Păsările

I Definiţie
-amniote acoperite cu pene ,având temperatura constantă
(homeoterme)şi ridicată ,provenită din energia termică de metabolism
(endotermie).
- membrele anterioare transformate în organe de zbor (aripi) ;iar
cele posterioare pentru mers ,fiind animale cu staţiune bipedă.

II Originea păsărilor
- Păsările provin din reptile care au evoluat pe linia adaptării la zbor
- certitudinea originii reptiliene a păsărilor este demonstrată de câteva
date de anatomie comparată astfel:
a. penele sunt solzi reptilieni modificaţi diferenţele sunt pur cantitative nu
structurale
b. în inima de pasăre circulaţia sângelui oxigenat şi a celui neoxigenat este
complet separată ,ca la crocodilieni având o inimă reptiliană evoluată ,care
pierde însă cârja aortică stângă
c. plămânii se prelungesc prin sacii aerieni ,analogi cu diverticulele
pulmonare de la chelonieni şi cameleoni
d. păsările au caracteristic condilul occipital moştenit de la antracosaurieni
e. la păsări şi la reptilele bipede regresează aceleaşi degete I,II şi III
f. creierul de pasăre este un creier de crocodil cu lobi optici mai mari
decât lobii olfactivi , dar cu o construcţie ceva mai complicată
Consensul actual este că păsările îşi au originea în THERAPODA
(CHOELUROSAURIENE ) a căror constituţie reptiliană anunţă clar pe cea a
păsărilor actuale .Sunt animale active bune alergătoare , carnivore ,cu membrele
posterioare puternice şi lungi şi cele anterioare scurte şi erau adaptate la
staţiunea bipedă .
Strămoşul ARCHAEOPTERYX a fost deja o fiinţă zburătoare ,cu pene şi
penaj, deci o pasăre .Resturile sale fosile găsite într-un zăcământ de calcare
fine(litografice ) de la Solnhofen (Bavaria, Germania )specie fosilă ce datează
din jurasic in urmă cu 150 milioane ani .Ea prezintă atât caractere aviene cât şi
caractere reptiliene
Caractere reptiliene :
- Fălci cu dinţi adevăraţi în alveole
- vertebre amficelice
- coadă reptiliană continuând un fragment de coloană vertebrală
Caractere aviene se referă la
- pene

1
 - membrele anterioare transformate în aripi
- neurocraniu voluminos ,cu suturi între oasele neobservabile
- Orbita este mare
Aceste caractere sugerează că ARCHAEOPTERYX este o formă
primitivă ,intermediară între reptile şi păsări ,dar nu ne oferă imaginea completă
a formei de tranziţie de la reptile la păsări .El nu este un proavis ,ci deja o pasăre
adevărată .La păsările actuale dinţii sunt prezenţi doar la embrioni,la adulţi
lipsesc ,pe fălcile animalului a apărut o substanţă cornoasă care formează
ciocul,un caracter specific alături de penaj.

III Caractere generale ale păsărilor

Cele trei caractere esenţiale sunt :
1- Homeotermia
2- penajul
3- Zborul
Strămoşii apropiaţi ai păsărilor sunt specii de păsări cu dinţi
Păsările se împart în două grupe mari .
PĂSĂILE ONITURE – CARENATE au aripi bine dezvoltate
RATITE –păsări cu aripile slab dezvoltate care sunt slabe
zburătoare
După unii biologi ,păsările nezburătoare ratitele sunt păsări primitive ,iar
adaptarea lor la mediul terestru a fost un proces primar ,şi în consecinţă ,ar
provenii din strămoşii care nu au avut niciodată capacitate de zbor.
După alţii ratitele nu sunt cele mai primitive păsai fără dinţi ,iar diferitele
odine de ratite nu sunt considerate înrudite între ele .Aşa cum arată structura
scheletului aripilor ele derivă din diferite ordine de păsări zburătoare care şi-au
pierdut funcţia zborului şi au devenit terestre ,fenomen explicat în parte de
creşterea taliei şi a greutăţii corpului .de lipsa concurenţilor tereştrii.
Totuşi ,probele paleontologice conduc spre ideea că păsările cretacice
erau evident carenate .
Principalul trunchi al evoluţiei păsărilor a fost trunchiul carenatelor
.
IV CARACTERE GENERALE ALE PĂSĂRILOR

1.COPUL acoperit cu pene

2. TEMPERATUA – corpului este constantă (sunt animale
homeoterme ).Temperatura corpului este mai ridicată decât la mamifere ,această
căldură vine din metabolism –catabolism
3.MEMBRELE ANTERIOARE – adaptate pentru zbor –transformate în
aripi .
4. MEMBRELE POSTEIOARE – adaptate la mers .
5. TEGUMENTUL – epiderma conţine un strat superficial de celule care
se cornifică (pilele uscată care se desprinde ) piele nu are glande cu excepţia

2
unei singure glande glanda uropigee ,fiind dezvoltată la speciile acvatice
produce o substanţă adipoasă de genul sebumului la mamifere ,care împrăştiată
pe pene cu ajutorul ciocului împiedică udarea penelo dându-le supleţe şi luciu

V. FORMAŢIUNI CORNOASE ALE PIELII

1. CIOC
2. PODOTECA solzii cornoşi de pe picioare
3. GHEARELE
4. PENEJUL
1. CIOCUL este o formaţiune cornoasă caracteristică păsărilor care
înlocuieşte funcţional dinţii de la reptile
2. PODOTECA reuneşte totalitatea solzilor cornoşi care îmbracă
degetele,tarsul şi tibiotarsul membrelor posterioare ,aceste nu sunt altceva decât
nişte cute ale pielii
3. GHEAELE formaţiuni cornoase care acoperă falangele terminale ale
degetelor posterioare .Sunt formaţiuni dure .
Tot în această categorie de fanere intră şi pintenul : o
formaţiune dură ce acoperă o protuberanţă osoasă a tarsului sau a tibiotarsului .
4.PENELE totalitatea penelor formează penajul
Sunt producţiile cornoase cele mai caracteristice ale tegumentului
păsărilor nemaiîntâlnite la celelalte grupuri de animale .Sunt structuri moarte
,compuse din keratină ,produse de epidermă .
Au rol în
- menţinere temperaturii constante a corpului ,
- în apărarea mecanică ,
- în realizarea zborului ,
- în curtuazie
- in incubaţie
- rezistenţa la apă.
Se disting :
- pene de contur
- puf
- pene filifome
I Penele de contur –sunt penele vizibile care acoperă corpul,aripile şi
coada ,dau formă şi contur corpului
Penele de contur cele mai mari din aripi şi de pe coadă sunt aripi de zbor .
O pană de contur este alcătuită dint-un ax longitudinal numit scalp ,care
are două părţi
a.una bazală goală în interior şi transparentă fixată în tegument numită
calamus
b. alta externă plină în interior care susţine partea lată a penei rahisul.

3
 Pe rahis sunt inserate de o parte şi de alta două rânduri de tije înguste
numite barbe sau rami .Barbele au pe laturile lor alte două rânduri de tije fine
,numite barbule sau radii ,iar aceste sunt prevăzute pe laturi cu numeroase
cârlige mici sau radiole ,care dau penei rigiditate şi un aspect unitar
Rahisul cu barbele şi barbulele formează partea lată a penei steagul sau
vexilul .
În legătură cu funcţia zborului unele pene de contur de pe aripi şi coadă au
luat o dezvoltare mai mare ,diferenţiindu-se în
1.remige
2. rectice
3. tectrice
4. vibrise
5 pene ornamentale
1 Remigele sunt penele mari ale aripilor cele mai specializate pentru zbor
Pot fii :- primare
- secundare
- terţiare
2.Rectricele – sunt penele mari ale cozii ,care servesc drept cârmă în
timpul zborului şi la menţinerea echilibrului în mers
3. Tecrtricele – sunt cele mai mici pene care acoperă aripa ,formează
îmbrăcămintea corpului ,pot deveni pene ornamentale
Pene adaptate la funcţii speciale
4. Penele setiforme sunt pene rigide ,cu barbe tari ,foarte scurte ,netede şi
rare ,cu barbule rudimentare ,ce cresc la baza ciocului ,acoperind, de regulă
nările ,ca la corvide
5.Vibrisele au rahisul fără barbe sub formă de ,în formă de fire lungii( ca
perii ) servesc pentru detectarea insectelor în zbor .
II Puful (fulgul)
- este o pană cu rahisul scurt şi moale şi cu barbele neunite între ele
- Este răspândit printre penele de contur ,fiind acoperit de acestea
- accentuează funcţia de termoreglare a penajului .

VI SCHELETUL PĂSĂILOR

A suferit modificări substanţiale nemaîntâlnite la nici o clasă de

vertebrate. Scheletul este adaptat pentru funcţia de zbor
Oasele sunt pneumatice ,care deşi sunt uşoare sunt puternice .Greutatea
oaselor lungi este redusă deoarece acestea nu au măduvă ,sunt în legătură cu
plămânii şi cu sacii aerieni .
Ficatul este plin cu grăsime este mai uşor .
Oasele cutiei craniene sunt complet sudate între ele ,dau aspectul unei
singure piese ,pentru protecţia creierului .
Coloana vertebrală prezintă adaptări

4
 .- regiunea cervicală este formată din 15-25 vertebre foarte mobile
.Atlasul inelar înconjoară apofiza odontoidă a axisului ,în jurul căruia se pate
roti ,împreună cu capul pe care îl susţine .
Vertebrele regiunii dorsale sunt sudate între ele prin apofize spinale
,astfel încât formează o pârghie osoasă puternică ,în regiunea unde se fixează
aripile.
Vertebrele sacrale se unesc şi formează osul sacru ,pe care se fixează
picioarele .
Vertebrele din regiunea codală sunt mici –sudate între ele formează
scheletul cozii ,pe ele se inseră muşchii ce prind penele cozii care dau direcţie
păsării .
Coastele se leagă între ele prin apofizele uncinee care fac cutia toracică să
fie compactă şi solidă asigurându-i o mare stabilitate .
Coastele se leagă ventral printr-un os lat foarte important care poartă
numele de stern .
La păsările zburătoare pe stern se află o ramură perpendiculară carenă
.Carena împreună cu sternul lat constituie o zonă foarte bună de fixare a
muşchilor aripilor .
Cele două oase ale centurii scapulare ,claviculele ,cu capetele distale
sudate între ele formează furca pieptului,iadeşul,sau furcuţa .Acesta întăreşte
mul centura scapulara fără a îi modifica mobilitatea în timpul zborului.
Cea mai mare modificare o suferă membrele anterioare care sunt adaptate
pentru zbor .Scheletul lor se reduce degetele 2-3-4- sunt reduse în schimb alte
oase humerus,cubitus,radius metacarpiene sunt foarte alungite pentru a dezvolta
o aripă cât mai mare
Musculatura corpului suferă la rândul ei modificări .Cei mai puternici şi
mai voluminoşi muşchi ai păsărilor sunt muşchii care ajută la zbor .Ei sunt
inseraţi pe stern ,centura pelvină şi humerus Muşchii majorităţii păsărilor sunt
adaptaţi fiziologic la zbor .Prin contractarea micului şi marelui pectoral aripa
coboară , în timp ce contractarea mezocarpului face ca aripa să se ridice .
Păsările utilizează zborul drept mijloc de locomoţie cel mai caracteristic şi
mai obişnuit .
În principal zborul păsărilor este de două feluri ramat şi planat .
1.Zborul ramat este zborul activ realizat prin bătăi din aripi .Când aripile
sunt întinse ,corpul este jos ,penele se aşează paralel ,când aripa bate în jos
,corpul se ridică în sus ,penele se aşează în aşa fel încât aripa pare spartă .
Majoritatea păsărilor de mărime mijlocie şi mică au zbor ramat .
2. Zborul planat este zborul prin plutire ,se realizează fără bătăi din
aripi .Este realizat de păsări cu anvergură a aripilor mare ulii,acvile, vulturi
,barză stârci . Aripile rămân întinse se lasă duse de curenţii de aer .
Zborul ramat se realizează cu cheltuială mare de energie,pe când cel plan
cu economie.
Zborul este cea mai complexă formă de mişcare din lumea animală .

5
 Metabolismul păsărilor este foarte activ
Păsările mănâncă mai mult decât celelalte animale ,dublu greutăţii lor
,asigurând astfel o rată metabolică mare .
VIISistemul digestiv al păsărilor se caracterizează prin

- lipsa dinţilor
- prezenţa guşii
- compartimentarea stomacului la cele mai multe specii
- scurtarea intestinului gros
Ficatul şi pancreasul au volum foarte mare ,încărcate cu grăsime ,uşurează
greutatea corpului
Se hrănesc cu o cantitate de hrană mică pe unitatea de timp .
Digestia se face foarte repede .
Păsările folosesc o cantitate mică de apă urina pe care o produc este foarte
puţină ,amestecată cu fecalele ,rezultă un produs semisolid ,urina este ristalizată
fără apă .
După modul de hrănire avem păsări
- carnivore
- omnivore
- vegetariene
VIIICirculaţia sanguină

Circulaţia la păsări este dublă :marea circulaţie şi mica circulaţie

Inima este tetracamerală ,are două atrii două ventricule ,acest fapt face ca
sângele oxigenat să nu se amestece în inimă cu cel neoxigenat ,astfel că în corp
ajunge sânge bine oxigenat .
Sistemul respirator al păsărilor
Sistemul respirator al păsărilor este foarte deosebit de la restul
animalelor.,are o structură particulară,ca rezultat al adaptării la zbor.
Pereţii plămânilor de la păsări nu sunt decât foarte puţin încreţiţi .
În repaus ventilaţia se produce prin lărgirea (inspiraţia)şi strâmtarea
(expiraţia )cutiei toracice ,datorită ridicării şi coborârii sternului ,sub acţiunea
muşchilor intercostali şi a altor muşchi .
La pasărea în zbor ,cuşca toracică devine imobilă şi ajută prea puţin la
respiraţie :prin ridicarea aripilor sacii aerieni se dilată şi aerul pătrunde în ei
.trecând prin plămâni unde cedează o parte din oxigen .Prin coborârea aripilor
,sacii aerieni sunt comprimaşi şi aerul din ei este eliminat ,trecând din nou prin
plămâni ,lăsând încă o parte de oxigen şi luând dioxidul de carbon .Se poate
considera că păsările au o respiraţie dublă ,în timpul zborului sincronizată cu
bătăile aripilor .Această respiraţie dublă este specifică păsărilor .

6
 IXSistemul nervos şi senzorial

Au un creier foarte bine dezvoltat ,mult mai bine dezvoltat decât la

celelalte animale chiar mai bine dezvoltat decât la mamifere .Centrul de
coordonare a activităţilor se află în emisferele cerebrale .Centri olfactivi se reduc
şi se dezvoltă centrii optici,acustici,staticii şi motorii.
Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltată a creierului
,datorată corpilor striaţi (ganglionii bazali ) ;ei conţin centri nervoşi coordonatori
ai comportamentului instinctiv al păsărilor.
Păsările au organele de simţ foarte bine dezvoltate
Ochiul este cel mai bine dezvoltat şi perfecţionat,este cel mai important
dintre organele de simţ ale păsărilor .Fiecare grup de animale are un organ de
simţ coordonator,,la păsări şi animale simţul coordonator este văzul .Ochii sunt
dispuşi lateral.
Cristalinul este aproape sferic acomodarea ochiului la distanţă se face prin
bombarea şi turtirea cristalinului sud acţiune muşchilor ciliari ,muşchiului
protractor al corpului ciliar şi a muşchiului lui crampton păsările au un
mecanism unic de dublă focalizare .Capacitatea vizuală a păsărilor ţine în
special de sensibilizarea retinei care prezintă în centrul ei ,o mică depresiune ,
fovea centralis ,punct de acuitate vizuală maximă . Majoritatea păsărilor prezintă
o singură fovee pe când păsările răpitoare de zi ,papagalii, rândunicile prezintă
două fovee în fiecare ochi una centrală şi una laterală
XAparatul excretor

Urina este foarte concentrată ,lipsită de apă.Rinichiul păsărilor adulte este

de tip metanefros

XI Aparatul reproducător
Păsările sunt unisexuate cu dimorfism sexual .Ovarele, produc ovule ouăle
care sunt celule uriaşe de tip teleocit .Fecundaţia oului are loc în porţiunea
iniţială a oviductului , înainte ca coaja şi alte componente ale oului să se
adauge .Oul de pasăre este alcătuit din următoare formaţiuni ;în interior situat
central se află gălbenuşul care conţine vitelus nutritiv ,şi vezicula germinativă
,gălbenuşul este învelit cu o membrană vitelină şi cuprins într-o masă de albuş
;gălbenuşul este suspendat în masa de albuş prin două ligamente răsucite numite
şaleze ,care fac legătura dintre gălbenuş şi cele două extremităţi ale oului
.Oviductul este împărţit în cinci segmente ,în fiecare dintre ele formându-se un
alt înveliş al oului:
-infundibulul sau pavilionul trompei ,care prinde ovulul
- magnum , porţiunea care secretă albuşul
- istmul care dă naştere celor două membrane ale oului
- uterul segmentul care formează coaja

7
 - vaginul porţiunea terminală a aparatului genital femel ,caree se deschide
în cloacă în proctodeum .
Pentru zbor pasărea eliberează succesiv ouăle
Pentru că se reproduc prin ouă păsările se numesc ovipare .

CLASIFICARE

I ORDINUL GALLIFORMES
Păsări terestre ,fitofage,slab zburătoare ,
Reprezentanţi
1. TETRAO UROGALLUS = COCOŞUL DE MUNTE
-are talie mare 60-85 cm
-coada rotunjită
- penajul negru la mascul ,maroniu la femelă
Pieptul este colorat verde metalic
-la noi este întâlnită în pădurile de conifere din Carpaţi .

2. LYRURUS TETRIX = COCOŞ DE MESTEACĂN

Penajul dominant este negru cu reflexe metalice ,albăstri la mascul ,care
are retricele marginale alungite şi curbate în lături, dând cozii aspect de
liră .
- penajul femelei este maroniu roşcat şi coda uşor scobită
la noi este întâlnit pe terenurile mlăştinoase montane, în poieniţele din
nordul Carpaţilor Orientali ,mai ales în Munţii Maramureşului .

3. PHASIANUS COLCHICUS = FAZAN

- are retricele mai lungi decât corpul şi un dimorfism sexual bine exprimat
- masculul - penajul are culori mai vii ,fiind împestriţat ,iar pe tars are un
pinten
- pe ceafă are un moţ de pene lungi ,lateral
- coada este lungă 42 -53 cm
- se cunosc vreo 30 de subspecii de fazan

4-COTURNIX COTURNIX = PREPELIŢĂ PITPALAC

- este singura specie migratoare de galiniforme din ţara noastră
- are talie mică
- un glas caracteristic
- Spatele şi capul sunt cafenii .dungate transversal şi longitudinal cu
galben roziu ,iar mijlocul abdomenului este alb gălbui .
- la noi în ţară este oaspete de vară

ORDINUL FALCONIFORME

8
 Cuprinde vulturi acvile şoimi .Sunt bune zburătoare păsări de pradă ,au
ciocul şi ghearele bine ascuţite
Acest ordin cuprinde 290 de specii grupate în patru familii la noi în ţară
se întâlnesc două familii ACCIPITRIDE şi FALCONIDE
FAMILIA ACCIPITRIDAE
REPREZENTANŢI
1. AQUILA CHRYSAETOS ACVILA DE MUNTE
- are un penaj cafeniu cu irizaţii aurii ,iar la baza cozii se află câteva pene
albe
2- ACCIPITER GENTILIS= ULIUL PORUMBAR
Adulţii au pe partea ventrală dungi transversale întunecate,pe un fond alb
murdar
3- ACCIPTER NISUS = ULIUL PĂSĂRAR
Are o talie mijlocie şi un dimorfism sexual evident ;masculul are spatele
cafeniu ,iar burta gri cu pete maro
4. BUTEO BUTEO = ŞORECAR COMUN
Are aripi lungi ,coada rotunjită ,gât scurt
Coloritul este variabil ,predominând formele de culoare închisă,toate
având o dungă deschisă pe piept
FAMILIA FALCONIDAE cuprinde şoimii
1. FALCO VESPERTINUS = VÂNTURELUL DE SEARĂ
Are culoare ardezie închisă femela este roşcată
Trăieşte în regiunile deluroase şi pe întinsul câmpiei
2. FALCO PEREGRINUS = ŞOIM CĂLĂTOR
Are spatele ardeziu ,culoarea coborând şi pe obraji ca nişte favoriţi
Este lung de 45 cm
Ciocul este albastru cu vârful negru

ORDINUL CICONIIFORME SAU PICIOROANGE

- Sunt păsări semiacvatice zvelte denumite berze sau stârci
- Picioarele sunt înalte ,degetele sunt prevăzute cu membrană
interdigitală ,
- Ciocul este lung ,puternic,de forme foarte variate,având nările
întodeauna la bază .
- Zborul se realizează prin bătăi rare de aripi
- Ordinul cuprinde cca 250 de specii ,grupate în 5 familii

Reprezentanţi

Familia ARDEIDAE

1.EGRETTA ALBA= EGRETA MARE SAU STÂRC ALB

- Penajul este alb curat

9
 - talia 90 cm ,aripa are peste 35 cm
2. ARDEA CINEREA =STÂRC CENUŞIU,STÂRC VÂNĂT ,BÂTLAN
- penajul este alb cenuşiu pe partea dorsală ,capul şi gâtul sunt albe
- o bandă lată neagră se întinde de la ochiul galben spre partea posterioară
a capului şi se termină cu un moţ
- aripile sunt mari şi negre
- ciocul lung ,galben ca paiul
- la noi este oaspete de vară în bălţile interioare şi în delta Dunării

FAMILIA PLATALEIDAE
REPREZENTANŢI

1 PLATALEA LEUCORODIA = LOPĂTAR

- are penajul alb imaculat cu un brâu gălbui în jurul gurii
- gâtul este galben verzui
- ciocul este lung şi negru turtit şi mai larg la extremitate ,la vârf galben
- adulţii au pe cap un moţ de pene moi
- are lungimea de 80 cm
- în ţara noastră este oaspete de vară în Delta Dunării

2- PLEGADIS FALCINELLUS = ŢIGĂNUŞ

- este o pasăre cosmopolită
- ciocul este lung şi negru şi încovoiat în jos
- capul ,spatele anterior ,şi partea ventrală sunt roşii cafenii ,restul
penajului este întunecat ,verzui şi cu reflexe violete
- are 56 cm lungime
- în ţara noastră este oaspete de vară în Delta Dunării

FAMILIA CICONIIDAE
Cuprinde berzele .
REPREZENTANŢI
1. CICONI CICONIA =BARZA ALBĂ ,COCOSTÂRC ALB
- are lungimea de 100 cm
- penajul este alb murdar ,remigele şi tectricele cele mai lungi ale
aripilor sunt negre
- ciocul este roşu strălucitor
- este pasăre migratoare
- la noi este oaspete de vară ce populează toate regiunile ,în afara
munţilor înalţi
2- CICONIA NIGRA =BARZA NEAGRĂ, COCOSTÂRC NEGRU
,BARZĂ DE PĂDURE
- are capul gâtul aripile şi spatele complet negre cu luciu cenuşiu verzui
,pe când pieptul abdomenul şi tectricele inferioare ale cozii sun albe

10
- ciocul şi picioarele sunt roşii
-Are lungimea corpului de 95 cm
- la noi este oaspete de primăvară ,întâlnit rar în pădurile rare cu arii
umede în apropiere

ORDINUL ANSERIFORME
- Este reprezentat de 200 de specii de păsări înotătoare şi scufundătoare
(raţe, gâşte , lebede)
- au ciocul drept caracteristic turtit dorso ventral acoperit cu o membrană
cornoasă ,moale ce se întăreşte în vârf cu o unghie curbată peste capătul
transversal al mandibulei . Marginile ciocului sunt prevăzute cu lame
cornoase ,ele formează un filtru prin care hrana este reţinută iar apa este
eliminată .
- picioarele sunt scurte, tarsul este golaş ,degetul posterior este mai
scurt,iar cele anterioare unite printr-o membrană interdigitală foarte bine
dezvoltată .

Familia CIGNINELE
REPREZENTANŢI

1 CIGNUS CIGNUS = LEBĂDA DE IARNĂ SAU LEBĂDA

CÂNTĂTOARE
- Are penaj alb foarte curat
- ciocul este negru , cu baza galbenă ca lămâia
- înoată ţinând gâtul întins –înălţat vertical
- aripile în repaus sunt lipite de corpul lung de 150 cm
- la noi este oaspete de iarnă din octombrie până în martie în bălţile mari
din Delta Dunării şi pe litoralul Marii Negre ,uneori şi pe apele interioare

2.CIGNUS OLOR = LEBĂDA CUCUIATĂ

- ţine gâtul graţios curbat şi are penajul alb ca zăpada
- ciocul este portocaliu ,ca şi capul cu baza şi protuberanţa de pe ea negre
- aripile au marginile depărtate de trunchi
- este pasăre migratoare
- la noi este oaspete de vară care cloceşte frecvent în bălţile din Deltă sau
pe ţărmul mării

Familia ANSERINELE SAU GÂŞTELE

REPREZENTANŢI

1 ANSER ALBIFRONS = GÂRLIŢA MARE

- la baza ciocului roşcat are o pată albă pronunţată

11
 - la noi este pasăre de pasaj preferând zona inundabilă a Deltei Dunării
,dar apare şi în ariile umede din interiorul ţării

FAMILIA ANATIDELE sau raţele de suprafaţă

REPREZENTANŢI

1. ANAS PLATYRHYNCHOS = RAŢA MARE

- masculul are capul de culoare albastră tivit cu alb
- femela are penajul maroniu cu pete albe

2ANAS ACUTA = RAŢA SULIŢAR

- este zveltă cu gâtul lung
- retricele centrale sunt mai alungite ,formează o coadă ascuţită
- oglinda este verde metalic

3.ANAS CLYPEATA =RAŢA LINGURAR

- ciocul i este de două ori mai lat la vârf decât la bază
- oglinda este numai cu o uşoară strălucire verzuie
- la noi este oaspete de iarnă

ORDINUL GRUIFORMES = GRUIDE

Reprezintă un grup de cca 250 de specii ,cuprinse în 11 familii

Se cunosc sub numele de dropii
Cristei
Cocori
Lişiţe
Picioarele sunt lungi
Gâtul lung
Traheea lungă
Sunt bune alergătoare ,rar înotătoare, şi slab zburătare excepţie
făcând cocorii care au aripile lungi şi sunt bune zburătoare

Familia GRUIDAE
RAPREZENTANŢI

1.GRUS GRUS= COCORUL MARE

- ARE PENAJUL GRI CENUŞIU
- ultimele 3-4 remige secundare alungite,late,arcuite şi cu steag, formează
pe coadă un fel de pompon , care o acoperă complet

2. OTIS TARDA = DROPIA MARE

12
 - spatele este galben roşu , cu dungi transversale negre ,ceafa rozie ,
abdomenul este alb murdar
- are o barbă formată dintr-un mănunchi de pene lungi ,albe cenuşii
FAMILIA RALLIDAE
- grupează cristeii
REPREZENTANŢI

1.FULICA ATRA = LIŞIŢĂ

- penajul este complet negru ,iar pe frunte are un disc cornos ,alb murdar
- picioarele de tip lobat

2.GALLINULA CHOLOPUS= GĂINUŞA DE BALTĂ

- are penajul negru ,aripile maronii având laturile pătate cu alb şi târtiţa în
întregime albă

ORDINUL CARADRIFORMES

- sunt păsările picioroange

- sunt păsări care preferă malurile mărilor,stufărişurile mocirloase ,li s-a
dat denumirea de păsări limicole
- Ordinul cuprinde 10 familii, cu circa 200 de specii

FAMILIA CHARADRIIDAE

REPREZENTANŢI

1.VANELLUS VANELUS= NAGÂŢ

- Are penajul alb cu negru
- are pene lungi şi ascuţite pe creştet

FAMILIA SCOLOPACIDAE

REPREZENTANŢI

1. SCOPALUX RUSTICOLA= SITAR DE PĂDURE

- prezintă opt dungi transversale 4 cafenii 4 galben ruginii pe creştet şi
ceafă
- spatele este ruginiu pătat

2. GALLINAGO GALLINAGO =BECAŢINA COMUNĂ

- Are spatele anterior cafeniu negru cu o dungă lată galbenă ruginie care
coboară din mijlocul capului

13
 - Abdomenul este alb ,gâtul sur ,guşa şi laturile pieptului pătate că
cenuşiu
- Ciocul este negru la vârf

ORDINUL COLUMBIFORMES

Cuprinde porumbeii şi turturelele

Sunt păsări tericole cu aripile late şi ascuţite , bune zburătoare
Reprezentanţi

1.COLUMBA OENAS= PORUMBEL DE SCORBURĂ

- capul, gâtul şi târtiţa albastre,guşa roşie vânătă ,pieptu şi
abdomenul albastru şters
- vârfurile retricelor sunt albastre ardezie

2.STREPTOPELIA DECAOCTO = GUGUŞTIUC

- are penajul de culoare cenuşie deschisă şi o dungă brună la baza
gâtului
3. STREPTOPELIA TURTUT = TURTURICA
- Are pe laturile pe laturile gâtului două pete mari mai deschise ,dungate
îngust cu negru

ORDINUL CUCULIFORMES

Cuprinde specii de păsări arboricole bune căţărătoare ( cucii şi turacii )

Prezintă parazitism de cuib.

REPREZENTANŢI
1.- CUCULUS CANORUS = CUC

ORDINUL STRIGIFORMES SAU RĂPITOARE DE NOAPTE

Ordinul cuprinde o singură familie, cu 144 specii, din care 11 trăiesc şi la

noi .
Penele sunt moi pufoase ,care nu fac zgomot în timpul zborului
Capul este mare , ochii sunt înconjuraţi de un disc radiar de pene ,care le dă
păsărilor o înfăţişare particulară

REPREZENTANŢI

1TZTO ALBA= STRIGA

14
 - Au penajul ,în general galben- ruginiu ,cu creştetul şi spatele
pătate,albastre cenuşii ,cu puncte albe şi negre,iar rozeta este
cardiformă

2-BUBO BUBO= BUFNIŢA

- Are talie mare
- Are moţuri de pene pe creştet ,orientate în lături
- Are rozeta rotundă şi 2 moţuri oblice pe cap

3-ATHENE NOCTUA = CUCUVEAUA

- nu are moţuri de pene pe cap

4.OSIO OTUS=CIUS,CIUI ,ŞTIOI

- are talie mai mică decât bufniţa
- coloraţia penajului este între cenuşiu şi roşiatic cafeniu
- moţurile de pene de la cap sunt îndreptate în sus

ORDINUL CORACIIFORME

Cuprinde un grup heterogen de păsări adaptate la viaţa arboricolă

REPREZENTANŢI

1.CORACIAS GARRULUS =DUMBRĂVEANCĂ

- are talia de 30- 32 cm
- penajul este de culoare azurie şi roşu ciocolatie ,iar rectricele sunt
negre

2-MEROPS ALPIASTER PRIGORIE,ALBINĂREL

- are o talie de 25 de cm
- penajul deschis cu cafeniu şi negru la cap, aripi şi coadă , iar restul este
galben cu albastru pe piept
3-UPUPA EPOPS= PUPĂZA
-Pe cap prezintă o creastă înaltă de pene cu vârfurile muiate în
negru
- pe aripi are dungi negre alternând cu dungi albe
4.-ALCEDO ATTHIS = PESCĂRUŞ ALBASTRU
- penajul de pe spate este albastru

ORDINUL PICIFORMES

Cuprinde păsări aproape exclusiv arboricole căţărătoare

15
 Ciocul este tare ,drept ,ascuţit, conic, ca o daltă complet osificată
Limba este cilindrică şi protractilă ,cu vârful cleios, prevăzut cu peri
ţepoşi ,perfect adaptată la scosul insectelor de sub scoarţa copacilor

REPREZENTANŢI
1. PICUS VIRIDIS=CIOCĂNITOARE VERDE ,GHIONOAIE
Se recunoaşte după dunga neagră cu aspect de mustaţă înapoia ciocului şi
peste ochi
- pe creştet are o pată roşie
- penajul dorsal este măsliniu cenuşiu
- are talia de33 cm

2. PINUS CANUS= CIOCĂNITOAREA SURĂ SAU PESTRIŢĂ

-are capul şi gâtul cenuşiu deschis ,penajul dorsal ca şi tetricele aripilor

verde măsliniu
- penajul ventral este cenuşiu deschis ,târtiţa galbenă,aripile negre cafenii
cu pete gălbui

3. JYNX TORQUILLA= CAPÎNTORTURA

- are penajul alb cu pete împrăştiate întunecate ,gâtul galben cu dungi
transversale
-talia este de 18 cm

ORDINUL PASSERIFORME
Numit şi al păsărelelor este imens, fiind cel mai bogat în specii .,cuprinde 56
de familii cu 6000 de specii
Sunt păsări arboricăle bune căţărătoare, bune zburătoare, nu au reprezentanţii
pe mări şi oceane
Picioarele se termină cu patru degete ; primul deget este îndreptat înapoi fiind
aşezat la acelaşi nivel cu celelalte trei .Acesta împreună cu gheara ,de regulă mai
mare decât a degetului anterior mijlociu ,formează un dispozitiv de prindere pe
crengi acest tip de degete se numesc degete de tip anisodactil

Cele mai multe au regim alimentar de tip insectivor .

Unele trăiesc departe de aşezările umane altele sunt sinantrope

REPREZENTANŢI

I.-FAMILIA ALAUDIDAE
Cuprinde ciocârliile

Reprezentanţi

16
1.-ALAUDA ARVENSIS = CIOCÂRLIE DE CÂMP

2.-GALERIDA CRISTATA = CIOCÂRLAN

II.- FAMILIA HIRUNDIDIDAE

Cuprinde rândunelele ,păsări cu cicul lug şi fin ,coada bifurcată.

REPREZENTANŢI

1. HIRUDO RUSTICA = RÂNDUNICĂ

2. DELICHON URBICA = LĂSTUN DE CASĂ
3. RIPARIA RIPARIA = LĂSTUN DE MAL

III FAMILIA PARIDAE

Cuprinde piţigoii
REPREZENTANŢII
1. PARUS MAJOR = PIŢIGOIUL MARE
2. AEGITHALOS CAUDATUS= PIŢIGOI CODAT

IV FAMILIA PLOCEIDAE
Sunt specii gureşe ,obraznice mâncăcioase
REPREZENTANŢI

1.PASSER DOMESTICU = VRABIA DE CASĂ

2. PASSER MONTANUS= VRABIA DE CÂMP

V FAMILIA STURNIDAE
Sunt păsări cu ciocul lung,drept sau uşor îndoit ,conic aripile lungi

Reprezentanţi

1.STURNUS VULGARIS= GRAUR

VI FAMILIA CORVIDAE
Sunt cele mai mari şi mai puternice dintre păsărele ,au ciocul puternic
,puţin încovoiat cu vibrize, la bază

Reprezentanţi

1. CORVUX CORAX= CORBUL

2. CORVUX FRUGILEGUS= CIOARA DE SEMĂNĂTURĂ
3. CORVUS MONEDULA= STĂNCUŢA
4. PICA PICA = COŢOFANA

17
18