pe coastele nordice ale
Oceanului Atlantic.
ORDINUL PSITTACIFORMES
Cuprinde papagalii, pasari arboricole cataratoare mari, mijlocii sau mici la care
penajul nu are culori irizante. Ca o adaptare la viata arboricola prezinta zigodactilie.
Ghearele sunt ascutite si mult incovoiate. Aripile sunt relativ mici, papagalii fiind slab
zburatori. Ciocul este curbat cu falca superioara mai lunga decat cea inferioara si capabil
de a efectua miscari atat pe verticala cat si pe orizontala pentru spargerea semintelor si
fructelor cu coaja tare. Aceasta mobilitate este datorata faptului a ciocul este articulat
doar la osul frontal nu si la celelalte oase ale craniului. Sunt capabili de a reproduce
cuvinte sau cantecul alto pasari. Glasul lor este strident. Sunt galacioase, traind in colonii.
 Se hranesc cu seminte, uneori dand iama in culturi si producand pagube mari.
Isi construiesc cuiburi in scorburi, iar puii sunt nidicoli.
Sunt raspanditi in Merica de Sud si insulele Oceanului Pacific.
Familia Psittacidae. Ara macao, aracanga, este o specie sud-americana
Familia Psittaculidae. Melopsittacus udulatus (perusul), originar din Australia,
este crescut in colivii.

Ara macao Perus Apus apus

ORDINUL APODIFORMES
Este un ordin heterogen de pasari forte bune zburatoare, cu segmentul distal al
aripilor foarte lung comparativ cu celelalte doua segmente. Penele aripilor implicate in
mecanica zborului sunt bine dezvoltate, ca si muschii pectorali. Picioarele sun tscurte si
slabe. Puii sunt nidicoli.
Familia Apodidae cuprinde insectivore mici adaptate la prindere insectelor din
zbor. Corpul este alungit, aripile au aspect de lama de coasa, coada este bifurcata.
Picioarele sunt atat de scurte incat aceste pasari nu pot merge pe sol. Ciocul este scurt si
lat la baza, cu deschiderea mare. Isi construiesc cuiburi in scorburi de arbori sau in
crapaturi de stanci si ziduri.
Apus apus drepneaua neagra are gusa alba si este oaspete de vara comun la noi.
Collocalia sp isi fac cuiburi din saliva. Din cuib localnicii fac sup. Triesc in
apropierea pesterilor de pe tarmul Oceanelor Indian si Pacific si se orienteaza cu ajutorul
ecolocatiei.

Collocalia esculenta Mellisuga helenae Patagona gigas

Familia Trochilidae cuprinde pasarile colibri. Dimensiunile lor variaza de la cele
ale unei randunele la cele ale unui bondar. Corpul este alungit, coada este lunga, ciocul
lung, cu limba despicata in doua jumatati ce se apropie formand un tub cu ajutorul caruia
sug nectarul din flori, participand, astfel, la polenizare (exista chiar specii de colibri
specializate pe anumte specii de flori). Penajul este dur cu culori vii si stralucitoare. Au
zbor vibrant (50 batai/secunda si o viteza de 15m/s), fiind capabili de a zbura atat inainte
si lateral cat si pe loc sau inapoi. Muscultarura pectorala este cea mai bine dezvoltata.
Inima le bate de 1260 ori/min
 Isi construiesc cuiburi in arbori. Traiesc in America de Sud si centrala si putine in
America de Nord.
Mellisuga helenae este cel mai mic reprezentant, avand 5 cm si cantarind doar
1.6-1.8 g, iar oul sau 0.2g.
Patagona gigas este cel mai mare reprezentant, avand 21.5 cm lungime si 24 g
greutate.
ORDINUL CORACIADIFORMES
Este un ordin heterogen care cuprinde pasari arboricole sau cataratoare. Au capul
mare cu cioc puternic, picioare scurte, penaj tare si frumos colorat. Cuibaresc in arbori,
crapaturi de stanci si ziduri, in galerii sapate in maluri. Puii sunt nidicoli. Sunt
insectivore, dar consuma si moluste, viermi, pesti, amfibieni si chiar material vegetal.
Familia Coraciadidae. Cuprinde pasari de dimensiuni mijlocii, cu degetele
picioarelor libere. Pene dure, culcate pe corp, viu colorate. Coracias garrulus,
dumbraveanca, este o pasare calatoare raspandita si la noi.

Coracias garrulus Merops apiaster Alcedo atthis

Familia Meropidae. Cuprinde pasari mici cu picioare scurte, cu degete
concrescute la baza, iar gheara degetului 3 mai mare decat cea a degetului 1. Corpul este
alungit, aripile sunt lungi si ascutite, iar coada este lunga. Ciocul este ascutit, curbat in
jos, subtire. Merops apiaster, prigoria, este o pasare calatoare frecventa la noi in tara,
care-si sapa cuiburi in malurile abrupte.
Familia Alcedinidae. Cuprinde pasari mici cu coada si aripi scurte, cioc conic,
drept si lung. Degetele anterioare sunt concrescute la baza. Zborul este sacadat. Cuibaresc
in crapaturi de stanci, scorburi sau maluri si se hranesc cu moluste, insecte, mormoloci.
Alcedo athis, pescarusul albastru, este sedentar la noi.
ORDINUL BUCEROTIFORMES
Cuprinde păsări răspândite în Africa, Asia și Noua Guinee. Ciocul este puternic și
foate dur, uneori dublat de o cocoașă. Masculii sunt evident mai mari decât femelele.
Familia Upupidae. Prezinta gheara degetului posterior mai lunga decat cea a
degetului 3. cuibaresc in scorburi. Upupa epops (pupaza) prezinta un smoc de pene
ornamentale pe cap. Nus-i curata cuibul de dejectii, acesta devenind urat mirositor, ca un
mod de a alunga dusmanii.
Familia Bucerotidae. Cuprinde pasari de dimensiuni mijlocii sau mari raspandite
in zonele tropicale din Africa, Asia si arhipelagurile Oceanului Pacific. Au ciocul enorm,
puternic incovoiat in jos, cu mandibula superioara prevazuta cu o cocoasa cornoasa.
Greutatea ciocului este sustinuta de o musculatura a gatului foarte bine dezvoltata si de
fuzionarea primelor două vertebre cervicale.
La reproducere, masculul isi zideste partenera si ouale, lasand o fanta pe unde
hraneste femela si puisorii aparuti dupa ecloziune.
 Reprezentanti: Buceros rhinoceros si Buceros bicornis.

Upupa epops Buceros bicornis Rhamphastos toco

ORDINUL PICIFORMES vezi LP+
Familia Rhamphastidae cuprinde pasari cataratoare cu o infatisare curioasa.
Ciocul este mai lung decat capul si tot atat de inalt ca acesta. Mandibulele sunt viu
colorate si au marginile dintate si taioase. Cuibaresc in scorburi si se hranesc cu insecte si
fructe. Scot strigate ascutite.
Sunt raspanditi in padurile din America de Sud.
Reprezentant: Rhamphastos toco, tucanul.
Familia Indicatoridae. Cei mai multi reprezentanti ai familiei sunt raspanditi in
Africa tropicala. Ele isi depun ouale in cuibul altor specii de pasari. Au obiceiul de a
conduce pe om spre cuiburile cu miere ale albinelor din a caror faguri se hranesc cu larve.
Reprezentant: Indicator indicator.
ORDINUL PASSERIFORMES
Familia Hirundinidae. Sunt pasari insectivore mici, adaptate la prinderea
insectelor din zbor. Ciocul este scurt, cu baza lata si acoperita cu vibrize, deschiderea
gurii este foarte larga. Aripile sunt lungi, inguste si ascutite, iar coada este bifurcata.
Penajul este intunecat dorsal si deschis ventral, cu culori lucioase. Isi construiesc cuiburi
din lut cimentat cu saliva si intrait cu fire de iarba, lipit de cornisele zidurilor. Au cantec
placut. Puii sunt nidicoli.
Delichon urbica (lastunul de casa) si Riparia riparia (lastunul de mal) sunt pasari
calatoare comune la noi.
Hirundo rustica (randunica) are capul negru si gusa rosie, iar coada este bifurcata.

Indicator indicator Delichon urbica Hirundo rustica

Familia Menuridae cuprinde pasarile lira. Exista un dimorfism sexual, masculul
avand un penaj mai frumos. Coada este prevazuta catre exterior cu 2 pene lungi si curbate
in forma literei S care incadreaza alte pene cu barbe rare. Feelele au penele cozii
asemanatoare intre ele. Sunt foarte bune imitatoare.
Depun un singur ou. Traiesc in Asutralia.
Menura novaehollandiae – pasarea lira.
 Familia Paradisaeidae cuprinde pasarile paradisului. Sunt pasari la care exista
dimorfism sexual, masculul avand pene ornamentale lungi, deosebit de frumos colorate,
motiv pentru care au fost intens vanate. De aceea, majoritatea speciilor au statut de specii
protejate. Traiesc in paduri unde se hranesc cu fructe sau artropode. Majoritatea speciilor
sunt cantonate in Noua Guinee care este considerata “terra tipica” (locul in care au aparut
speciile)
Paradisaea apoda este pasarea paradisului mare.

Menura novaehollandiae Paradisaea apoda