Clasa a V a

Vertebrate homeoterme-PASARI
Profesor ANTON LOREDANA
Componentele externe ale unei
păsări sunt:
- cap
- trunchi
- membre: anterioare (aripile) și
posterioare (picioarele)
La cap prezintă:
- ochi
- cioc cu nări
- urechi lipsite de pavilioane
Membrele posterioare se
termină cu degete, ce au gheare
încovoiate (ajută la fixarea pe
ramurile arborilor).
Corpul este protejat de penaj,
ce poate avea culori diferite, în
funcție de specie și rasă.
Trunchiul se termină cu o coadă
alcătuită din pene tari.
Sistemul digestiv al unei păsări.
Alcătuirea internă

Sunt vertebrate homeoterme (cu temperatura

corpului constantă, de 40-42⁰C, indiferent de
temperatura mediului), tetrapode, adaptate
pentru zbor.
Au gușă (depozitează și înmoaie hrana), iar
stomacul are două camere: glandular (secretă suc
gastric) și muscular = pipotă (macină hrana, cu
ajutorul unor pietricele).
Respirație pulmonară. Inima are 4 cămăruțe.
Se înmulțesc prin ouă ce au coajă dură, depuse în
cuiburi și pe care le clocesc femelele sau ambii
părinți. Puii sunt îngrijiți de părinți în cuib (la
păsările zburătoare) sau își urmează părinții
imediat după ieșirea din ou (la păsările acvatice și
terestre).
Comunică prin cântece și multe trăiesc în grupări
mari. Unele păsări migrează.
Sistemul respirator al păsărilor

La păsări sistemul respirator are o structură originală.

În plămâni, bronhiile se ramifică. Cele mai subţiri
bronhii sunt înconjurate de capilare şi la acest nivel
are loc schimbul de gaze (deci, nu există alveole
pulmonare). Unele bronhii străbat plămânii şi se
dilată în afara plămânilor formând saci aerieni.
Aceştia au un volum mult mai mare decât al
plămânilor şi sunt plasaţi printre organele
interne, uneori pătrund chiar şi în oase. La pasărea în
repaus, mişcările respiratorii se bazează pe variaţia în
volum a cavităţii toracice. În zbor, cavitatea toracică
trebuie să ofere un suport imobil pentru muşchii
aripilor. Acum acţionează sacii aerieni: Când pasărea
ridică aripile, sacii aerieni aspiră aerul care trece prin
plămâni în saci. Când aripile coboară, aerul expulzat
din saci trece încă o dată prin plămâni. Sacii aerieni
contribuie şi la scăderea densităţii păsărilor.
 2. Adaptările păsărilor pentru zbor

Adaptările vizează ușurarea corpului,

menținerea echilibrului în timpul
zborului și realizarea forței necesare
pentru înaintare:
 corp aerodinamic (fusiform),
acoperit de penaj ușor
I  membre anterioare transformate în
aripi
 coada are rol de cârmă (schimbarea
direcției)
 oase pneumatice (pline cu aer)
saci aerieni aflați în legătură cu
plămânii și oasele
 cioc ascuțit, lipsit de dinți
osul pieptului (=carenă) este ascuțit
 musculatura pectorală e foarte
dezvoltată (pentru mișcarea aripilor)

Imagine aripa porumbelului

 Grupe reprezentative de păsări.
Pasari scurmatoare
Cocoșul de munte (reprezentant al păsărilor scurmătoare

Ex cocoșul (găina),
curcanul, fazanul, păunul,
prepelița, potârnichea,
cocoșul de munte.
 Au corpul greoi, cu
aripi scurte și rotunjite.
 Gheare groase, tocite
deoarece caută hrana
în pământ (scurmă).
 Regim de hrană
omnivor (consumă
hrană vegetală și
animală)
Pasari inotatoare
 Corp turtit (ca o bărcuță), cu pene unsuroase.
•Ex: rața, gâsca, lebăda.
 Picioare situate spre partea posterioară a
corpului.
 Au membrană interdigitală (pentru înot).
 Cioc lat, zimțat pe margine (filtrează mâlul).
 Regim de hrană omnivor.

+
Pasari
picioroange
Ex: barză, stârc, cocor,
flamingo.
 Trăiesc în medii
semiacvatice (bălți,
mlaștini).
 Picioare lungi, fără
pene, cu membrană
interdigitală scurtă
(pentru a nu se
afunda în mâl).
 Gât și cioc lungi (ca
să ajungă la hrană).
 Regim de hrană
carnivor.
Ex: ciocănitoarea, cucul.
 Mediu de viață arboricol.
• Coadă dreaptă și
puternică (cu rol
de sprijin).
 Au două degete
anterioare și două
posterioare, terminate
cu gheare ascuțite
(pentru fixarea pe
copac).
 Cioc drept, puternic,
lung.
 Regim de hrană
insectivor.
Ex: uliu, șoim, șorecar, vultur,
acvilă (diurne = active ziua) și
bufniță, cucuvea, huhurez, ciuf
(nocturne).
 Au văzul, auzul și mirosul
foarte dezvoltate. Sunt
carnivore.
 Bune zburătoare (au aripi
lungi).
 Gheare și cioc ascuțite,
încovoiate și puternice.
 Răpitoarele nocturne au
ochii situați frontal (în față)
și au penajul moale și
pufos, pentru a nu face
zgomot în timpul zborului
Păsări alergătoare
Ex: struț, kiwi, cazuar, emu.
 Corp mare și greoi, cu aripi scurte și
rotunjite.
 Picioare puternice, lungi.
 Gât lung, cioc scurt și rotunjit.
 Importanța păsă
rilor
Foloase:
•hrană Dezavantaje:
•ornamental sau animale de •murdărirea și
companie stricarea statuilor sau
•puful e folosit pentru perne, fațadelor clădirilor
geci •pot răni omul
•porumbeii duceau mesaje în •unele consumă
timpul războiului albine
•distrug rozătoare sau insecte  Unele păsări consumă
dăunătoare albine (ex prigoria).
Distrugerea rozătoarelor. Sursă: Pinterest.
Sursă: www.
newscientist.com Afectarea statuilor.
Sursă: ro.wikipedia
Pernă din puf de rață (gâscă).
Cântec de privighetoare
00:00

Păsări – animale de
companie
5. Curiozități

Ce pasăre zboară cel mai repede?

Șoimul călător. Poate atinge, în picaj, viteza de 389 km/h. Picajul este atacul pe verticală asupra
prăzii, timp în care șoimul își ține aripile strânse lângă corp.
Care este cea mai mare pasăre din lume?
Struțul african. Masculul poate ajunge la înălțimea de 2,8 m și cântărește 156 kg. Femelele sunt
mai mici. Ouăle lor sunt cele mai mari din lume, ajungând la 1,4 kg.
Care este cea mai mică pasăre din lume?
Pasărea colibri. E puțin mai mare decât bondarul. Măsoară 5,5 cm lungime și are 1,95 grame. Se
remarcă prin rapiditatea bătăilor aripilor (50-80/minut).
Cine cântă: masculul sau femela?
În general, masculul. Scopul cântecelor este diferit: curtarea femelelor, delimitarea teritoriului,
comunicarea între indivizi, atragerea atenției asupra unui pericol.
Ce pasăre nu are grijă de urmași?
Cucul. Femela depune câte un ou în cuibul altor păsări. Puiul, după ce iese din ou, aruncă tot din
cuib pentru a primi toată hrana adusă de părinții adoptivi.
Care sunt cele mai inteligente păsări?
Ciorile și corbii sunt considerate cele mai inteligente păsări deoarece folosesc unelte și
găsesc soluții ingenioase pentru a-și procura hrana.
Cât trăiesc păsările?
Aproximativ 75% din păsările sălbatice trăiesc mai puţin de un an. Marii albatroși
călători pot trăi până la 80 de ani. În general, păsările mari trăiesc mai mult decât cele
mici.
Există păsări vorbitoare?
Cea mai vorbăreaţă pasăre din lume este papagalul african, care poate pronunţa peste
800 de cuvinte, comparativ cu alte specii care pot învaţa doar 50 de cuvinte.
 VĂ MULŢUMESC!
•  Cavaler de la paradă
Are coadă cât o spada